fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari

de Adrian N Ionescu , 4.3.2019

Ratingurile acordate României de cele trei mari agenții de specialitate sunt cele mai slabe din regiune.

Cauza constă în dezechilibrele macroeconomice mari ale României, dar și în perspectivele de deterioarare suplimentară a acestora.

Ratingurile evaluează, în fond, capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile și, în vreme ce țările din regiune au de partea lor indicatori macroeconomici mai buni, aceștia s-au deteriorat în cazul României.

Cele mai flagrante evoluții divergente, în România față de țările din regiune, sunt cea a deficitului de cont curent și cea a deficitului bugetar, care pun sub semnul întrebării sănătatea creșterii economice.

Iată indicatorii:

Iată și ratingurile celor trei mari agenții de specialitate:

Ultimele trepte recomandabile investițiilor (investment grade) la fiecare dintre cele trei agenții sunt:

  • S&P: ultimul „investment grade” este BBB, fie el și cu minus în față, ca la România. Treapta BB+ este deja prea jos, este „junk” (gunoi –  cum zic operatorii din piață).
  • Moody’s: ultimul „investment grade” este Baa (are doar „anumite caracteristici speculative”). Treapta Ba este deja speculativă.
  • Fitch: ultimul „investment grade” este BBB. Treapta BB este „non-investment”.

Cu cât clasificările numite „speculative” (sau „junk”) sunt mai jos în alfabet, cu atât riscurile de plasament în respectivele țări sunt mai mari.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

În context, perspectiva ratingurilor S&P pentru România a devenit mai importantă decât menținerea acestora la nivelurile anterioare (BBB- / A-3).

De ce au ceilalți ratinguri mai bune, deși România are cea mai mare creștere economică

Compararea argumentelor cu care S&P și-a susținut cele mai recente clasificări exprimă situaţiile economiilor şi ale guvernanţei financiare, diferite pentru ţările respective.

Ungaria

Astfel, la jumătatea lunii februarie, S&P a ridicat cu o treaptă mai sus ratingurile datoriei suverane a Ungariei pe termen lung și scurt de la BBB-, cât are (încă) România și A-3, la BBB / A-2, cu perspectivă stabilă.

Argumente S&P favorabile Ungariei:

  • A raportat pentru al șaselea an consecutiv „o creștere a PIB echilibrată solid” ;
  • Poziția externă a Ungariei rămâne puternică, chiar dacă excedentul de cont curent a început să se îngusteze.
  • Rata de schimb valutar și costurile forței de muncă încă reduse urmează să susțină competitivitatea externă a Ungariei cel puțin pe termen mediu.

Polonia

S& P a promovat astă vară și Polonia la o categorie superioară a retingurlui datoriei suverane în valută A- (care certifică o „capacitate puternică de a-și respecta angajamentele financiare, deși cumva susceptibilă la condiții economice adverse și schimbări de circumstanțe), de la BBB+. Perspectiva este stabilă

Ratingul datoriei în moneda locală a fost, de asemenea ridicat de la A- la A.

Argumente S&P favorabile Poloniei:

  • Economia a înregistrat o creștere puternică și echilibrată cu rezultate bugetare mai bune decât cele așteptate.
  • Promovarea Poloniei reflectă și „prudența fiscală” ca și „diversitatea și competitivitatea economiei sale”.
  • Nu și-a mărit datoria externă datorită „transferurilor recurente și de amploare din fondurile structurale și de coeziune ale UE, care ar putea ajunge la 2,1% din PIB pe an în 2018 – 2020”.
  • Sectorul serviciilor a înregistrat un excedent extern de 4%, ceea ce este motivul principal pentru care contul curent a fost în ușor surplus în 2017

România

Ratingurile S&P acordate România au fost menținute neschimbate (BBB- / A-3), dar raportul încă urmează să fie completat cu consacrarea perspectivei.

Guvernul a reușit în ultimă instanță să evite o perspectivă negativă, folosindu-se de prerogativa cererii de revizuire a acesteia și argumentând că va modifica OUG 114, printr-o scrisoare a ministrului de finanțe trimisă în ultima zi a lunii trecute.

Argumente S&P (de)favorabile României:

  • Perspectivele de creștere economic sunt „încă solide”, iar ratingurile continuă să fie sprijinite de nivelul moderat al datoriei sale private externe şi publice.
  • Eficacitatea instituţională a României rămâne slabă, ceea ce constrânge ratingurile.
  • Adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta aceste buffere (rezerva financiară), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii.

La un pas de „junk”. Consecinţe

Amânarea pronunțării privind calitatea perspectivei alocată de S&P nu aduce linişteşte motivele de neîncredere ale investitorilor pieței în titlurile de împrumut pe care guvernul român urmeayă să le emită.

Cauza stă tocmai în faptul că treapta BBB- este ultima care mai separă credibilitatea României față de creditori, față de treapta speculativă (BB, junk ), la care investitorii în titlurile de stat respective sunt avertizați privind riscurile de neplată.

Or, persistenţa neîncrederii  va crește costul finanțării guvernului, mai ales dacă perspectiva ratingului, pe care  o va anunța S&P peste două săptămâni, va fi negativă.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult