Miniştrii Finanţelor din Uniunea Europeană au început luni discuţiile cu privire la o reformă a regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Este prima dezbatere oficială asupra regulilor bugetare europene, care vor fi modificate de la 1 ianuarie 2023.
Potrivit Euractiv, comisarul Paolo Gentiloni și-ar fi dorit o dezbatere așezată pe noi perspective, dar ministrul de finanțe al Austriei, Gernot Blümel, a insistat că discuția nu trebuie purtată, iar regulile actuale, suspendate temporar pe durata pandemiei, ar trebui reinstituite.
Aceste reguli limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB și datoria sub 60% din PIB, dar multe state afirmă acum că regulile trebuie ”ajustate” la realităţile economice de după pandemie, caracterizate prin datorii publice ridicate şi investiţii mari, necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
(Citiți și: ”Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht: UE propune să nu ne mai întoarcem la plafoanele de 60% grad de îndatorare și 3% deficit”)
“Problema pe care o dezbatem se poate rezuma simplu: avem nevoie de noi excepții pentru a permite noi datorii? Noi suntem împotrivă”, a anunțat Gernot Blümel . Ministrul austriac este nerăbdător să se încheie negocierile pentru formarea guvernului german, în care liderul FDP Christian Lindner ar putea ocupa postul de ministru de Finanțe. Gernot Blümel vede în Christian Lindner un potențial aliat în păstrarea actualelor reguli bugetare.
Miniștrii de finanțe din UE dezbat această temă în 3 reuniuni succesive organizate în această săptămână.
„Există o conştientizare majoră pentru a găsi moduri serioase de reducere a deficitului şi datoriei, chiar dacă sunt mai puţin costisitoare decât în urmă cu 20 de ani, dar într-un mod care să sprijine creşterea economiei, ceea ce nu este întotdeauna uşor. Încă nu avem un consens în această problemă, dar toţi sunt conştienţi că este o problemă care trebuie rezolvată”, a anunțat public Paolo Gentiloni.
Guvernele statelor membre au opinii divizate cu privire la amploarea modificărilor necesare. Statele din sudul Europei sunt mai interesate decât statele din nordul continentului de relaxarea prevederilor referitoare la reducerea datoriilor şi conferirea unui statul special investiţiilor, de exemplu prin excluderea lor de la calculul deficitului.
De principiu, oficialii UE au fost de acord luni că actuala creştere a preţurilor de consum se va opri anul viitor, iar nivelul ridicat al datoriei publice provocat de pandemie trebuie să fie redus, dar într-un mod în care să nu afecteze creşterea economiei.
În octombrie, inflaţia anuală în zona euro a urcat la 4,1%, de la 3,4% în septembrie. Acest avans începe să îi îngrijoreze pe miniştrii de Finanţe, care sunt preocupaţi că această creştere ar putea să alimenteze o majorare mai puternică a salariilor, ceea ce ar genera o spirală inflaţionistă.
„Deşi această creştere a preţurilor este provocată, în mare măsură, de factori temporari, este mai persistentă decât am anticipat, datorită solidităţii redresării economiei. Dar continuăm să ne aşteptăm la modificarea şi scăderea inflaţiei în 2022 şi în 2023”, a afirmat Paschal Donohoe, preşedintele Eurogrup (miniştrii de Finanţe din zona euro).
„Preţurile la energie au un impact decisiv asupra creşterii inflaţiei, iar fenomenul va fi unul temporar, urmând probabil să se reducă în prima jumătate a anului următor”, a declarat luni și comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni.
