Ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, a admis marţi după-amiaza, la Palatul Victoria, că sistemul informatic al ANAF reprezintă în continuare principalul impediment în relația între stat şi contribuabil.
În aceste condiții, Eugen Teodorovici pregătește publicul pentru revenirea – ”temporară”, a asigurat ministrul – la practica depunerii declarațiilor în format fizic, la sediile Fiscului.
Oficial, ministrul de Finanțe afirmă că măsura pe care ”o ia în calcul” are și rațiuni ”umanitare”, legate de accesul limitat al populației ”la mijloace moderne de comunicare”.
Capacitatea sistemului informatic al ANAF este astăzi limitată la 9.000 de accesări simultane, ca urmare a renunțării la programul de modernizare al Fiscului prin programul cu Banca Mondială.
(Citiți și: ANAF, lasciate ogni speranza- infrastructura informatică este și va rămâne varză)
Anunțul ministrului Teodorovici
„Au fost solicitări justificate, nu multe, pentru depunerea declaraţiei pe format hârtie, pentru a avea o astfel de alternativă cel puţin pentru o perioadă, până când întregul sistem va fi modernizat.
Sunt deja 700.000 persoane contribuabili care au deja acest SPV (Spaţiu privat virtual). La începutul lui 2018, în prima parte a anului, erau undeva la 5%. A crescut foarte mult acest număr. Pe de-o parte este vorba despre sistemul informatic. Pe de altă parte, este şi vorba de accesul anumitor contribuabili la un astfel de mijloc modern de comunicare.
Pentru care situaţie, luăm în calcul inclusiv acceptarea depunerii Declaraţiei Unice pe format hârtie pentru o perioadă de timp, până când lucrurile se reglează definitiv, cel puţin până la finalul anului”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres, la finalul şedinţei de Guvern.
Ministerul Finanţelor a anunţat, săptămâna trecută, că, pentru venitul realizat în perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi 31 decembrie 2017, a fost identificat un număr de aproximativ 600.000 de contribuabili pentru care s-au generat sau urmează a se genera decizii de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorată la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, deşi aceştia au realizat venituri sub acest nivel.
Valoarea totală a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de aceste persoane pentru perioada precizată este de circa 1.035 milioane lei, sumă care face obiectul unei ”amnistii fiscale” aprobată marți de guvern.
(Citiți și: Guvernul a adoptat mini-amnistia fiscală)
Potrivit ministrului Finanţelor, cei care au plătit deja CASS în urma emiterii şi primirii deciziilor de impunere de la ANAF îşi pot recupera sumele plătite în baza unei solicitări care poate fi transmisă fie prin Spaţiul Virtual fie printr-o cerere scrisă. Sumele pot rămâne, însă, şi la nivelul statului pentru fi compensate cu datorii viitoare ale respectivilor contribuabili.
Proiect de 70 milioane euro aruncat la gunoi
Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul român al Finanțelor, care în numele ANAF a solicitat anularea liniei de credit de 52 de milioane de euro, cât mai era disponibil din totalul de 70 de milioane aprobat prin proiect.
Sursele cursdeguvernare.ro afirmă că solicitarea a fost justificată prin ”schimbarea circumstanțelor și a viziunii de abordare” asupra modului de implementare al sistemului informatic al ANAF– componenta esențială a proiectului de reformă.
Sub formularea diplomatică se ascunde următoarea realitate: Ministerul de Finanțe a refuzat să lase la ANAF capacitățile IT cu ajutorul cărora se urmărește centralizarea datelor financiare din întreaga țară și dezvoltă în schimb capacitățile unui Centru Național pentru Informații Financiare, structură componentă a aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice.
Urmare a solicitării primite de la București, Banca Mondială a decis să se închidă oficial proiectul pe data de 31 martie 2019.
După acest moment, ”reforma” ANAF a fost decisă în februarie de plenul Camerei Deputaților, care a aprobat un proiect de Lege pentru modificarea OUG 74/2013, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(Citiți și: ANAF se reorganizează din temelii- se întoarce la epoca gărzilor financiare județene)
Potrivit textului adoptat la Camera Deputaților, Vama a devenit structură separată în subordinea directă a ministrului Finanțelor, iar structura centrală a ANAF nu mai are în subordine opt direcții regionale, ci 41 direcții județene și o direcție pentru București.
Spargerea direcțiilor regionale, care s-a produs în numele ”apropierii de contribuabil”, reprezintă în realitate un cadou făcut autorităților județene, care vor putea influența, așa cum au făcut-o și în trecut, actul de control economic.
Fiscul revine practic la forma de organizare existentă cu 6 ani în urmă, care prin ineficiență și corupție a generat de fapt nevoia de reorganizare.
În plus, prin decizii guvernamentale, CNSP decide acum ce firme trebuie controlate de Fisc.
