Guvernul va opera anul acesta două rectificări bugetare, prima în luna septembrie şi o a doua, spre finalul anului, în luna noiembrie, conform unor surse guvernamentale citate de Agerpres.
Aceleași surse au relatat că premierul Marcel Ciolacu a invocat, în discuția avută la Atena cu președinta CE, Ursula von der Leyen, cheltuielile pentru apărare, de 2,5% din PIB, pentru a convinge Comisia să nu sancționeze depășirea deficitului asumat.
Cum vor arăta rectificările depinde de negocierile cu Comisia Europeană.
Principalii beneficiari ai rectificării din septembrie urmează să fie Ministerul Dezvoltării şi cel al Transporturilor.
Rectificarea bugetară nu poate avea loc înainte ca executivul să finalizeze măsurile pentru reducerile de cheltuieli publice și setul de măsuri fiscale. Aceste planuri detaliate și calculele aferente lor vor fi prezentate de premierul Marcel Ciolacu la Bruxelles, în cadrul negocierilor privind depășirea deficitului.
„Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB”, declara recent ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministerul Educației solicită 9 mld. lei la rectificare
Rectificări pe plus vor avea loc nu numai la Transporturi și Dezvoltare, ci și la Ministerul Educației, unde sunt solicitate nouă miliarde de lei pentru restul anului, conform surselor Edupedu.
Aproximativ 3,8 miliarde de lei sunt necesare pentru a asigura salariile majorate ale angajaților din sistemul de învățământ.
Alte nouă miliarde de lei sunt solicitate pentru cheltuielile legate de PNRR:
- plăți pentru școli și universități care au aplicat pentru programele de reformă cu finanțare europeană
- restanțele statului către școlile din programul PNRAS, de reducere a abandonului școlar
Calendarul negocierilor cu executivul de la Bruxelles
În discuţiile purtate cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, la Atena, unde a avut loc o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din Europa de sud-est, premierul Marcel Ciolacu a explicat referitor la deficitul bugetar că România a avut o serie de cheltuieli suplimentare în contextul războiului din Ucraina. Este primul an când cheltuielile cu apărarea se ridică la 2,5% din PIB, conform angajamentelor asumate în cadrul NATO, a insistat premierul României.
Discuţiile privind încadrarea în ţinta de deficit bugetar ar urma să continue la Bruxelles, cel mai probabil pe 1 septembrie, în contextul unei vizite oficiale pe care prim-ministrul Marcel Ciolacu o va efectua pentru a purta discuţii cu înalţi oficiali europeni, au menţionat surselor citate.
Calendarul deplasării miniștrilor
- Pe 28 august va merge la Bruxelles ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, pentru a discuta cu oficialii CE pe tema proiectului privind pensiile speciale, dar şi privind reforma în ansamblu a sistemului de pensii.
- 29 august – ministrul Finanţelor, Marcel Boloş va discuta proiectele de ordonanţă de urgenţă privind reforma administrativă şi măsurile fiscale.
- 30 august – ministrul Proiectelor Europene- Adrian Câciu, pentru renegocierea PNRR pe temele anunţate, printre care şi cea privind capitolul REPower EU.
Măsurile fiscale, adoptate prin asumarea răspunderii
În deschiderea ședinței de guvern de joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat asumarea răspunderii pe pachetul de măsuri fiscale, lăsând să se înțeleagă că în ciuda criticilor venite în special din zona mediului de afaceri, decizia sa rămâne bătută în cuie.
Premierul nu a vorbit însă concret despre ce conține pachetul legislativ care vizează sistemul fiscal și nici data la care va fi înaintat Parlamentului și când își va asuma răspunderea.
„Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament. Nu mă sperie nimic! Nu voi ceda un milimetru, indiferent de presiunile celor din sistem”, a spus premierul. El a mai afirmat că trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi pentru bogaţi. „Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că voi merge înainte cu fermitate”. a ţinut să precizeze Ciolacu.
Masuri fiscale discutate în Coaliție
- impozit de 16% pe profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro;
- eliminarea scutirii de la plata CASS pentru Construcții, Agricultură și Industria alimentară. (rămâne plafonul de 10.000 de lei pentru restul facilităților: impozit pe venit și pilonul doi de pensii);
- eliminarea scutirii de impozit pe venit în sectorul IT pentru salariile care depășesc 10.000 de lei brut;
- la microîntreprinderi până în 300.000 lei se va plăti impozit de 1%, peste 300.000 lei și până în plafonul de 2.5 milioane de lei se va plăti 3% pe cifra de afaceri;
- mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din suma care depășește valoarea de 75.000 de lei;
- taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. La fel ca în cazul mașinilor de lux, taxa se aplică pentru suma care depășește valoarea de 500.000 de lei a imobilului.
- se menține impozitul pe dividende la 8%.
- la PFA pentru CASS se păstreaza plafoanele de 6, 12, 24 de salarii dar ce depășește se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.
****
