”Dosarul Microsoft”/ Procurorii anticorupție au dispus luni reținerea fostului ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, a primarului din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, și a oamenilor de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (Niro), urmând ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă marți asupra propunerii de arestare preventivă a acestora pentru următoarele 30 de zile.
Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan și Nicolae Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani.
Descrierea mecanismului formal al contractului
Potrivit unui comunicat al DNA de marţi, “contractul-cadru de închiriere de licențe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft” în considerarea Guvernului României și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.
Astfel, susțin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat.
Prin HG 199/2008 contractul a fost trecut de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.
“La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor Contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, arată comunicatul DNA.
Descrierea mecanismului informal al mitelor
Aceeaşi sursă arată: în primăvara anului 2009, a avut loc o întrevedere între Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Gabriel Sandu și alte persoane pentru a se discuta chestiuni generale legate de posibilitățile pe care le avea Ministerul Comunicațiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers pentru asigurarea în continuare a licențelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.
„În cursul procedurii de achiziție, pentru a sigura asocierii având ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Dorin Cocoș a pretins de la o persoană implicată în cauză foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, după cum urmează:
- Gabriel Sandu- două tranşe, 2.700.000 euro și 1.800.000 euro
- Gheorghe Ștefan — 4.000.000 euro
- Dorin Cocoș — 9.000.000 euro
Din fișa de date a procedurii de achiziție rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel încât să fie înlăturat de la licitație orice alt ofertant în afară de asocierea având ca lider D-CON.NET AG, în consecință, la 12.08.2009 a fost semnat un acord cadru cu această asociere de firme prin care Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a achiziționat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”, se arată în comunicat.
DNA menționează că pentru a putea efectua plata sumelor pretinse de Cocoș, Ștefan și Sandu, a fost înființată o firmă, în contul căreia D-CON.NET.AG a virat toate sumele necesare.
Acuzaţii aduse lui Nicolae Dumitru
Referitor la faptele reținute în sarcina lui Nicolae Dumitru, DNA arată că premisele încheierii contractului-cadru se referă la faptul că în 2003, în contextul în care distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României a fost identificată ca fiind o posibilă afacere, mai multe persoane ce aveau posibilitatea sa înlesnească încheierea și respectiv derularea contractului, prin susținerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influența pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi fost cooptate pentru a face demersurile necesare.
“În această afacere a fost cooptat și Nicolae Dumitru, care trebuia să își exercite influența asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (Șerban Mihăilescu, Dan Nica) pentru a obține încheierea contractului. Pentru obținerea unui profit substanțial, care să asigure și plata sumelor pretinse de persoanele implicate, ar fi fost încheiat un singur contract pentru administrația publică și astfel, în funcție de numărul de licențe achiziționat, prețul era unul care permitea plata comisioanelor prin discountul acordat (între 47 și 60% raportat la prețul de listă)”, afirmă procurorii.
DNA a reținut că discountul a fost utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de miniștri și alte persoane implicate.
Pentru serviciile sale, “Dumitru Nicolae a pretins și primit de la altă persoană implicată în cauză, prin virament, în contul firmei Running Total Group, pe care o controlează, suma totală de 7,65 milioane USD. Suma de bani pretinsă și primită provenea de la Fujitsu Siemens Computers”, precizează DNA.
Cum a încercat Dorin Cocoş să ascundă banii încasaţi
Omul de afaceri Dorin Cocoș a încercat să ascundă o parte din banii primiți în dosarul Microsoft prin încheierea unui contract fictiv de împrumut și semnarea unor chitanțe antedatate, se arată în referatul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
În septembrie 2014, când au apărut în presă primele informații despre demararea anchetei în dosarul Microsoft, Dorin Cocoș i-a solicitat persoanei de la care primise banii să semneze 21 de chitanțe prin care să ateste în mod nereal că i-a fost restituită suma de 210.000 euro.
“Examinând chitanțele se poate observa că acestea sunt semnate de Cocoș Dorin cu pixuri având pastă diferită. Faptul că chitanțele erau antedatate și erau semnate cu instrumente scripturale de culoare diferită, coroborat cu împrejurările în care Cocoș Dorin i-a solicitat lui (…) semnarea chitanțelor conduc în mod cert la concluzia că cele 5 pixuri ridicate la percheziție fuseseră puse la dispoziție de Cocoș Dorin pentru ca semnarea chitanțelor de către acesta să se efectueze de asemenea cu instrumente de culoare diferită. Modalitatea de întocmire și semnare a chitanțelor denotă caracterul fraudulos al acestora, intenția lui Cocoș Dorin fiind aceea de a asigura o aparență de legalitate sumelor de bani pretinse și primite pentru traficul de influență exercitat”, susțin procurorii.
Contractul de împrumut semnat de Dorin Cocoș, datat 3 noiembrie 2011, are ca obiect acordarea unui împrumut de 500.000 euro pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului prin act adițional, cu precizarea că sumele nu sunt purtătoare de dobândă.
Potrivit DNA, în referatul trimis în instanță, procurorii au adus ca probe declarații ale unor martori-denunțători, precum și interceptarea unor convorbiri purtate între inculpați.
