La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Gripă la Berlin, Bucureștiul face febră: cel mai mare partener pentru exporturile românești se apropie de recesiune tehnică

Problemele economice ale Germaniei, precum cea a scăderii peste așteptări a comenzilor din industrie, multiplică probelemele României. Economia acesteia depinde de cea a Germaniei în… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Economia crește, volumul creditelor noi pentru firme a scăzut sub jumătate din total. Prudența băncilor versus prudența companiilor

Ponderea creditelor noi acordate companiilor a coborât până la numai 42% din totalul creditelor noi, pe primele șapte luni ale anului 2019. Tendința de scădere… Mai mult

05.09.2019

La obiect

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date… Mai mult

04.09.2019

Cronicile

Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari

de Adrian N Ionescu , 4.3.2019

Ratingurile acordate României de cele trei mari agenții de specialitate sunt cele mai slabe din regiune.

Cauza constă în dezechilibrele macroeconomice mari ale României, dar și în perspectivele de deterioarare suplimentară a acestora.

Ratingurile evaluează, în fond, capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile și, în vreme ce țările din regiune au de partea lor indicatori macroeconomici mai buni, aceștia s-au deteriorat în cazul României.

Cele mai flagrante evoluții divergente, în România față de țările din regiune, sunt cea a deficitului de cont curent și cea a deficitului bugetar, care pun sub semnul întrebării sănătatea creșterii economice.

Iată indicatorii:

Iată și ratingurile celor trei mari agenții de specialitate:

Ultimele trepte recomandabile investițiilor (investment grade) la fiecare dintre cele trei agenții sunt:

  • S&P: ultimul „investment grade” este BBB, fie el și cu minus în față, ca la România. Treapta BB+ este deja prea jos, este „junk” (gunoi –  cum zic operatorii din piață).
  • Moody’s: ultimul „investment grade” este Baa (are doar „anumite caracteristici speculative”). Treapta Ba este deja speculativă.
  • Fitch: ultimul „investment grade” este BBB. Treapta BB este „non-investment”.

Cu cât clasificările numite „speculative” (sau „junk”) sunt mai jos în alfabet, cu atât riscurile de plasament în respectivele țări sunt mai mari.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

În context, perspectiva ratingurilor S&P pentru România a devenit mai importantă decât menținerea acestora la nivelurile anterioare (BBB- / A-3).

De ce au ceilalți ratinguri mai bune, deși România are cea mai mare creștere economică

Compararea argumentelor cu care S&P și-a susținut cele mai recente clasificări exprimă situaţiile economiilor şi ale guvernanţei financiare, diferite pentru ţările respective.

Ungaria

Astfel, la jumătatea lunii februarie, S&P a ridicat cu o treaptă mai sus ratingurile datoriei suverane a Ungariei pe termen lung și scurt de la BBB-, cât are (încă) România și A-3, la BBB / A-2, cu perspectivă stabilă.

Argumente S&P favorabile Ungariei:

  • A raportat pentru al șaselea an consecutiv „o creștere a PIB echilibrată solid” ;
  • Poziția externă a Ungariei rămâne puternică, chiar dacă excedentul de cont curent a început să se îngusteze.
  • Rata de schimb valutar și costurile forței de muncă încă reduse urmează să susțină competitivitatea externă a Ungariei cel puțin pe termen mediu.

Polonia

S& P a promovat astă vară și Polonia la o categorie superioară a retingurlui datoriei suverane în valută A- (care certifică o „capacitate puternică de a-și respecta angajamentele financiare, deși cumva susceptibilă la condiții economice adverse și schimbări de circumstanțe), de la BBB+. Perspectiva este stabilă

Ratingul datoriei în moneda locală a fost, de asemenea ridicat de la A- la A.

Argumente S&P favorabile Poloniei:

  • Economia a înregistrat o creștere puternică și echilibrată cu rezultate bugetare mai bune decât cele așteptate.
  • Promovarea Poloniei reflectă și „prudența fiscală” ca și „diversitatea și competitivitatea economiei sale”.
  • Nu și-a mărit datoria externă datorită „transferurilor recurente și de amploare din fondurile structurale și de coeziune ale UE, care ar putea ajunge la 2,1% din PIB pe an în 2018 – 2020”.
  • Sectorul serviciilor a înregistrat un excedent extern de 4%, ceea ce este motivul principal pentru care contul curent a fost în ușor surplus în 2017

România

Ratingurile S&P acordate România au fost menținute neschimbate (BBB- / A-3), dar raportul încă urmează să fie completat cu consacrarea perspectivei.

Guvernul a reușit în ultimă instanță să evite o perspectivă negativă, folosindu-se de prerogativa cererii de revizuire a acesteia și argumentând că va modifica OUG 114, printr-o scrisoare a ministrului de finanțe trimisă în ultima zi a lunii trecute.

Argumente S&P (de)favorabile României:

  • Perspectivele de creștere economic sunt „încă solide”, iar ratingurile continuă să fie sprijinite de nivelul moderat al datoriei sale private externe şi publice.
  • Eficacitatea instituţională a României rămâne slabă, ceea ce constrânge ratingurile.
  • Adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta aceste buffere (rezerva financiară), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii.

La un pas de „junk”. Consecinţe

Amânarea pronunțării privind calitatea perspectivei alocată de S&P nu aduce linişteşte motivele de neîncredere ale investitorilor pieței în titlurile de împrumut pe care guvernul român urmeayă să le emită.

Cauza stă tocmai în faptul că treapta BBB- este ultima care mai separă credibilitatea României față de creditori, față de treapta speculativă (BB, junk ), la care investitorii în titlurile de stat respective sunt avertizați privind riscurile de neplată.

Or, persistenţa neîncrederii  va crește costul finanțării guvernului, mai ales dacă perspectiva ratingului, pe care  o va anunța S&P peste două săptămâni, va fi negativă.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Atacuri cu drone asupra instalațiilor de petrol ale Arabiei Saudite – producția coboară la jumătate. Prețul barilului ar putea crește cu 10 $

Iulian Soare

Atacurile cu drone care au vizat două instalații petroliere din Arabia Saudită, atribuite de Administraţia Donald Trump Iranului, afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol… Mai mult

Stiri

PSD propune un pact pentru păstrarea pensiilor și salariilor la bugetari. Victor Ponta acceptă – celelalte partide îl ignoră

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă le-a propus, pe Facebook, tuturor partidelor, să semneze un pact prin care să se angajezeastfel de document că nu vor tăia salariile… Mai mult

Stiri

ANAF: Au fost returnate toate taxele auto cerute înapoi – 6 miliarde de lei, pentru 2 miliaone de români

Vladimir Ionescu

Statul a onorat toate cele două milioane de cereri pentru returnarea taxei auto, suma totală fiind pe aproximativ șase miliarde de lei, a declarat sâmbătă… Mai mult

Europa

Ungaria a respins Digi Communications N.V. de la licitația pentru frecvențele 5G

Iulian Soare

Autoritatea Maghiară pentru Media și Telecomunicații (NMHH) a luat decizia de respingere a participării societății Digi Communications N.V. la licitația pentru utilizarea frecvențelor 5G în Ungaria. Societatea… Mai mult

Europa

Rusia anunță un summit pe tema procesului de pace din Ucraina, dar pune trei precondiții

Iulian Soare

Kremlinul a sugerat vineri că un summit între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței ar putea fi organizat luna viitoare, cu scopul de a discuta… Mai mult

Stiri

BNR: Datoria externă a crescut cu 8,5 mld euro în primele 7 luni, investiţiile străine directe au crescut pe 7 luni, dar rămân în stagnarea multianuală.

Adrian N Ionescu

Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 22,3% în primele şapte luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018, până la 2,916 miliarde de… Mai mult

Stiri

INS: Afacerile din comerţul cu autovehicule au stagnat în iulie dar se mențin pe creștere pe primele 7 luni ale anului

Adrian N Ionescu

Comerțul cu autovehicule a scăzut marginal cu 0,8% în iulie 2019 față de luna anterioară, dar se menține în creștere cu 7,9%, în serie ajustată… Mai mult