Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor

de Marin Pana , 16.9.2019

Impactul măsurilor de creștere a pensiilor și de susținere a venitului minim garantat se va majora de opt ori pe parcursul următorilor trei ani, ceea ce este echivalent cu o dublare în proporție geometrică.

Conform datelor oficiale și cu realizarea întocmai a creșterilor economice (optimist) avute în vedere, de la un necesar de bani de 0,8% din PIB în acest an, se va ajunge la un necesar suplimentar de fonduri în bugetul pe 2022 de 6,4% din PIB.

Desigur, există și cifrele în valori absolute (miliarde lei – vezi tabelul) dar, pentru a asigura comparabilitatea am păstrat raportarea la rezultatul economic.

Altminteri, ar fi rezultat o creștere nominală a sumelor în cauză, care vor trebui aduse de undeva la buget pentru se putea face la timp și întocmai plățile deja antamate, de circa zece ori, de la 8,22 miliarde lei la 81,52 miliarde lei.

Dat fiind epuizarea dusă aproape de limită din ultimii ani a spațiului maxim de deficit bugetar de 3% din PIB ( care, în treacăt fie spus, trebuia rezervată pentru situații de criză și nu de creștere economică robustă), marea majoritate a banilor va trebui să vină din impozitele și taxele actuale, mărite și/sau prin creșterea nivelului procentual plus eterna dezirabila dar neîndeplinita creștere a colectării.

Precum și din noi surse, destul de greu identificabile fără să afecteze creșterea economică și competitivitatea în materie de investiții străine în regiune, unde nu suntem singuri. Și unde țări precum Ungaria sau Polonia au asigurat un mediu economic mai favorabil, au investit mai mult în infrastructură și au ajuns deja să ne vadă drept piață de desfacere aflată pe deficit cronic în materie de schimb de mărfuri.

Ce anume justifică asumarea unor obligații sociale, altminteri de salutat și dezirabile, ÎNAINTE de a avea sursele de asigurare a banilor care vor trebui plătiți lună de lună și întocmai așa cum s-a stabilit este greu de argumentat din punct de vedere economic. Mai ales că respectivele majorări de tipul celei de 40% a punctului de pensie prevăzută pentru toamna anului viitor nu au nicio legătură cu niciun indicator economic.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În context, pentru specialiști și cei interesați de teoria în materie de dezvoltare sustenabilă a statelor reamintim că de „wage driven growth” ( creștere pe bază de majorarea salariilor) s-a mai auzit dar de „pensions driven growth” ( creștere pe bază de creștere a pensiilor) nici vorbă.

De altfel, nici nu trebuie să fii mare specialist pentru a nu sesiza o lipsă de corelare care se vede „din satelit”. Dacă majorezi salariile cu circa 15% în termeni nominali (situația de la 1 septembrie 2019) se pot da, de principiu, și pensii majorate cu 15%, chiar dacă o parte mai puțin importantă din bani vor trebui asigurați prin subvenții de la bugetul de stat și nu direct, prin bugetul asigurărilor sociale (care nu face altceva decât să redistribuie veniturile dinspre salariații care contribuie către pensionarii care beneficiază).

Pe bază de analogie logică elementară, ar fi doar o întrebare retorică cum se va face în 2020 majorarea salariilor cu 40%, pentru a păstra proporțiile din prezent fără a majora puternic taxarea veniturilor celor aflați în activitate.

Cât despre soluția de tip Caritas a aruncării pe seama generațiilor viitoare prin împrumuturi pe zeci de ani destinate pentru consum social nu are rost să mai insistăm, ea ar fi de tip Caragiale inversat, adică „trai neneacă pe banii copiilor”.

Cireașa pe tort ar urma să apară la recalcularea pensiilor după o formulă aiuritoare, în care esența ar fi modificarea raportării punctajului acumulat pe bază de contributivitate la 25 în loc de 35, CA ȘI CUM durata normată legală de vechime integrală ar scădea brusc de la 35 de ani la doar 25 de ani, cu efectul unei noi majorări din pix de 40%.

Desigur, se poate combina ideologic varianta comunistă „după nevoi” cu cea a „capitalismului cu față umană” a practicilor europene din Occidentul ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, din care să dea o formă populistă, justificabilă celor care uită că nu colectăm la buget decât 70% din ce colectează acele state occidentale tot raportat la PIB.

Rezultatul cel mai probabil va fi un adevărat tsunami pentru stabilitatea macroeconomică, care va scoate România din categoria de investiții recomandate, va anula orice șansă de trecere la euro și mătura la întîmplare beneficiile obținute temporar. Costurile refacerii de după cataclismul autoprovocat, nu au fost incluse în tabelul prezentat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2019

Un raspuns

  1. Ciprian Dragos
    16.9.2019, 3:51 pm

    Tsunami va fi in conditiile in care pietele financiare externe vor fi stabile, dar in conditiile in care si acestea se vor deregla( vedeti cresterea de azi dimineata cu 20% a pretului titeiului dupa atacul din Arabia Saudita) sine vom imprumuta din ce in ce mai greu si cu dobanzi din ce in ce mai mari, cred ca va fi un fenomenul se va numi perpetuum tsunami

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult