Moscova a avertizat marţi Statele Unite ale Americii „să stea departe” de Rusia şi Crimeea, atenţionând că riscul de incidente este foarte ridicat. Avertismentul a fost formulat de ministrul adjunct al afacerilor externe rus, Serghei Riabkov, informează agenţia de presă Interfax, preluată de Reuters.
Știrea apare în contextul în care, potrivit Politico, Secretarul de Stat american Anthony Blinken a sosit marți la Bruxelles (a doua vizită în interval de 10 zile), acolo unde, împreună cu ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, se va întâlni cu ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba
Potrivit secretarului adjunct Philip Reeker – Biroul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat, scopul întâlnirii cu oficialul ucrainean este acela de a contribui la de-escaladarea situației de la granițele Ucrainei. Oficialul aperican a precizat însă, fără a elabora: ”Vor fi consecințe” dacă Rusia continuă acțiunile agresive.
De precizat: Dmytro Kuleba se află la Bruxelles pentru a participa la o întâlnire la sediul NATO.
Rusia ”își apără” cetățenii din Dombas
Serghei Riabkov a mai spus că Moscova îşi apără şi va continua să îşi apere cetăţenii din regiunea Donbas din estul Ucrainei, aflată sub controlul separatiştilor susţinuţi de Rusia, potrivit RIA Novosti. Două nave de război americane urmează să sosească în Marea Neagră în această săptămână, iar Serghei Riabkov a calificat această desfăşurare de nave drept „o provocare”.
(Citiți și:”Dan Dungaciu – CRONICILE / Falia dintre Europa și SUA trece prin Franța „autonomiei strategice””)
La sfârşitul săptămânii trecute, un alt oficial rus, Dmitri Kozak, relua teza protejării cetățenilor ruși din Dombas- lansată original la invazia Crimeii – cu precizarea că, în condițiile unor ostilităţi militare majore, s-ar putea marca începutul sfârşitului pentru Ucraina ca ţară.
Zone din regiunile Lugansk şi Doneţk de-a lungul frontierei ruse se află sub controlul rebelilor separatişti proruşi din 2014, anul declanşării conflictului din Donbas. De atunci, războiul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, conform estimărilor ONU. De la începutul acestui an, au fost raportate 50 de decese în pofida regimului de încetare a focului.
NATO: Rusia trebuie să pună capăt consolidării militare de la granița cu Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut marţi Rusiei să-şi retragă trupele pe care le comasează la frontiera cu Ucraina şi a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, este cea care va decide dacă Ucraina va deveni membră a organizaţiei, informează Reuters.
”În ultimele săptămâni Rusia a deplasat mii de trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei, cea mai amplă comasare de trupe ruse de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, aflat în vizită la sediul NATO de la Bruxelles. ”Rusia trebuie să pună capăt acestei consolidări militare în interiorul şi în jurul Ucrainei, să renunţe la provocări şi să reducă imediat” tensiunile, a mai spus oficialul NATO.
(Citiți și:”Viitorul Europei de Est – de la pericolele Europei Westfaliene, la spectrul unei Europe Tripolare. Și la ”spațiul dintre Germania și Rusia””)
Jens Stoltenberg a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, va decide dacă Ucraina va adera la NATO. ”Le revine celor 30 de aliaţi din NATO să decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca să intervină sau să interfereze în acest proces. Rusia încearcă acum să restabilească un fel de sferă de influenţă unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”, a precizat secretarul general al Alianţei.
Mișcările vizibile de trupe rusești
În ultimele 2 săptămâni, Rusia a adunat aproximativ 80.000 de soldați în regiunea de frontieră cu Ucraina și în Crimeea, într-un demers care preocupă din ce în ce mai mult Occidentul, scrie The Guardian.
Tancuri și alte unități de artilerie au fost concentrate lângă Voronezh, la est de Ucraina, și, potrivit săptămânalului Jane’s Defence, aproximativ 3.000 de soldați sunt staționați la sudul localității.
Guvernul de la Kiev afirmă însă că numărul militarilor staționați în regiunea Voronezh este de 40.000, alți 40.000 de soldați fiind staționați în Crimeea.
Thomas Bullock, analist al Janes, afirmă că această concentrare de trupe la granița Ucrainei este mai mare decât cea înregistrată în 2014, înainte de anexarea Peninsulei Crimeea.
Nu doar amploarea mișcărilor de trupe uimește, ci și compoziția largă, care include sisteme de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, plus o consolidare a flotei Mării Negre.
Rusia a transferat 15 nave din Marea Caspică în Marea Neagră pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor cu SUA, transmit marţi Agerpres, citând un comunicat de presă al armatei ruse.
Potrivit comunicatului menţionat, deplasarea a 15 nave – între care trei canoniere şi opt nave rapide de desant – face parte din procedura „de rutină” de trecere în revistă a capacităţilor forţelor armate ruse la încheierea sezonului de iarnă.
Turcia, aliatul-surpriză al Ucrainei
Ca răspuns la acțiunile Rusiei, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, este angajat într-o intensă activitate diplomatică, cerând vestului să își consolideze prezența în regiune și presând pentru o cale de aderare la NATO, perspectivă pe care Aliații au deschis-o Ucrainei încă din 2008.
Turcia a anunțat în week-end că a fost informată că două distrugătoare americane urmează să intre în Marea Neagră, deși aici Rusia este dominantă cu flota sa de 45 de nave de război. Marea Britanie, care a semnat în octombrie 2020 un acord de cooperare militară cu Ucraina, efectuează zboruri de supraveghere a zonei cu avioane-spion care monitorizează mișcările de trupe.
O semnificație deosebită în acest moment o are vizita pe care Volodymyr Zelenskiy a făcut-o la Ankara, acolo unde a discutat 3 ore cu președintele Recep Erdogan chestiuni legate de cooperare militară. După întâlnire au apărut informații potrivit cărora Ucraina a primis asigutări că Turcia îi este aliat și că Kievul va achiziționa drone de atac Bayraktar, suplimentar față de cele 6 pe care deja le deține.
Acest tip de armament și-a dovedit eficiența devastatoare împotriva tancurilor rusești deținute de Armenia, în conflictul cu Azerbaijan din toamna trecută.
2 răspunsuri
Cred că începe ultimul act din piesa Crimea.
Adică cucerirea întregului sud . Care va duce la pierderea ieșirii Ucrainei la Marea Neagră.
Economic ne va lovi prin anularea împărțirii romano – ucraine a zonelor economice exclusive. Adică ne pierdem oricare speranța sa extragem metan și petrol din Marea Neagra.
De ani de zile Rusia „a săpat” oricare proiect care concura gazul și petrolul rusesc in zona.
Și cum e confirmat istoric , vom fi din nou în izmene și fără tehnica militara credibilă.
Daca va fi necesar, glorioasa noastra armata va lupta si va pieri pentru patrie si popor…:)