marți

26 martie, 2024

9 februarie, 2018

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflației (IPC) la sfârşitul anului 2018, de la 3,2% la 3,5%, şi estimează un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Şi estimările privind primele două trimestre au crescut, de la 3,9% la 5%, dar inflaţia va reintra în intervalul ţintit, de 2,5 ±1%, până la sfârşitul anului, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, publicat vineri.

„Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu T4 / 2018”, a mai spus guvernatorul băncii centrale.


Doar dacă nu apar şocuri noi, este de aşteptat ca „rata anuală a inflației IPC să revină și să se mențină în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile epuizării puseului inflaționist de la nivelul componentelor exogene ale coșului de consum. În schimb, rata anuală a inflației de bază se va plasa peste limita superioară a intervalului țintei pe parcursul anului 2019”, potrivit raportului BNR.

La depășirea temporară a pragului superior în 2019 ar putea contribui nu numai „creșterea treptată a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici”, ci și „menținerea preconizată a excedentului de cerere agregată, pe fondul caracterului stimulativ, deși în diminuare până la valori neutre, al condițiilor monetare reale”, spune raportul BNR.

Lupta cu anticipațiile

BNR se luptă cu anticipaţiile inflaţioniste, mai febrile la operatorii economici decât la analiştii bancari.

Guvernatorul BNR spune că, deşi  pe graficul inflaţiei „ cocoaşa s-a cocoşat de tot” şi „avem o proiecţie de 5% care se prelungeşte până spre vară”, asta „nu înseamnă că Banca Naţională anunţă că vor creşte preţurile”.


Cu datele privind presiunile inflaţioniste în creştere în faţă, administratorii BNR deciseseră, deja, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară până la 2,25% pe an, de la 2,00%, începând cu 8 februarie 2018.

Cauzele inflației

Toate ramurile de produse au contribuit la creșterea inflației, respectiv la revizuirea prognozei BNR, dar cel mai mult:

  • preţurile administrate (tarifele reglementate la energie, mai ales),
  • scumpirea combustibililor, inclusiv ca urmare a creşterii accizelor, dar și a scumpirii petrolului, dar și
  • produsele alimentare, potrivit datelor citate de Mugur Isărescu din Raportul BNR aszupra inflaţiei.

Scumpirea alimentelor a beneficiat de o atenție specială din partea guvernatorului BNR, „frapat” că importăm produse pentru care țara noastră are capacitate de producție și tradiție.

Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.

„Accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare”, spune guvernatorul BNR, plasând astfel responsabilitatea în sfera guvernului, respectiv a politicilor sale economice şi fiscale, dar şiinfluenţelor externe.

Sursele accelerării sunt „reprezentate de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte și, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017, precum și de influențele tranzitorii ale unor creșteri însemnate ale prețurilor administrate și ale celor ale combustibililor din ultima parte a anului 2017”, spune raportul BNR.

„Se adaugă continuarea acumulării de presiuni inflaționiste ale mediului intern provenind din partea factorilor fundamentali ai inflației de bază”, potrivit sursei citate.

Guvernatorul conchide: „Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc (…) parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni”, a spus Mugur Isărescu.

Deficite externe și deficite interne. Structurale 

Guvernatorului BNR a făcut apel la logică privind nevoia de corectarea politicii fiscale.

„Am salutat faptul ca Guvernul a ţinut deficitul bugetar sub 3% din PIB şi acest lucru a dus la menținerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%”, a spus Mugur Isărescu.

Totuși pragu de 40% este unul maxim acceptabil: „Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic”, amintește guvernatorul BNR.

„Noi credem, iaci, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie, când spunem că politica fiscală trebuie să fie logică şi că nu trebuie fie prociclică. Trebuie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a repetat, guvernatorul, avertismentul privind prociclicitatea.

Menținerea deficitului sub maximul admisibil în UE nu este o performanță discutabilă, căci „acest 3% este un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice”, spune Mugur Isărescu.

„În consecinţă, deficitul structural a crescut de la 2,2%, la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%”, (stabilit de Comisia Europeană), potrivit guvernatorului.

Creşterea deficitelor externe este unul dintre rezultatele politicii fiscale şi de venituri şi, totodată, cauza creşterii inflaţiei.

„Tendința de lărgire a deficitului comercial este una dintre principalele probleme care trebuie să ne preocupe”, spune guvernatorul BNR, care consideră că „un deficit lunar frecvent peste un miliard de euro este foarte mult”.

Guvernatorul a remarcat din nou creșterea mai rapidă a importurilor (+12%) decât a exporturilor (+9%), dar s-a și concentrat pe faptul că  deficitul comercial „s-a accentuat acolo unde credem că România are potențial, la produsele alimentare”.

Mugur Isărescu a acordat o atenție consistentă domeniului agro-alimentar și nu a rezistat tentației de a constata că „importăm foarte multe mere”, avem doar 3% din producția din UE, deși 14% din suprafața cultivată.

Guvernatorul a oferit analizele echipei BNR de analiză, celor care se pricep mai bine, specialiștilor” în domeniul agricol și alimentar, pentru a identifica problemele structurale care au dus la dezechilibrul respectiv.

De altfel în finalul sintezei prezentate vineri, guvernatorul BNR a inserat și o comparație a prețurilor unor alimente de bază în București și în câteva oprașe occidentale.

(Descărcați aici LINK – Raportul asupra inflației, Februarie 2018, sinteza prezentată de Mugur Isărescu)

„Nu ne putem culca pe o ureche că avem mai mult export „invizibil”, de servicii. Suntem încă o țară cu potențial productiv și aici intervine marea discuție privind cauza faptului că pierdem cote de export”, a spus guvernatorul BNR.

Tensiunile de pe piaţa muncii au, la rândul lor, tot cauze structurale şi constituie una dintre problemele structurale ale dezvoltării României, potrivit raportului BNR.

„Costurile unitare cu forţa de muncă au împins de asemenea în sus costurile generale” şi caurmare inflaţia, potrivit guvernatorului.

Pe de o parte, „piaţa muncii este foarte tensionată”, iar pe de altă parrte, „bătălia cu salariul mediu este derizorie. Nu trebuie să exagerăm presiunile în sensul creşterii, dar altminteri, dacă vrem să aducem românii în România, trebuie salarii mai mari. Noi (la BNR) nu suntem împotrivă, dar dorim păstrarea echilibrelor macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR a invocat, în context, „creşterile salariale masive din sectorul bugetar”.

În schimb, deși se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, există „defienţe structurale persistente:

  • o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE),
  • o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%),
  • o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele”.

Mesaj pentru speculatorii dobânzii

Guvernatorul a repetat considerațiile devenite deja obișnuite privind flexibilitatea cursului.
Totodată a şi lansat un mesaj nou, adresat băncilor cu capital străin care sunt dispuse să profite de creşterea dobânzii pe care BNR o plăteşte la depozitele lor.

„Ne-am mai confruntat cu fenomenul de carry trade, când unii trezorieri aduceau bani de la banca mamă şi îi plasau cu profit la BNR”, a spus Mugur Isărescu referindu-se la criticile privind nivelul dobânzilor la facilităţile de depozi şi de credit (lombard) ale BNR.

Guvernatorul a recomandat băncile să crească mai întâi dobânzile la depozitele clienţilor, să le majoreze la 1,25%, „cât le dăm noi (rata facilităţii de depozit a BNR), şi apoi să ne dea sfaturi”.

Miercuri, BNR a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1,00 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3,00 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: