La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

Cronicile

Recalcularea pensiilor – nelămuriri şi soluţia

de Marin Pana , 8.2.2018

În esenţă, statul şi-a luat un angajament faţă de o persoană că îi va plăti lunar o sumă de bani. Nu importă că e vorba de pensie sau de salariu. De ce salariul poate fi „tăiat” iar pensia este „sfântă” (ca „drept patrimonial”, adică cei în cauză au fost „împropietăriţi” de stat cu o sumă de bani plătibilă etern), nu e clar.

De fapt, pensiile se dau din salarii, care provin din munca depusă. A da pensie unuia, indiferent de rezultatele muncii depuse de altul care o plăteşte, nu mai ţine de solidaritate socială ci de aberaţie economică. Atenţie, simplificând, dacă un salariat „ţine” un pensionar, atunci o firmă, când plăteşte (conform legii) un angajat, plăteşte şi o pensie.

Salariul îl stabileşte ea cu angajatul dar valoarea punctului de pensie, implicit pensia, o stabileşte statul (şi o măreşte cum vrea el). Practic, statul poate majora arbitrar costul salarial atunci când măreşte pensiile, ceea ce creşte costurile şi afectează competitivitatea. Totodată, creşte inflaţia, ceea ce reduce puterea de cumpărare. Nu doar a pensiilor majorate, ci şi a salariilor din care se dau majorările.

În treacăt fie spus, dacă un salariat primeşte bani în plus, s-ar putea să muncească mai mult sau mai bine ( din păcate nu prea e cazul la bugetari). Dacă un pensionar primeşte mai mulţi bani, activitatea din firma care plăteşte salariul angajatului din care se dă pensia respectivă nu beneficiază cu nimic.

Păstrarea costurilor salariale prin reducerea fiscalităţii transferă problema la bugetul de stat, de unde trebuie mutaţi automat ( mai mulţi) bani ( tradiţional, de la investiţii) pentru asigurarea plăţii pensiilor ( undeva cam o treime din total în ultimii ani ). Asta după eroarea monumentală de politică economică din 2007, când sistemul de asigurări sociale era echilibrat, dar unii au ţinut morţiş „să avem şi noi faliţii noştri”.

Dincolo de faptul că această abordare distorsionează grav principiul contributivităţii ( care mai rămâne să aibă corespondenţă cu realitatea doar în proporţie de două treimi), culmea este că pensionarii ajung să-şi acorde singuri o parte din pensie pe calea impozitelor plătite la stat ( impozit pe venit, pe proprietate, TVA, accize etc.), transferate parţial la bugetul de asigurări sociale.

La salarii se merge, conform declaraţiilor făcute cât se poate de clar de ministrul muncii, pe principiul „la muncă egală, salarii egale”. La pensie, acelaşi ministru, care este şi al protecţiei sociale, nu mai clamează principiul egalităţii, ceea ce constituie o inconsecvenţă logică elementară.

Adică anumite salarii, acordate pe MUNCA ( fie ea discutabilă a) UNORA pot să scadă, cam 3% dintre ele, dar toate pensiile, plătite din MUNCA ALTORA trebuie nu doar să rămână ci să şi crească automat odată cu punctul de pensie, ceea ce „nu rimează”. Mai ales, că la vremea lor, unii cu pensii mari au avut salarii mai mari tot faţă de alţii cu salarii mai mici, deşi au muncit la fel.

De fapt, ca mod de calcul, decizia de pensionare nu conţine sume. Ca „drept patrimonial”, toată matematica aferentă se concentrează pe stabilirea unui punctaj. Acesta dă, de fapt, dreptul la o pensie mai mare sau mai mică, prin raportare an de an la media naţională şi la durata legală de activitate.

Valoarea punctului de pensie cu care se înmulţeşte APOI acest punctaj este una stabilită de guvern în fiecare an. Cu alte cuvinte, ar putea să crească sau sau să scadă, exact ca şi salariile din care se acordă pensiile. Soluţia simplă este să împărţim suma prezumat a fi strânsă din impozitarea salariilor la numărul total de puncte de pensie şi să vedem ce valoare rezultă pentru un punct.

Dacă vrem să majorăm sustenabil şi fără a face împrumuturi pensiile, atunci nu avem decât să le dăm transparent. După posibilităţile reale şi nu după dorinţele electorale. Dacă ni se pare că rezultă prea puţini bani, atunci putem interveni cu partea de subvenţie venită acum de la buget ( ce ar trebui limitată ca procentaj din PIB). Dar nu „la grămadă” şi nu pe post de drept de pensie, ci drept ajutor social.

Acordat după o grilă regresivă ( mai mult la cei cu venituri mici şi mai puţin la cei cu venituri mai mari), astfel încât să nu piardă la pensie cei care încasează bani până la un anumit plafon, fie el un salariu mediu NET pe economie sau similar. Însă nu există niciun motiv logic pentru a subvenţiona de la bugetul de stat pensiile care sunt mai mari decât acel plafon.

Pentru un salariu mediu NET pe economie, un salariat trebuie să meargă la muncă, un pensionar, cu care suntem solidari, nu trebuie să meargă la muncă. Totodată, nu există nici o raţiune de a suvenţiona de la bugetul de stat pensiile unor oameni care, deşi ( pentru că atât au contribuit la vremea lor) au pensia mică, obţin venituri substanţiale din alte surse (afaceri, chirii etc.).

Desigur, nu are nimeni nimic cu drepturile lor la pensie, dar numai din sumele colectate la bugetul asigurărilor de stat. A pune pe cineva să plătească impozite pe munca depusă, pentru a subvenţiona pensia unuia care are proprietăţile şi timpul necesar pentru a obţine venituri din afaceri nu ţine de solidaritate socială, ci de bancurile de la Radio Erevan.

Mai ales că angajatul sursă de pensii trebuie să-şi facă o casă, o familie, să-şi întreţină mai întâi copiii, eventual să pună şi el un ban deoparte. Pentru că are şi el nevoie, inclusiv pentru problemele de sănătate neglijate din lipsă de bani şi de acces (acesta din urmă îngreunat de persoane cu venit presupus mic şi timp mult, tot pe banii lui).

Aşadar, punct de pensie rezultat din posibilităţile bugetare şi majorat strict după salariul mediu pe economie şi/sau majorarea de taxare salarială. Plus compensarea necesităţilor rezultate din pensii considerate mici de la bugetul de stat. Dar NUMAI pentru pensii mici, NU şi pentru pensii mari. Altminteri, solidaritatea socială devine, vorba lui nenea Iancu, „trai neneacă, pe banii altora”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.2.2018

Un raspuns

  1. Pribeagul
    26.2.2018, 2:26 pm

    Sistemul este doar un aranjament, o conventie. Astazi este asa, miine poate fi altfel. In plus, se dovedeste a fi foarte util in aprecierea aportului unui individ la constructia sociala.
    Nimanui nu cred ca-i trece prin minte sa lase fara ajutor nevolnicii care au construit odata societatea.

Lăsați un comentariu


Stiri

Dan Barna: Alianța USR-PLUS are în vedere, mai degrabă, afilierea la o grupare nouă europeană decât la structurile politice existente

Vladimir Ionescu

Alianța USR-PLUS ia în calcul aderarea la un grup politic nou în Parlamentul European, structură care are toate șansele de a se constitui după euroalegeri… Mai mult

Stiri

Donald Trump anulează unele sancţiuni impuse Coreei de Nord ”pentru că îl apreciază pe liderul Kim Jong Un”

Vladimir Ionescu

Preşedintele american Donald Trump a anunţat că anulează sancţiuni impuse de SUA Coreei de Nord, pentru ca Phenianul să renunţe la programul său nuclear, transmite… Mai mult

Europa

Peste patru milioane de britanici au semnat o petiţie pentru anularea Brexit. La Londra se anunţă proteste de amploare

Razvan Diaconu

O petiţie online pentru anularea Brexit a adunat peste patru milioane de semnături într-o lună, din care 2,5 milioane în mai puţin de 24 de… Mai mult

Stiri

Nici jumătate din elevii claselor a 6-a şi a 7-a nu au obţinut măcar nota 5 la simularea de la matematică

Vladimir Ionescu

Puțin peste jumătate de elevii din clasele a VII-a și a VIII-a au obținut note de trecere la simularea evaluării naționale 2019, potrivit rezultatelor publicate… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis vrea referendum pe legile justiției

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă că vrea referendum pentru că numai în acest fel îşi pot arăta cetăţenii dezaprobarea faţă de modul în care… Mai mult

Europa

Ministrul bulgar al Justiției a demisionat în urma dezvăluirilor privind afaceri imobiliare suspecte

Vladimir Ionescu

​Tsetska Tsacheva, ministrul Justiţiei din Bulgaria, a demisionat sâmbătă în urma unor dezvălui făcute de presă, potrivit cărora, alături de alți trei lideri ai formațiunii… Mai mult

Europa

Reacția Comisiei Europene față de intenția Guvernului de a schimba codurile penale prin OUG

Iulian Soare

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, la solicitarea și potrivit G4Media.ro, că nu va specula în legătura cu posibilitatea ca Guvernul României… Mai mult