fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor

de Marin Pana , 16.9.2019

Impactul măsurilor de creștere a pensiilor și de susținere a venitului minim garantat se va majora de opt ori pe parcursul următorilor trei ani, ceea ce este echivalent cu o dublare în proporție geometrică.

Conform datelor oficiale și cu realizarea întocmai a creșterilor economice (optimist) avute în vedere, de la un necesar de bani de 0,8% din PIB în acest an, se va ajunge la un necesar suplimentar de fonduri în bugetul pe 2022 de 6,4% din PIB.

Desigur, există și cifrele în valori absolute (miliarde lei – vezi tabelul) dar, pentru a asigura comparabilitatea am păstrat raportarea la rezultatul economic.

Altminteri, ar fi rezultat o creștere nominală a sumelor în cauză, care vor trebui aduse de undeva la buget pentru se putea face la timp și întocmai plățile deja antamate, de circa zece ori, de la 8,22 miliarde lei la 81,52 miliarde lei.

Dat fiind epuizarea dusă aproape de limită din ultimii ani a spațiului maxim de deficit bugetar de 3% din PIB ( care, în treacăt fie spus, trebuia rezervată pentru situații de criză și nu de creștere economică robustă), marea majoritate a banilor va trebui să vină din impozitele și taxele actuale, mărite și/sau prin creșterea nivelului procentual plus eterna dezirabila dar neîndeplinita creștere a colectării.

Precum și din noi surse, destul de greu identificabile fără să afecteze creșterea economică și competitivitatea în materie de investiții străine în regiune, unde nu suntem singuri. Și unde țări precum Ungaria sau Polonia au asigurat un mediu economic mai favorabil, au investit mai mult în infrastructură și au ajuns deja să ne vadă drept piață de desfacere aflată pe deficit cronic în materie de schimb de mărfuri.

Ce anume justifică asumarea unor obligații sociale, altminteri de salutat și dezirabile, ÎNAINTE de a avea sursele de asigurare a banilor care vor trebui plătiți lună de lună și întocmai așa cum s-a stabilit este greu de argumentat din punct de vedere economic. Mai ales că respectivele majorări de tipul celei de 40% a punctului de pensie prevăzută pentru toamna anului viitor nu au nicio legătură cu niciun indicator economic.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În context, pentru specialiști și cei interesați de teoria în materie de dezvoltare sustenabilă a statelor reamintim că de „wage driven growth” ( creștere pe bază de majorarea salariilor) s-a mai auzit dar de „pensions driven growth” ( creștere pe bază de creștere a pensiilor) nici vorbă.

De altfel, nici nu trebuie să fii mare specialist pentru a nu sesiza o lipsă de corelare care se vede „din satelit”. Dacă majorezi salariile cu circa 15% în termeni nominali (situația de la 1 septembrie 2019) se pot da, de principiu, și pensii majorate cu 15%, chiar dacă o parte mai puțin importantă din bani vor trebui asigurați prin subvenții de la bugetul de stat și nu direct, prin bugetul asigurărilor sociale (care nu face altceva decât să redistribuie veniturile dinspre salariații care contribuie către pensionarii care beneficiază).

Pe bază de analogie logică elementară, ar fi doar o întrebare retorică cum se va face în 2020 majorarea salariilor cu 40%, pentru a păstra proporțiile din prezent fără a majora puternic taxarea veniturilor celor aflați în activitate.

Cât despre soluția de tip Caritas a aruncării pe seama generațiilor viitoare prin împrumuturi pe zeci de ani destinate pentru consum social nu are rost să mai insistăm, ea ar fi de tip Caragiale inversat, adică „trai neneacă pe banii copiilor”.

Cireașa pe tort ar urma să apară la recalcularea pensiilor după o formulă aiuritoare, în care esența ar fi modificarea raportării punctajului acumulat pe bază de contributivitate la 25 în loc de 35, CA ȘI CUM durata normată legală de vechime integrală ar scădea brusc de la 35 de ani la doar 25 de ani, cu efectul unei noi majorări din pix de 40%.

Desigur, se poate combina ideologic varianta comunistă „după nevoi” cu cea a „capitalismului cu față umană” a practicilor europene din Occidentul ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, din care să dea o formă populistă, justificabilă celor care uită că nu colectăm la buget decât 70% din ce colectează acele state occidentale tot raportat la PIB.

Rezultatul cel mai probabil va fi un adevărat tsunami pentru stabilitatea macroeconomică, care va scoate România din categoria de investiții recomandate, va anula orice șansă de trecere la euro și mătura la întîmplare beneficiile obținute temporar. Costurile refacerii de după cataclismul autoprovocat, nu au fost incluse în tabelul prezentat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2019

Un raspuns

  1. Ciprian Dragos
    16.9.2019, 3:51 pm

    Tsunami va fi in conditiile in care pietele financiare externe vor fi stabile, dar in conditiile in care si acestea se vor deregla( vedeti cresterea de azi dimineata cu 20% a pretului titeiului dupa atacul din Arabia Saudita) sine vom imprumuta din ce in ce mai greu si cu dobanzi din ce in ce mai mari, cred ca va fi un fenomenul se va numi perpetuum tsunami

Lăsați un comentariu


Stiri

Averstismentele severe ale mediului de afaceri privind creșterile bugetare aprobate de Parlament

Adrian N Ionescu

Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru… Mai mult

Europa

Facebook avertizează că și-ar putea închide operațiunile din UE, dacă i se interzice transferul de date către SUA

Iulian Soare

Facebook a avertizat că și-ar putea stopa operațiunile din Europa dacă autoritățile din Irlanda – unde compania americană își are sediul central din UE –… Mai mult

Stiri

România, al doilea mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania

Raluca Florescu

În 2019, în România erau crescute pentru sacrificiu aproximativ 10 milioane de ovine, ceea ce plasa țara pe locul doi în Uniunea Europeană în topul… Mai mult

Europa

China se angajează să devină neutră din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon în 2060

Vladimir Ionescu

Xi Jinping (foto), președintele celui mai mare poluator din lume – China, a promis în cadrul unui eveniment al Națiunilor Unite că statul va deveni… Mai mult

Europa

Indicele PMI: Serviciile din zona euro, în scădere în septembrie

Alexandra Pele

Continuarea declinului indicatorului PMI din zona euro, realizat prin sondarea managerilor de achiziții, în septembrie consolidează argumentele în favoarea teoriei potrivit căreia reluarea activității și-a… Mai mult

Stiri

Concluzia avocatului general al CJUE: Înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE

Mariana Bechir

Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții… Mai mult

Stiri

Aleksei Navalnîi a fost externat – medicii spun că este posibilă recuperarea completă

Iulian Soare

Liderul Opoziției din Rusia, Aleksei Navalnîi, internat din 22 august la Berlin după ce a fost otrăvit cu Noviciok, a fost externat marţi. Medicii care… Mai mult