sâmbătă

20 iulie, 2024

2 iulie, 2024

România trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru a păstra specialiștii TIC în țară, recomandă Comisia Europenă în cea de-a doua ediție a Raportului privind stadiul evoluției Deceniului Digital al UE, prezentat marți de executivul UE.

România, aflată pe ultimul loc la mulți dintre indicatorii digitalizării, este una dintre țările ce frânează marșul UE spre țintele pentru 2030, iar fișa de țară punctează, pe lângă atuurile țării, și cele mai mai grave probleme.

Anul acesta, documentul este însoțit de o analiză a foilor de parcurs strategice naționale, care detaliază măsurile, acțiunile și finanțările naționale planificate pentru a contribui la transformarea digitală a UE.


Analiza Comisiei arată că, în scenariul actual, eforturile colective ale statelor membre nu vor atinge nivelul de ambiție al UE.

Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiții suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special în domeniile:

  • competențelor digitale
  • al conectivității de înaltă calitate
  • al adoptării inteligenței artificiale (IA)
  • al analizei datelor de către întreprinderi
  • al producției de semiconductori
  • al ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate.

Pentru a aborda aceste provocări, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze pentru a promova o piață unică digitală cu adevărat funcțională, arată Raportul.

Distanța UE față de țintele pe care și le-a stabilit

Raportul subliniază că UE este departe de a atinge obiectivele în materie de conectivitate stabilite:

  • Rețelele de fibră optică, esențiale pentru asigurarea conectivității la nivel de gigabit și pentru facilitarea adoptării tehnologiilor de vârf, cum ar fi IA, cloud și internetul obiectelor (IoT), ajung la doar 64 % din gospodării.

  • Rețelele 5G de înaltă calitate ajung în prezent doar la 50 % din teritoriul UE, iar performanța lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate.

  • În 2023, adoptarea IA, a cloud și/sau a volumelor mari de date de către întreprinderile europene a fost, de asemenea, cu mult sub obiectivul deceniului digital de 75 %. Conform tendințelor actuale, doar 64 % dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 50 % volume mari de date și doar 17 % IA până în 2030.

Pentru a realiza digitalizarea sectorului de afaceri, este extrem de important să se stimuleze adoptarea de instrumente digitale inovatoare de către IMM-uri, în special cloud și IA, precum și să se mobilizeze investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate cu creștere puternică. Acest lucru este esențial pentru menținerea competitivității Europei în ceea ce privește inovarea bazată pe date, eficiența și creșterea economică.

Marile restanțe de la nivelul întregii Uniuni

  • Răspândirea limitată a tehnologiilor digitale dincolo de oraşele mari. Pentru a aborda acest decalaj digital, este esenţial să se promoveze cooperarea dintre actorii europeni la nivel transfrontalier şi local, de exemplu prin proiecte multinaţionale, centre europene de inovare digitală (EDIH) şi consorţii pentru o infrastructură digitală europeană (CIED). De anul trecut au fost obţinute o serie de succese în acest sens, trei CIED fiind înfiinţate până la sfârşitul lunii mai 2024.

  • Plasarea cetăţenilor în centrul transformării digitale a societăţilor şi economiilor noastre se află în centrul deceniului digital şi al primului principiu al Declaraţiei privind drepturile şi principiile digitale. În prezent, obiectivele în materie de competenţe digitale stabilite de deceniul digital sunt încă departe de a fi atinse, doar 55,6% din populaţia UE având cel puţin competenţe digitale de bază. Conform tendinţei actuale, numărul specialiştilor TIC în UE va fi de aproximativ 12 milioane în 2030, cu un dezechilibru de gen persistent. Pentru a atinge obiectivele, statele membre ar trebui să urmeze o abordare multidimensională pentru a promova competenţele digitale la toate nivelurile de educaţie şi pentru a stimula tinerii, în special fetele, să fie interesaţi de disciplinele din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM).

  • Statele membre înregistrează progrese în direcţia atingerii obiectivului de a face toate serviciile publice esenţiale şi dosarele electronice de sănătate accesibile online cetăţenilor şi întreprinderilor, precum şi de a le pune la dispoziţie o identificare electronică securizată (eID). În pofida adoptării inegale de la un stat membru la altul, identificarea electronică este disponibilă în prezent pentru 93% din populaţia UE şi se preconizează că portofelul UE pentru identitatea digitală va stimula utilizarea acestuia. Cu toate acestea, într-un scenariu de statu-quo, realizarea a 100% din serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi până în 2030 rămâne o provocare.

Statele membre vor trebui acum să îşi revizuiască şi să îşi adapteze foile de parcurs naţionale pentru a se alinia la ambiţia programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Astfel cum este prevăzut în PPDD, Comisia va monitoriza şi va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări şi va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluţiei deceniului digital, în 2025. 

România, parte a problemei pe care o are UE cu atingerea țintelor

România, aflată pe ultimul loc la mulți dintre indicatorii digitalizării, este una dintre țările ce frânează marșul spre țintele pentru 2030, iar fișa de țară punctează, pe lângă atuurile țării, și cele mai mai grave probleme.

Cele două mari vulnerabilități ale României

Competențe digitale

Deși România depune eforturi impresionante pentru a crește nivelul competențelor digitale, inclusiv prin reforme majore și investiții semnificative, mai mult de 72% din populație nu dispune încă de competențe digitale de bază. Doar 28% din românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, comparativ cu 55%, media UE.

Acoperirea 5G

Acoperirea 5G se îmbunătățește, dar este încă mult în urma mediei UE (32,8% față de 89,3%)

Domeniile în care România înregistrează progrese (la nivel potențial)

Digitalizarea IMM-urilor

Deși ponderea IMM-urilor din România care îndeplinesc criteriile de bază privind intensitatea digitală este scăzută în comparație cu media UE (27% din 57,7%), s-a observat o creștere puternică în anumite domenii, de exemplu în domeniul facturării electronice (e-Factura).

Digitalizarea serviciilor publice

Performanța în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice rămâne scăzută, dar acțiunile continue ar putea duce la îmbunătățiri radicale în următorii ani, în ceea ce privește transparența, simplificarea și calitatea. Importante în acest sens sunt eforturile de digitalizare a serviciilor-cheie naționale și regionale și de creare a unui cloud guvernamental și a unui portal și cadru de interoperabilitate.

Intenții bune și strategii, ținte realiste (mult sub obiectivele UE) și un buget total de numai 3,6 miliarde de euro alocat Transformării Digitale

Foaia de parcurs a României demonstrează că țara consideră importantă transformarea sa digitală, deși depune doar unele eforturi pentru a atinge obiectivele și țintele Deceniului digital.

Aceasta a stabilit obiective pentru 13 din cei 14 indicatori-cheie de performanță (KPI), deși mai multe obiective, cum ar fi cele privind competențele digitale, digitalizarea întreprinderilor și acoperirea 5G, sunt stabilite cu mult sub nivelurile obiectivelor UE.

Pentru a realiza transformarea sa digitală, România intenționează să aloce un buget total (excluzând investițiile private) estimat la 3,6 miliarde euro (1,1% din PIB).

Recomandările Comisiei

Romania trebuie să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește țintele și obiectivele Deceniului digital, pentru a stimula competitivitatea, reziliența, suveranitatea și pentru a promova valorile europene și acțiunile climatice, recomandă Comisia în raportul său prezentat marți.

Competențe digitale de bază

Menținerea măsurilor legate de perfecționarea și recalificarea forței de muncă și continuarea îmbunătățirii calității și relevanței cursurilor și învățămintelor în domeniul competențelor digitale.

Acoperirea 5G

Să întreprindă eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiție pentru obiectivul 5G, inclusiv un posibil sprijin pentru diferite cazuri și proiecte pilot, având în vedere importanța acestuia pentru competitivitatea viitoare a UE și a României.

Digitalizarea IMM-urilor

Intensificarea acțiunilor privind digitalizarea întreprinderilor, începând cu furnizarea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare a măsurilor de sprijin disponibile și identificarea potențialelor lacune în ceea ce privește satisfacerea nevoilor existente, precum și cu asigurarea bunei funcționări a EDIH-urilor (centre europene de inovare digitală).

Unicornii

Extinderea măsurilor de sprijinire a unui sector TIC inovator, axat pe cercetare și dezvoltare.

Specialiști TIC

Trebuie să ia în considerare măsuri suplimentare pentru a păstra specialiștii TIC în țară.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: