Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Raportul BNR: Previziunea pe inflația anuală crește de la 3,2 la 3,5% cu un vârf spre 5% în T2

de Adrian N Ionescu , 9.2.2018

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflației (IPC) la sfârşitul anului 2018, de la 3,2% la 3,5%, şi estimează un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Şi estimările privind primele două trimestre au crescut, de la 3,9% la 5%, dar inflaţia va reintra în intervalul ţintit, de 2,5 ±1%, până la sfârşitul anului, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, publicat vineri.

„Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu T4 / 2018”, a mai spus guvernatorul băncii centrale.

Doar dacă nu apar şocuri noi, este de aşteptat ca „rata anuală a inflației IPC să revină și să se mențină în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile epuizării puseului inflaționist de la nivelul componentelor exogene ale coșului de consum. În schimb, rata anuală a inflației de bază se va plasa peste limita superioară a intervalului țintei pe parcursul anului 2019”, potrivit raportului BNR.

La depășirea temporară a pragului superior în 2019 ar putea contribui nu numai „creșterea treptată a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici”, ci și „menținerea preconizată a excedentului de cerere agregată, pe fondul caracterului stimulativ, deși în diminuare până la valori neutre, al condițiilor monetare reale”, spune raportul BNR.

Lupta cu anticipațiile

BNR se luptă cu anticipaţiile inflaţioniste, mai febrile la operatorii economici decât la analiştii bancari.

Guvernatorul BNR spune că, deşi  pe graficul inflaţiei „ cocoaşa s-a cocoşat de tot” şi „avem o proiecţie de 5% care se prelungeşte până spre vară”, asta „nu înseamnă că Banca Naţională anunţă că vor creşte preţurile”.

Cu datele privind presiunile inflaţioniste în creştere în faţă, administratorii BNR deciseseră, deja, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară până la 2,25% pe an, de la 2,00%, începând cu 8 februarie 2018.

Cauzele inflației

Toate ramurile de produse au contribuit la creșterea inflației, respectiv la revizuirea prognozei BNR, dar cel mai mult:

  • preţurile administrate (tarifele reglementate la energie, mai ales),
  • scumpirea combustibililor, inclusiv ca urmare a creşterii accizelor, dar și a scumpirii petrolului, dar și
  • produsele alimentare, potrivit datelor citate de Mugur Isărescu din Raportul BNR aszupra inflaţiei.

Scumpirea alimentelor a beneficiat de o atenție specială din partea guvernatorului BNR, „frapat” că importăm produse pentru care țara noastră are capacitate de producție și tradiție.

Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.

„Accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare”, spune guvernatorul BNR, plasând astfel responsabilitatea în sfera guvernului, respectiv a politicilor sale economice şi fiscale, dar şiinfluenţelor externe.

Sursele accelerării sunt „reprezentate de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte și, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017, precum și de influențele tranzitorii ale unor creșteri însemnate ale prețurilor administrate și ale celor ale combustibililor din ultima parte a anului 2017”, spune raportul BNR.

„Se adaugă continuarea acumulării de presiuni inflaționiste ale mediului intern provenind din partea factorilor fundamentali ai inflației de bază”, potrivit sursei citate.

Guvernatorul conchide: „Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc (…) parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni”, a spus Mugur Isărescu.

Deficite externe și deficite interne. Structurale 

Guvernatorului BNR a făcut apel la logică privind nevoia de corectarea politicii fiscale.

„Am salutat faptul ca Guvernul a ţinut deficitul bugetar sub 3% din PIB şi acest lucru a dus la menținerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%”, a spus Mugur Isărescu.

Totuși pragu de 40% este unul maxim acceptabil: „Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic”, amintește guvernatorul BNR.

„Noi credem, iaci, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie, când spunem că politica fiscală trebuie să fie logică şi că nu trebuie fie prociclică. Trebuie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a repetat, guvernatorul, avertismentul privind prociclicitatea.

Menținerea deficitului sub maximul admisibil în UE nu este o performanță discutabilă, căci „acest 3% este un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice”, spune Mugur Isărescu.

„În consecinţă, deficitul structural a crescut de la 2,2%, la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%”, (stabilit de Comisia Europeană), potrivit guvernatorului.

Creşterea deficitelor externe este unul dintre rezultatele politicii fiscale şi de venituri şi, totodată, cauza creşterii inflaţiei.

„Tendința de lărgire a deficitului comercial este una dintre principalele probleme care trebuie să ne preocupe”, spune guvernatorul BNR, care consideră că „un deficit lunar frecvent peste un miliard de euro este foarte mult”.

Guvernatorul a remarcat din nou creșterea mai rapidă a importurilor (+12%) decât a exporturilor (+9%), dar s-a și concentrat pe faptul că  deficitul comercial „s-a accentuat acolo unde credem că România are potențial, la produsele alimentare”.

Mugur Isărescu a acordat o atenție consistentă domeniului agro-alimentar și nu a rezistat tentației de a constata că „importăm foarte multe mere”, avem doar 3% din producția din UE, deși 14% din suprafața cultivată.

Guvernatorul a oferit analizele echipei BNR de analiză, celor care se pricep mai bine, specialiștilor” în domeniul agricol și alimentar, pentru a identifica problemele structurale care au dus la dezechilibrul respectiv.

De altfel în finalul sintezei prezentate vineri, guvernatorul BNR a inserat și o comparație a prețurilor unor alimente de bază în București și în câteva oprașe occidentale.

(Descărcați aici LINK – Raportul asupra inflației, Februarie 2018, sinteza prezentată de Mugur Isărescu)

„Nu ne putem culca pe o ureche că avem mai mult export „invizibil”, de servicii. Suntem încă o țară cu potențial productiv și aici intervine marea discuție privind cauza faptului că pierdem cote de export”, a spus guvernatorul BNR.

Tensiunile de pe piaţa muncii au, la rândul lor, tot cauze structurale şi constituie una dintre problemele structurale ale dezvoltării României, potrivit raportului BNR.

„Costurile unitare cu forţa de muncă au împins de asemenea în sus costurile generale” şi caurmare inflaţia, potrivit guvernatorului.

Pe de o parte, „piaţa muncii este foarte tensionată”, iar pe de altă parrte, „bătălia cu salariul mediu este derizorie. Nu trebuie să exagerăm presiunile în sensul creşterii, dar altminteri, dacă vrem să aducem românii în România, trebuie salarii mai mari. Noi (la BNR) nu suntem împotrivă, dar dorim păstrarea echilibrelor macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR a invocat, în context, „creşterile salariale masive din sectorul bugetar”.

În schimb, deși se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, există „defienţe structurale persistente:

  • o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE),
  • o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%),
  • o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele”.

Mesaj pentru speculatorii dobânzii

Guvernatorul a repetat considerațiile devenite deja obișnuite privind flexibilitatea cursului.
Totodată a şi lansat un mesaj nou, adresat băncilor cu capital străin care sunt dispuse să profite de creşterea dobânzii pe care BNR o plăteşte la depozitele lor.

„Ne-am mai confruntat cu fenomenul de carry trade, când unii trezorieri aduceau bani de la banca mamă şi îi plasau cu profit la BNR”, a spus Mugur Isărescu referindu-se la criticile privind nivelul dobânzilor la facilităţile de depozi şi de credit (lombard) ale BNR.

Guvernatorul a recomandat băncile să crească mai întâi dobânzile la depozitele clienţilor, să le majoreze la 1,25%, „cât le dăm noi (rata facilităţii de depozit a BNR), şi apoi să ne dea sfaturi”.

Miercuri, BNR a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1,00 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3,00 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult

Europa

Brexit / Camera Comunelor a votat un amendament ce l-ar obliga pe premier să ceară amânarea ieșirii din UE. Boris Johnson respinge orice amânare

Iulian Soare

Parlamentul de la Londra a respins sâmbătă pentru amânarea ieșirea Marii Britanii din UE până după adoptarea legislației prin care s-ar implementa acest acord convenit… Mai mult

Stiri

CSM cere declasificarea Raportului MCV: Este fără precedent și inadmisibil

Vladimir Ionescu

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză faptul că Raportul MCV pentru 2019 i-a fost transmis, de la Ministerul Justiției, ca document clasificat, lucru ”fără precedent… Mai mult

Stiri

Acord între Guvern și sindicatele din Apărare: Executivul demis promite comenzi, retehnologizare cu fonduri de la buget și facilități fiscale

Vladimir Ionescu

Guvernul şi sindicatele din industria naţională de Apărare au semnat vineri un acord prin care Cabinetul demis Viorica Dăncilă promite să mențină unitățile de profil,… Mai mult

Stiri

Proiectul Oxigen, modificat: Toate mașinile sub Euro 5 vor trebui să plătească vinieta pentru a circula în București

Vladimir Ionescu

Toate mașinile sub Euro 5 să plătească vinieta pentru a putea circula în Capitală, iar mașinile non euro, Euro 1 și Euro 2 să fie… Mai mult

Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult