La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari

de Adrian N Ionescu , 4.3.2019

Ratingurile acordate României de cele trei mari agenții de specialitate sunt cele mai slabe din regiune.

Cauza constă în dezechilibrele macroeconomice mari ale României, dar și în perspectivele de deterioarare suplimentară a acestora.

Ratingurile evaluează, în fond, capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile și, în vreme ce țările din regiune au de partea lor indicatori macroeconomici mai buni, aceștia s-au deteriorat în cazul României.

Cele mai flagrante evoluții divergente, în România față de țările din regiune, sunt cea a deficitului de cont curent și cea a deficitului bugetar, care pun sub semnul întrebării sănătatea creșterii economice.

Iată indicatorii:

Iată și ratingurile celor trei mari agenții de specialitate:

Ultimele trepte recomandabile investițiilor (investment grade) la fiecare dintre cele trei agenții sunt:

  • S&P: ultimul „investment grade” este BBB, fie el și cu minus în față, ca la România. Treapta BB+ este deja prea jos, este „junk” (gunoi –  cum zic operatorii din piață).
  • Moody’s: ultimul „investment grade” este Baa (are doar „anumite caracteristici speculative”). Treapta Ba este deja speculativă.
  • Fitch: ultimul „investment grade” este BBB. Treapta BB este „non-investment”.

Cu cât clasificările numite „speculative” (sau „junk”) sunt mai jos în alfabet, cu atât riscurile de plasament în respectivele țări sunt mai mari.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

În context, perspectiva ratingurilor S&P pentru România a devenit mai importantă decât menținerea acestora la nivelurile anterioare (BBB- / A-3).

De ce au ceilalți ratinguri mai bune, deși România are cea mai mare creștere economică

Compararea argumentelor cu care S&P și-a susținut cele mai recente clasificări exprimă situaţiile economiilor şi ale guvernanţei financiare, diferite pentru ţările respective.

Ungaria

Astfel, la jumătatea lunii februarie, S&P a ridicat cu o treaptă mai sus ratingurile datoriei suverane a Ungariei pe termen lung și scurt de la BBB-, cât are (încă) România și A-3, la BBB / A-2, cu perspectivă stabilă.

Argumente S&P favorabile Ungariei:

  • A raportat pentru al șaselea an consecutiv „o creștere a PIB echilibrată solid” ;
  • Poziția externă a Ungariei rămâne puternică, chiar dacă excedentul de cont curent a început să se îngusteze.
  • Rata de schimb valutar și costurile forței de muncă încă reduse urmează să susțină competitivitatea externă a Ungariei cel puțin pe termen mediu.

Polonia

S& P a promovat astă vară și Polonia la o categorie superioară a retingurlui datoriei suverane în valută A- (care certifică o „capacitate puternică de a-și respecta angajamentele financiare, deși cumva susceptibilă la condiții economice adverse și schimbări de circumstanțe), de la BBB+. Perspectiva este stabilă

Ratingul datoriei în moneda locală a fost, de asemenea ridicat de la A- la A.

Argumente S&P favorabile Poloniei:

  • Economia a înregistrat o creștere puternică și echilibrată cu rezultate bugetare mai bune decât cele așteptate.
  • Promovarea Poloniei reflectă și „prudența fiscală” ca și „diversitatea și competitivitatea economiei sale”.
  • Nu și-a mărit datoria externă datorită „transferurilor recurente și de amploare din fondurile structurale și de coeziune ale UE, care ar putea ajunge la 2,1% din PIB pe an în 2018 – 2020”.
  • Sectorul serviciilor a înregistrat un excedent extern de 4%, ceea ce este motivul principal pentru care contul curent a fost în ușor surplus în 2017

România

Ratingurile S&P acordate România au fost menținute neschimbate (BBB- / A-3), dar raportul încă urmează să fie completat cu consacrarea perspectivei.

Guvernul a reușit în ultimă instanță să evite o perspectivă negativă, folosindu-se de prerogativa cererii de revizuire a acesteia și argumentând că va modifica OUG 114, printr-o scrisoare a ministrului de finanțe trimisă în ultima zi a lunii trecute.

Argumente S&P (de)favorabile României:

  • Perspectivele de creștere economic sunt „încă solide”, iar ratingurile continuă să fie sprijinite de nivelul moderat al datoriei sale private externe şi publice.
  • Eficacitatea instituţională a României rămâne slabă, ceea ce constrânge ratingurile.
  • Adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta aceste buffere (rezerva financiară), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii.

La un pas de „junk”. Consecinţe

Amânarea pronunțării privind calitatea perspectivei alocată de S&P nu aduce linişteşte motivele de neîncredere ale investitorilor pieței în titlurile de împrumut pe care guvernul român urmeayă să le emită.

Cauza stă tocmai în faptul că treapta BBB- este ultima care mai separă credibilitatea României față de creditori, față de treapta speculativă (BB, junk ), la care investitorii în titlurile de stat respective sunt avertizați privind riscurile de neplată.

Or, persistenţa neîncrederii  va crește costul finanțării guvernului, mai ales dacă perspectiva ratingului, pe care  o va anunța S&P peste două săptămâni, va fi negativă.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult

Stiri

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni cu 26%, serie brută

Vladimir Ionescu

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni ale anului în curs, faţă de perioada similară din 2018, ca serie brută, cu 26%,… Mai mult

Stiri

Parlament / PSD vrea să crească valoarea tichetelor de masă

Vladimir Ionescu

Valoarea unui tichet de masă va creşte de la 15,18 lei la 20 de lei, potrivit unui proiect de lege care a primit raport pozitiv… Mai mult

Stiri

Românii și schimbările climatice, soluții pentru combaterea efectelor – sondaj IRES

Razvan Diaconu

Românii consideră că defrișarea pădurilor și numărul mare de autovehicole care circulă pe drumurile publice sunt principalii doi factori contributori la efectele încălzirii globale și… Mai mult