Reforma administrativă ”nu trebuie să fie matematică”, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu. De aceea, reorganizarea administrației locale nu va însemna neapărat desființarea unor unități administrativ – teritoriale (UAT-uri), chiar dacă au sub 500 de locuitori, ci poate fi un transfer al unor activități, precum licitațiile, din aceste primării mici către consiliile județene.
România nu are o problemă macroeconomică, ci o problemă cu deficitul
”Provocarea mea este de a veni cu un buget în acest an, astfel încât dumneavoastră să vă puteți construi din februarie noile proiecte. Nu v-a confiscat nimeni nici un ban din fondurile administrației locale. România nu are o problemă macroeconomică, are o problemă în ce privește deficitul și prioritizarea cheltuielilor”, a spus premierul, luni, la Summitul Autorităților Locale.
(Citește și: Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale: 24% din localități nu-și pot plăti nici salariile și funcționează pe subvenții. 30% din localități au sub 2000 de locuitori. Reforma administrativă: ”Niciodată”)
Până la o reformă administrativă
Reorganizarea administrativă nu poate avea loc în 2024 și ar putea însemna și altceva decât desființarea unor UAT-uri, a explicat premierul, în fața liderilor locali participanți la reuniunea de luni:
”Până la o reformă administrativă, avem consiliile judeţene, avem preşedinţi de consilii judeţene cu aceeaşi stabilitate administrativă, pe patru ani de zile. (…) Cine ne împiedică ca localităţile sub 500 de locuitori, sub 1000 de locuitori, să nu aibă un serviciu de achiziţii în interiorul consiliului judeţean? E normal că în momentul acela poate asta este o soluţie mai bună decât să desfiinţezi. Şi fiindcă există acel patriotism local al fiecăruia dintre noi, unde te-ai născut, „domnule, cum să-mi desfiinţezi mie primăria?”. Trebuie să găsim soluţii. Poate nu neapărat desfiinţăm, dar anumite servicii, licitaţiile, să fie gestionate la nivel de consiliu judeţean, că de asta avem consilii judeţene. Şi cred că nu ar deranja pe nimeni acest lucru”.
Localități cu venituri proprii insuficiente pentru cheltuielile cu personalul
Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație disperată.
De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).
15% din localitățile României au mai puțin de 1.500 de locuitori
În situația aceasta se află și unele orașe ce nu se diferențiază de comune nici prin venituri, nici prin numărul de locuitori și nici prin serviciile oferite populației.
Dacă luăm în considerare datele Recensământului 2021, aproape 900 de localități (adică 28% din total, incluzând și orașele) au mai puțin de 2.000 de rezidenți.
Aici ne referim însă doar la comune, întrucât de aici, a promis premierul Marcel Ciolacu, va începe reorganizarea administrativ-teritorială a României. Mai precis, prin alipirea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori la UAT-uri învecinate și mai dezvoltate.
Promisiunea a fost făcută în numele guvernelor ce vor fi numite undeva după 2025, dacă, desigur, interesul politic nu va fi acela de-a conserva aceste puncte electorale: „Reorganizarea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”, a declarat Marcel Ciolacu.
În România, 415 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), adică 15% din total, au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația incidentă în vigoare, conform datelor MDLPAT.
Reorganizarea și opoziția încrâncenată a primarilor: 315.000 de salariați în administrația locală
Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii PSD și PNL, cele două formațiuni aflate la guvernare și care intenționează să conducă România și după alegerile de anul viitor.
Declarațiile lor de reformare administrativă au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor și orașelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-și forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului.
În primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității), 59 de municipii, 47 de orașe și aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major.
Din harta de mai sus se observă clar că cele mai sărace comune se află în județe ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți ai PSD – Vaslui, Teleorman și Olt. Toate trei, cu scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din acre fac parte.
Contextul bugetar actual oferă însă o șansă realizării reorganizării administrativ-teritoriale, pentru că lucrurile pur și simplu nu mai pot continua în acest fel, după a avertizat de curând Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR: „În materie de cheltuieli, rezolvarea problemelor este extrem de dificilă, presupune refacerea întregii administrații publice. Ar trebui ca instituții întregi să dispară, ar trebui ca UAT-uri să dispară. Avem aproape 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative”.
În administrația locală sunt angajate 466.000 de persoane, dintre care aproximativ 150.000 sunt salariați din educație și sistemul public de sănătate.
Așadar, circa 315.000 lucrează în aparatul administrativ local – primării, consilii județene și instituții subordonate.
****
