2020 - un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

2020 – un tsunami macroeconomic: impactul real al majorării pensiilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 septembrie, 2019

Impactul măsurilor de creștere a pensiilor și de susținere a venitului minim garantat se va majora de opt ori pe parcursul următorilor trei ani, ceea ce este echivalent cu o dublare în proporție geometrică.

Conform datelor oficiale și cu realizarea întocmai a creșterilor economice (optimist) avute în vedere, de la un necesar de bani de 0,8% din PIB în acest an, se va ajunge la un necesar suplimentar de fonduri în bugetul pe 2022 de 6,4% din PIB.

Desigur, există și cifrele în valori absolute (miliarde lei – vezi tabelul) dar, pentru a asigura comparabilitatea am păstrat raportarea la rezultatul economic.


Altminteri, ar fi rezultat o creștere nominală a sumelor în cauză, care vor trebui aduse de undeva la buget pentru se putea face la timp și întocmai plățile deja antamate, de circa zece ori, de la 8,22 miliarde lei la 81,52 miliarde lei.

Dat fiind epuizarea dusă aproape de limită din ultimii ani a spațiului maxim de deficit bugetar de 3% din PIB ( care, în treacăt fie spus, trebuia rezervată pentru situații de criză și nu de creștere economică robustă), marea majoritate a banilor va trebui să vină din impozitele și taxele actuale, mărite și/sau prin creșterea nivelului procentual plus eterna dezirabila dar neîndeplinita creștere a colectării.

Precum și din noi surse, destul de greu identificabile fără să afecteze creșterea economică și competitivitatea în materie de investiții străine în regiune, unde nu suntem singuri. Și unde țări precum Ungaria sau Polonia au asigurat un mediu economic mai favorabil, au investit mai mult în infrastructură și au ajuns deja să ne vadă drept piață de desfacere aflată pe deficit cronic în materie de schimb de mărfuri.


Ce anume justifică asumarea unor obligații sociale, altminteri de salutat și dezirabile, ÎNAINTE de a avea sursele de asigurare a banilor care vor trebui plătiți lună de lună și întocmai așa cum s-a stabilit este greu de argumentat din punct de vedere economic. Mai ales că respectivele majorări de tipul celei de 40% a punctului de pensie prevăzută pentru toamna anului viitor nu au nicio legătură cu niciun indicator economic.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

În context, pentru specialiști și cei interesați de teoria în materie de dezvoltare sustenabilă a statelor reamintim că de „wage driven growth” ( creștere pe bază de majorarea salariilor) s-a mai auzit dar de „pensions driven growth” ( creștere pe bază de creștere a pensiilor) nici vorbă.

De altfel, nici nu trebuie să fii mare specialist pentru a nu sesiza o lipsă de corelare care se vede „din satelit”. Dacă majorezi salariile cu circa 15% în termeni nominali (situația de la 1 septembrie 2019) se pot da, de principiu, și pensii majorate cu 15%, chiar dacă o parte mai puțin importantă din bani vor trebui asigurați prin subvenții de la bugetul de stat și nu direct, prin bugetul asigurărilor sociale (care nu face altceva decât să redistribuie veniturile dinspre salariații care contribuie către pensionarii care beneficiază).

Pe bază de analogie logică elementară, ar fi doar o întrebare retorică cum se va face în 2020 majorarea salariilor cu 40%, pentru a păstra proporțiile din prezent fără a majora puternic taxarea veniturilor celor aflați în activitate.

Cât despre soluția de tip Caritas a aruncării pe seama generațiilor viitoare prin împrumuturi pe zeci de ani destinate pentru consum social nu are rost să mai insistăm, ea ar fi de tip Caragiale inversat, adică „trai neneacă pe banii copiilor”.

Cireașa pe tort ar urma să apară la recalcularea pensiilor după o formulă aiuritoare, în care esența ar fi modificarea raportării punctajului acumulat pe bază de contributivitate la 25 în loc de 35, CA ȘI CUM durata normată legală de vechime integrală ar scădea brusc de la 35 de ani la doar 25 de ani, cu efectul unei noi majorări din pix de 40%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Desigur, se poate combina ideologic varianta comunistă „după nevoi” cu cea a „capitalismului cu față umană” a practicilor europene din Occidentul ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, din care să dea o formă populistă, justificabilă celor care uită că nu colectăm la buget decât 70% din ce colectează acele state occidentale tot raportat la PIB.

Rezultatul cel mai probabil va fi un adevărat tsunami pentru stabilitatea macroeconomică, care va scoate România din categoria de investiții recomandate, va anula orice șansă de trecere la euro și mătura la întîmplare beneficiile obținute temporar. Costurile refacerii de după cataclismul autoprovocat, nu au fost incluse în tabelul prezentat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Tsunami va fi in conditiile in care pietele financiare externe vor fi stabile, dar in conditiile in care si acestea se vor deregla( vedeti cresterea de azi dimineata cu 20% a pretului titeiului dupa atacul din Arabia Saudita) sine vom imprumuta din ce in ce mai greu si cu dobanzi din ce in ce mai mari, cred ca va fi un fenomenul se va numi perpetuum tsunami

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Tsunami va fi in conditiile in care pietele financiare externe vor fi stabile, dar in conditiile in care si acestea se vor deregla( vedeti cresterea de azi dimineata cu 20% a pretului titeiului dupa atacul din Arabia Saudita) sine vom imprumuta din ce in ce mai greu si cu dobanzi din ce in ce mai mari, cred ca va fi un fenomenul se va numi perpetuum tsunami

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr