joi

25 aprilie, 2024

27 ianuarie, 2020

Raportul dintre <a class=pensie și salariu” width=”300″ height=”170″ />Raportul dintre pensie și salariu mediu net a rămas foarte apropiat ca expresie procentuală între valoarea consemnată înainte de 1989 și cea din prezent, contrar unor clișee nostalgice, cu observația că atunci aveam doar circa 2 milioane de pensionari la 8 milioane de salariați, iar acum scorul a devenit aproximativ egal, cu aproximativ 5 milioane de persoane de fiecare parte.

Astfel, datele disponibile la zi (avem deja valori pentru pensiile pe luna ianuarie 2020, dar numai pe cele pentru salariile încasate în luna noiembrie 2019) sugerează un raport mediu între acești doi indicatori de circa 43% anul trecut, în ușoară scădere de la aproximativ 44% în 2018.

Diferența devine semnificativă de-abia atunci când se face trimitere la beneficiarii de pensii care au atins vârsta limită pentru ieșirea din activitate (la care se face reprezentarea pensionarilor în mentalul colectiv). Acolo evoluția a fost divergentă, de la egalitate aproximativă între 1980 și 2018 spre un ecart mai mare de cinci puncte procentuale între noiembrie 2019 și 1989.


Pentru referință, trendul în perioada 1980 – 1989 a fost de creștere dinspre 43% spre 46%, mai  lentă la început (un procent la cinci ani, apoi la trei ani și pe final de deceniu și de eră socialistă, un punct procentual pe an).

Dar, oarecum surprinzător, valoarea înregistrată de statistica oficială nu diferă prea mult de cea din ultimii ani de economie de piață.

Raportul dintre <a class=pensie și salariu” width=”600″ height=”247″ />

Indicatorul relevant pentru raportul dintre pensie și salariu


Dincolo de cerințele de majorare moderată a pensiilor (nici vorbă de 40% în contextul cifrelor prezentate), se poate decela o anumită tendință în perioada economiei de piață democratice de aplatizare a pensiilor, cu un transfer de bani dinspre contributivitate înspre necesitate, explicat în parte și prin acea valoare minim garantată în plată, inexistentă în socialism.

(Citiți și: ”2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor”)

Și atunci de unde vine percepția că pensiile erau mai mari în urmă cu 30 de ani prin raportare la salarii ? Din simplul fapt că atunci toată lumea avea o slujbă asigurată dacă dorea să lucreze ( uneori și dacă nu dorea) iar indicatorul relevant pentru raportul dintre pensie și salariu ar trebui să fie cel dintre persoanele cu vârsta legală dar și cu stagiul complet de cotizare și cele salariate.

Din păcate, statistica oficială a încetat să mai prezinte lunar situația care include și pensia medie pentru persoanele cu stagiul integral de cotizare, ceea ce face inconsecventă logic raportarea la pesoanele cu timp integral de muncă. Hai să vedem cum se prezenta situația înainte de 1989 și apoi puteți trage singuri concluziile.

Raportul dintre <a class=pensie și salariu” width=”600″ height=”149″ />

Potrivit ultimelor date disponibile (care ar trebui confirmate oficial pentru a avea o cifră oficială LUNARĂ certă și nu deduceri pe bază de date prelucrate indirect), în prezent avem doar 39% dintre beneficiarii de pensii care să fie pensionari în sensul deplin de acum 30 de ani. Adică cu vârsta necesară și stagiul legal îndeplinit.

De reținut și de luat aminte, deși era ușor de găsit un loc de muncă iar stagiul legal de cotizare  era semnificativ mai redus, la finele perioadei socialiste ponderea pensionarilor care aveau vechimea completă era sub 60% (cu circa 58% fiind, în scădere de la 62% în 1980), respectiv doar 906,1 mii persoane față de 1.547,2 mii care atinseseră limita de vârstă.

Din sigurele date oficiale certe, respectiv din publicația INS referitoare la pensiile din sistemul de asigurări sociale pe 2018, valoarea medie a pensiei pentru limită de vârstă de 1.273 lei de atunci a fost puternic diferențiată, cu doar 955 lei la cei fără stagiul complet de cotizare și 1.371 lei (+44% !) la cei cu stagiul complet de cotizare. Pentru referință, în 1989, în aceleași situații, pensiile erau de 1.169 lei, respectiv 1.665 lei, diferență de 42%. Ceea ce înseamnă că nu prea e nimic nou sub soare.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Buna ziua,

    Puteti face o comparatie intre ponderea in PIB a pensiilor intre tarile din UE???

    Eventual media si cum ne situam noi?

    Multumesc

  2. aveti dreptate!!!
    Toti compara mere cu pere. Pot face acest lucru pentru ca in RO nu s-a vrut ca oamenii sa invete statistica.
    Sa va spun ce stiu eu. Media cheltuielilor cu pensiile in UE este de 13%. La noi este de 8%. Dupa marirea din 01.09.2020 in RO se ajunge la 11%!!!!!!!

  3. Speculatii! Ce stabilitate monetara era atunci raportat la prezenta. Sa nu vina isarescu sa dea lectii de economie care are SALAR+PENSIE NESIMTITA+PRIMA DE PENSIONARE si altii ca el (daianu si etc.) care nu au muncit, nu au contribuit, dar dau lectii, alde CHIORU si OMU’ FARA GAT, stolohan fosilovul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Buna ziua,

    Puteti face o comparatie intre ponderea in PIB a pensiilor intre tarile din UE???

    Eventual media si cum ne situam noi?

    Multumesc

  2. aveti dreptate!!!
    Toti compara mere cu pere. Pot face acest lucru pentru ca in RO nu s-a vrut ca oamenii sa invete statistica.
    Sa va spun ce stiu eu. Media cheltuielilor cu pensiile in UE este de 13%. La noi este de 8%. Dupa marirea din 01.09.2020 in RO se ajunge la 11%!!!!!!!

  3. Speculatii! Ce stabilitate monetara era atunci raportat la prezenta. Sa nu vina isarescu sa dea lectii de economie care are SALAR+PENSIE NESIMTITA+PRIMA DE PENSIONARE si altii ca el (daianu si etc.) care nu au muncit, nu au contribuit, dar dau lectii, alde CHIORU si OMU’ FARA GAT, stolohan fosilovul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: