Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești anchetează un grup infracțional organizat ce a fraudat Administrația Fondului pentru Mediu prin facturări fictive de deșeuri colectate. Grupul cercetat de DIICOT avea ca scop menținerea monopolului și controlului asupra circuitelor financiare ale procesului de salubrizare din judeșul Argeș.
În Argeș, gestionarea deșeurilor este realizată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş, înființată de Consiliul Județean Argeș și primăriile din județ. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Servsal Argeş a fost înfiinţată în vederea implementării operaţionale a proiectului de interes public comun „Managementul Integrat al deşeurilor solide în Judeţul Argeş”.
A fost constituită conform art. 6, din OG nr. 26/2000, funcţionează în baza H.G. 855/2008 şi are în prezent 103 membri, respectiv toate administraţiile publice locale, inclusiv Consiliul Judeţean Argeş. Fiecare membru al asociaţiei are drept de vot egal. Servsal colaborează, prin contracte, cu mai multe firme delegate ce prestează efectiv serviciile de colectare
„Scopul constituirii acestui grup a fost de obținere a unor avantaje financiare necuvenite, prin menținerea monopolului și controlului asupra circuitelor financiare și funcționale asociate procesului de salubrizare la nivelul județului Argeș și prin delapidarea bugetelor locale și naționale„, precizează un comunicat al DIICOT.
Grupul, care acționa pe raza județului Argeș, este specializat pe segmentul managementului deșeurilor nepericuloase (colectare, transport, depozitare, sortare, tratare și reciclare) și s-a consolidat și structurat în ultimii 10 ani, conform procurorilor.
DIICOT a efectuat marți dimineață 33 de percheziții domiciliare pe raza județelor Argeș, Ilfov, Vrancea și a municipiului București într-o cauză având ca obiect comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de delapidare, înșelăciune, fals intelectual, uz de fals și instigare la fals intelectual, colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deşeuri, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, care poate provoca o daună semnificativă calităţii aerului, calităţii solului sau calităţii apei ori animalelor sau plantelor, deturnarea licitațiilor publice și îngroparea deșeurilor.
Prin raportarea ca fiind reciclate către organizațiile pentru transferul responsabilității a unor cantități cât mai mari de deșeuri, pentru îndeplinirea obligațiilor anuale asumate față de producătorii de deșeuri, (cantități ce nu au existat în realitate și care au fost facturate în mod fictiv ca fiind vândute/predate către diverși reciclatori/colectori), a fost creat un prejudiciu Administrației Fondului pentru Mediu, reprezentând contribuția ce ar fi trebuit achitată de către OIREP-uri pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile, mai precizează procurorii DIICOT.
(Citește și: „Reciclatorul Europei: Țara plină de deșeuri importă deșeuri pentru industria reciclării. România procesează doar o cincime din deșeurile românești„)
Curtea de Conturi, în urmă cu 5 ani: Managementul integrat al deșeurilor din Argeș, viciat de anumite interese
Un raport din 2017 al Curții de Conturi descria sistemul prin care administrațiile locale cădeau în capcana financiară a ASI Servsal și a firmelor delegate.
Documentul menționează și existența unor interese ce afectează proiectul managementului integrat al deșeurilor solide din Argeș:
,,Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș”, proiect ce părea a fi unul de mare succes, pare să fie viciat de anumite interese, care să aducă un profit sigur și însemnat firmelor delegate de ADI SERVSAL Argeș pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor.
Acest proiect a fost viciat printr-o metodă destul de simplă care a condus primarii într-o mare capcană financiară.
Deși la semnarea contractului de salubritate încheiat în cadrul acestui proiect, fiecare primărie avea de ales două metode tarifare, reprezentanții ADI SERVSAL și reprezentanții firmelor delegate pentru prestarea acestui serviciu au promovat cel mai mult metoda de plată care le-a convenit, și anume taxa de salubritate, care garantează firmei respective un profit sigur.
Cealaltă metodă de tarifare, tariful individual, presupunea ca firma delegată cu acest serviciu să identifice potențialii clienți din perimetrul alocat și să încheie contracte individuale de la care să încaseze în mod direct. Sigur, a doua metodă presupunea un cost mai mare pentru populație, dar dacă ne uităm la consecințele taxei de salubritate, vedem că în final tot cetățeanul are de suferit.
Atât în prima etapă a acestui proiect, cât și în a doua, cele mai multe primării din județ au optat pentru taxa de salubritate, care presupune un cost mai mic pentru cetățean, dar care trebuie achitată de către primărie, iar ulterior angajații administrației locale să se ocupe de colectarea acestor bani, metodă ce a produs adevărate ,,găuri negre” în bugetele locale, dar care a umflat conturile firmelor de salubritate delegate de ADI SERVSAL.
Cel puțin, în a doua etapă a proiectului, firma care a câștigat licitația să presteze acest serviciu, S.C. Financiar Urban, le-a transmis primăriilor drafturi de contracte în care era menționată doar o formă tarifară și anume taxa de salubritate, pe care o plătesc primăriile, fără a mai fi menționată și a doua metodă, tariful care presupunea ca firma respectivă să încheie contracte individuale cu cetățenii, să ridice gunoiul din poartă în poartă și, totodată, să și încaseze de la aceștia. Doar primarii bine informați și care au rezistat presiunilor, așa cum s-a întâmplat la Corbi, au optat către o astfel de metodă de tarifare, care nu pune presiune pe bugetul local al respectivei localități.
***
