Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale: 24% din localități nu-și pot plăti nici salariile și funcționează pe subvenții. 30% din localități au sub 2000 de locuitori. Reforma administrativă: ”Niciodată”

În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.

Situația e păstrată de către partidele de guvernământ tocmai din rațiuni politice – asta deși România are cea mai mare cheltuială cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate și pe primul loc cu Ungaria, acolo unde partidul lui Viktor Orban se perpetuează la putere bazându-se tocmai pe salariații din administrație.

Reformă administrativă? ”Niciodată!” – spune Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

*

Un număr de 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. Vasluiul a excelat la acest capitol, cu 57 (peste 70% din totalul de 81 de comune din județ), aflate în această situație disperată.

De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro, pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).

15% din localitățile României au mai puțin de 1.500 de locuitori

În situația aceasta se află și unele orașe ce nu se diferențiază de comune nici prin venituri, nici prin numărul de locuitori și nici prin serviciile oferite populației.

Dacă luăm în considerare datele Recensământului 2021, aproape 900 de localități (adică 28% din total, incluzând și orașele) au mai puțin de 2.000 de rezidenți.

Aici ne referim însă doar la comune, întrucât de aici, a promis premierul Marcel Ciolacu, va începe reorganizarea administrativ-teritorială a României. Mai precis, prin alipirea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori la UAT-uri învecinate și mai dezvoltate.

Promisiunea a fost făcută în numele guvernelor ce vor fi numite undeva după 2025, dacă, desigur, interesul politic nu va fi acela de-a conserva aceste puncte electorale: „Reorganizarea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”, a declarat Marcel Ciolacu.

În România, 415 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), adică 15% din total, au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația incidentă în vigoare, conform datelor MDLPAT.

Reorganizarea și opoziția încrâncenată a primarilor: 315.000 de salariați în administrația locală

Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii PSD și PNL, cele două formațiuni aflate la guvernare și care intenționează să conducă România și după alegerile de anul viitor.

Declarațiile lor de reformare administrativă au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor și orașelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-și forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului.

În primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității), 59 de municipii, 47 de orașe și aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major.

Din harta de mai sus se observă clar că cele mai sărace comune se află în județe ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți ai PSD – Vaslui, Teleorman și Olt. Toate trei, cu scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din acre fac parte.

Contextul bugetar actual oferă însă o șansă realizării reorganizării administrativ-teritoriale, pentru că lucrurile pur și simplu nu mai pot continua în acest fel, după a avertizat de curând Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR: „În materie de cheltuieli, rezolvarea problemelor este extrem de dificilă, presupune refacerea întregii administrații publice. Ar trebui ca instituții întregi să dispară, ar trebui ca UAT-uri să dispară.  Avem aproape 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative”.

În administrația locală sunt angajate 466.000 de persoane, dintre care aproximativ 150.000 sunt salariați din educație și sistemul public de sănătate.

Așadar, circa 315.000 lucrează în aparatul administrativ local – primării, consilii județene și instituții subordonate.

Ilfov, singurul județ care nu are nicio comună încadrată într-una dintre cele două categorii

În afară de Ilfov, nu există niciun județ, oricât de bogat, în care să nu fie și localități cu venituri ce nu pot susține nici măcar cheltuielile de personal, ce cuprind și asistenții sociali, însoțitorii persoanelor cu dizabilități.

Ilfovul, excepția ce confirmă regula, are 32 de comune, ale căror venituri proprii însumează aproape un miliard de lei. dublu față de veniturile proprii ale întregului județ Vaslui, de exemplu, sau 43% din toate veniturile proprii din județul Cluj.

Cea mai bogată comună din Ilfov și din România este Chiajna, care anul trecut a obținut, doar din veniturile proprii, aproape 93 de milioane de lei.

Scenariile posibile ale reorganizării teritoriale

Într-un răspuns transmis publicației CursdeGuvernare.ro, reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Locale, menționează că instituția nu a elaborat până acum niciun poriect, draft de lucru, conținând o posibilă reformă a UAT-urilor.

De-a lungul anilor, s-au făcut însă diferite simulări, dar niciuna dintre ele nu a luat în considerare și reducerea numărului de județe, ci doar alipirea comunelor și orașelor cu locuitori puțini la alte UAT, întrucât “ cele mai ample probleme de funcționare au fost identificate la colectivitățile mici, respectiv comune cu populația până la 3.000 de locuitori și orașe cu până la 5.000 de locuitori”, conform răspunsului primit de la Ministerul Dezvoltării.

Simulările realizate de experții MDLPA pentru reorganizarea administrativ-teritorială au vizat:

• comunele și orașele cu mai puțin de 1.500 de locuitori
• cele cu 1.500-3.000 de locuitori
• respectiv cele cu locuitori între 3.000-5.000 de persoane.

Criteriile cumulative avute în vedere de MDLPA pentru posibila comasare a UAT-urilor cu grad de dezvoltare (mai) scăzut:

• sunt situate în limitele administrativ-teritoriale ale aceluiași județ;
• sunt preluate de UAT-uri vecine care înregistrează valori de dezvoltare (mai) ridicate;
• dispun de un drum județean sau național comun cu UAT-urile care le preiau și care îndeplinesc condiția de la punctul 2.

Modificarea Constituției

Reorganizarea în viziunea actualilor guvernanți presupune introducerea unui nou nivel administrativ, și anume regiunea, ceea ce presupune o decizie politică și revizuirea Constituției României, adic[ un referendum național.

Economiile realizate prin reorganizare și avantajele unei noi structuri administrativ-teritoriale a României

Ministerul Dezvoltării nu ne-a furnizat o estimare a economiilor potențial generate, precizând că acestea sunt direct legate de numărul de UAT-uri ce ar urma să fie comasate și vizează în principal:

• economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu funcționarea aparatului administrativ (prin reducerea numărului de consilieri locali, primari, secretari, administratori publici, funcționari din domeniul financiar-contabil și din alte structuri cu funcții suport)
• potențiale economii de scară (care permit furnizarea de servicii mai puțin costisitoare și mai eficiente în noile unități administrativ-teritoriale).

Analizele europene indică următoarele avantaje ale comasării unor UAT-uri:

• UAT-urile de dimensiuni mai mari și cu un număr de populație crescut beneficiază de un grad mai ridicat al capacității administrative de a furniza o gamă mai largă de servicii la un nivel calitativ ridicat, astfel încât, în urma comasării, nivelul local va putea furniza un set unitar de servicii publice care poate fi îmbogățit prin descentralizarea de noi competențe;
• se generează economii de scară care permit furnizarea de servicii mai puțin costisitoare și mai eficiente în noile unități administrativ-teritoriale;
• deoarece UAT-urile mari pot oferi mai multe servicii și la o calitate ridicată, este mai probabil că acest lucru îi va determina pe cetățeni să fie interesați în participarea la politica locală a UAT-ului, contribuind la promovarea democrației locale;
• se consolidează premisele reducerii disparităților dintre unitățile administrativ-teritoriale, astfel încât se va diminua presiunea pe orizontală pentru sistemele de echilibrare, care pot fi costisitoare pentru bugetul național și/sau problemă sensibilă din punct de vedere politic;
• UAT-urile mari pot fi mai eficiente în planificarea, promovarea și implementarea politicilor de dezvoltare.

Analizele efectuate la nivelul MLPDA, arată, suplimentar, următoarele avantaje ale comasării UAT-urilor sărace cu unele prospere sau care își asigură independența bugetară:

• se reduc cheltuielile cu funcționarea aparatului administrativ, prin reducerea numărului de consilieri locali, primari, secretari, administratori publici, funcționari din domeniul financiar-contabil și din alte structuri cu funcții suport;
• va scădea gradul de dependență față de bugetul de stat (după încheierea perioadei de acordare a facilităților bugetare și fiscale);
• va crește accesul la serviciile publice locale și se va îmbunătăți calitatea acestora;
• se poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea mediului de afaceri, având în vedere extinderea serviciilor publice locale sau creșterea calității acestora;
• va fi necesară creșterea nivelului de modernizare a activităților la nivelul aparatului de specialitate al primarului, în vederea satisfacerii nevoilor locale.

Nicio perspectivă de reorganizare pe termen mediu

Niciunul dintre afctorii politici implicați nu crede cu adevărat în posibilitatea reformării administrativ-teritoriale a României.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat deja de mai multe ori, în contextul deficitului bugetar ce ar putea face ca României să i se suspende toate cele 75 de miliarde de euro reprezentând fonduri europene, că este nevoie de o reformă administrativă. În opinia sa, reforma ar trebui începută cu unitățile administrativ-teritoriale care au sub 1.500 de locuitori.

Procesul nu poate fi realizat însă anul acesta și nici măcar în 2024, întrucât va fi un an cu patru scrutinuri, în care mobilizarea numeroșilor primari este esențială pentru partide. De aici și adăugarea făcută de premierul Ciolacu, de fiecare dată când s-a referit la reorganizare, ca la : „Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”.

MDLPA: După 2025

Ministerul Dezvoltării a precizat, în răspunsul oferit la întrebările CursdeGuvernare.ro, că procesul ar putea fi posibil doar după 2025:

„Pentru noi, 2024 va fi un an electoral deosebit de încărcat, având în vedere că urmează a fi organizate 4 runde de alegeri. În acest context, dat fiind că, pentru revizuirea Constituției, este nevoie de o majoritate în Parlament, un moment potrivit pentru reluarea acestui amplu demers ar fi după definitivarea noii componențe a Parlamentului, respectiv începând cu anul 2025”.

Președintele Asociației Comunelor din România: NICIODATĂ

Emil Drăghici (foto), președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), califică discuția despre reorganizare drept inutilă – subiectul se reia periodic, din motive ce nu au legătura cu modernizarea administrației locale, dar nu se finalizează niciodată.

„Să vorbim în ordinea stabilită de referendumuri”, propune Emil Drăghici, în deschidrea interviului acordat CursdeGuvernare.ro. Pentru reorganizarea administrativ-teritorială încă nu s-a organizat un asemenea scrutin, dar Emil Drăghici amintește că există un referendum (din 2009) la care oamenii au votat reducerea numărului de parlamentari. El nu a fost aplicat niciodată și la alegerile ce au urmat referendumului, în 2012, numărul de parlamentari a urcat de la 470, la recordul de 588 parlamentari.

„Dacă vrem să ținem cont de voința populației, trebuie să începem cu numărul de parlamentari”, spune Emil Drăghici, în opinia căruia toată discuția este purtată doar pentru a distrage atenția electoratului de la problemele presante la zi.

Alte complicații legislative

Președinte ACoR face în mod corect trimitere la voința populației, întrucât legislația în domeniu a fost creată în așa fel, încât procesul de reorganizare să depindă chiar de cei care se împotrivesc acestuia: primarii.

Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului menționează, la Art. 13 (3), că:

Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

Reorganizarea administrativ-teritorială, la mâna primarilor

Și există numeroase motive pentru care electoratul local va vota împotriva comasărilor la aceste referendumuri: pentru că ar fi o distanță prea mare până la noua primărie de care ar aparține, pentru că își rezolvă mult mai ușor probleme cu primarul care „este de-al lor” etc.

„Dacă vorbiți cu un stupar, o să vă spună că atunci când pui două familii de albine într-un singur stup se omoară între ele”, spune președintele AcoR, râzând.

Primar de 33 de ani

Emil Drăghici este primarul comunei Vulcana Băi, județul Dâmbovița, de 33 de ani, din septembrie 1990. La recensământul din 2021, populația rezidentă a fost de 2.934 de locuitori, conform datelor INS. În urmă cu 10 ani, comuna avea puțin peste 3.000 de locuitori.

Anul trecut, Vulcana Băi a avut venituri proprii de 2,221 milioane de lei, cărora li s-au adăugat:

• 2,623917 milioane lei – sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor
• 1,624902 milioane – Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
• și subvenții de 510.741 lei.

La venituri proprii de numai 2,21 de milioane de lei, comuna a avut cheltuieli totale de 7,926 milioane de lei, dintre care, conform datelor MDLPA:

• 2,7 milioane de lei pentru asistența socială
• 2,84 milioane de lei servicii publice generale

Situația financiară nu este un criteriu al reorganizării

Situația bugetului local nu este un criteriu al reorganizării și nici nu ar fi normal ca el să fie luat în considerare, cât timp faptul că o comună nu se poate întreține fără sprijin de la bugetul central depinde în cea mai mare măsură de calitatea primarilor, de priceperea lor de a atrage firme și, implicit, venituri. Nicio comună nu este condamnată pe veșnicie la sărăcie, în fond.

Emil Drăghici atrage atenția că nu există noțiunea de resurse financiare pentru salarii, așa că toată discuția este, în accepțiunea sa, sterilă. „Parlamentul are venituri proprii?”, întreabă primarul Vulcana Băi.

El atrage atenția că parte din salariile însoțitorilor persoanelor cu dizabilități sunt plătite de Primărie, aceasta fiind instituția ce încheie contractele de muncă cu persoanele respective. Este o altă formă de ajutor acordată UAT-urilor de către guvernanți.

Structura veniturile UAT-urilor

Venituri proprii, formate din:

• cote defalcate din impozitele pe venit
• sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
• sume repartizate din Fondul la dispoziția Consiliului Județean

Acestora li să adaugă sume suplimentare reprezentând:

• sume defalcate din TVA pentru drumuri (acolo unde este cazul)
• sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
• sume defalcate pentru pentru diferite alte capitole, inclusiv infrastructură, învățământ particular sau confesional etc.
• subvenții, sume UE (dacă este cazul)
• alte venituri

****