La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari

de Adrian N Ionescu , 4.3.2019

Ratingurile acordate României de cele trei mari agenții de specialitate sunt cele mai slabe din regiune.

Cauza constă în dezechilibrele macroeconomice mari ale României, dar și în perspectivele de deterioarare suplimentară a acestora.

Ratingurile evaluează, în fond, capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile și, în vreme ce țările din regiune au de partea lor indicatori macroeconomici mai buni, aceștia s-au deteriorat în cazul României.

Cele mai flagrante evoluții divergente, în România față de țările din regiune, sunt cea a deficitului de cont curent și cea a deficitului bugetar, care pun sub semnul întrebării sănătatea creșterii economice.

Iată indicatorii:

Iată și ratingurile celor trei mari agenții de specialitate:

Ultimele trepte recomandabile investițiilor (investment grade) la fiecare dintre cele trei agenții sunt:

  • S&P: ultimul „investment grade” este BBB, fie el și cu minus în față, ca la România. Treapta BB+ este deja prea jos, este „junk” (gunoi –  cum zic operatorii din piață).
  • Moody’s: ultimul „investment grade” este Baa (are doar „anumite caracteristici speculative”). Treapta Ba este deja speculativă.
  • Fitch: ultimul „investment grade” este BBB. Treapta BB este „non-investment”.

Cu cât clasificările numite „speculative” (sau „junk”) sunt mai jos în alfabet, cu atât riscurile de plasament în respectivele țări sunt mai mari.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

În context, perspectiva ratingurilor S&P pentru România a devenit mai importantă decât menținerea acestora la nivelurile anterioare (BBB- / A-3).

De ce au ceilalți ratinguri mai bune, deși România are cea mai mare creștere economică

Compararea argumentelor cu care S&P și-a susținut cele mai recente clasificări exprimă situaţiile economiilor şi ale guvernanţei financiare, diferite pentru ţările respective.

Ungaria

Astfel, la jumătatea lunii februarie, S&P a ridicat cu o treaptă mai sus ratingurile datoriei suverane a Ungariei pe termen lung și scurt de la BBB-, cât are (încă) România și A-3, la BBB / A-2, cu perspectivă stabilă.

Argumente S&P favorabile Ungariei:

  • A raportat pentru al șaselea an consecutiv „o creștere a PIB echilibrată solid” ;
  • Poziția externă a Ungariei rămâne puternică, chiar dacă excedentul de cont curent a început să se îngusteze.
  • Rata de schimb valutar și costurile forței de muncă încă reduse urmează să susțină competitivitatea externă a Ungariei cel puțin pe termen mediu.

Polonia

S& P a promovat astă vară și Polonia la o categorie superioară a retingurlui datoriei suverane în valută A- (care certifică o „capacitate puternică de a-și respecta angajamentele financiare, deși cumva susceptibilă la condiții economice adverse și schimbări de circumstanțe), de la BBB+. Perspectiva este stabilă

Ratingul datoriei în moneda locală a fost, de asemenea ridicat de la A- la A.

Argumente S&P favorabile Poloniei:

  • Economia a înregistrat o creștere puternică și echilibrată cu rezultate bugetare mai bune decât cele așteptate.
  • Promovarea Poloniei reflectă și „prudența fiscală” ca și „diversitatea și competitivitatea economiei sale”.
  • Nu și-a mărit datoria externă datorită „transferurilor recurente și de amploare din fondurile structurale și de coeziune ale UE, care ar putea ajunge la 2,1% din PIB pe an în 2018 – 2020”.
  • Sectorul serviciilor a înregistrat un excedent extern de 4%, ceea ce este motivul principal pentru care contul curent a fost în ușor surplus în 2017

România

Ratingurile S&P acordate România au fost menținute neschimbate (BBB- / A-3), dar raportul încă urmează să fie completat cu consacrarea perspectivei.

Guvernul a reușit în ultimă instanță să evite o perspectivă negativă, folosindu-se de prerogativa cererii de revizuire a acesteia și argumentând că va modifica OUG 114, printr-o scrisoare a ministrului de finanțe trimisă în ultima zi a lunii trecute.

Argumente S&P (de)favorabile României:

  • Perspectivele de creștere economic sunt „încă solide”, iar ratingurile continuă să fie sprijinite de nivelul moderat al datoriei sale private externe şi publice.
  • Eficacitatea instituţională a României rămâne slabă, ceea ce constrânge ratingurile.
  • Adâncirea semnificativă a deficitelor fiscale şi externe ar putea în timp afecta aceste buffere (rezerva financiară), iar economia României ar deveni mai vulnerabilă la încetinirea creşterii.

La un pas de „junk”. Consecinţe

Amânarea pronunțării privind calitatea perspectivei alocată de S&P nu aduce linişteşte motivele de neîncredere ale investitorilor pieței în titlurile de împrumut pe care guvernul român urmeayă să le emită.

Cauza stă tocmai în faptul că treapta BBB- este ultima care mai separă credibilitatea României față de creditori, față de treapta speculativă (BB, junk ), la care investitorii în titlurile de stat respective sunt avertizați privind riscurile de neplată.

Or, persistenţa neîncrederii  va crește costul finanțării guvernului, mai ales dacă perspectiva ratingului, pe care  o va anunța S&P peste două săptămâni, va fi negativă.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult