Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Raportul BNR: Previziunea pe inflația anuală crește de la 3,2 la 3,5% cu un vârf spre 5% în T2

de Adrian N Ionescu , 9.2.2018

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflației (IPC) la sfârşitul anului 2018, de la 3,2% la 3,5%, şi estimează un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Şi estimările privind primele două trimestre au crescut, de la 3,9% la 5%, dar inflaţia va reintra în intervalul ţintit, de 2,5 ±1%, până la sfârşitul anului, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, publicat vineri.

„Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu T4 / 2018”, a mai spus guvernatorul băncii centrale.

Doar dacă nu apar şocuri noi, este de aşteptat ca „rata anuală a inflației IPC să revină și să se mențină în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile epuizării puseului inflaționist de la nivelul componentelor exogene ale coșului de consum. În schimb, rata anuală a inflației de bază se va plasa peste limita superioară a intervalului țintei pe parcursul anului 2019”, potrivit raportului BNR.

La depășirea temporară a pragului superior în 2019 ar putea contribui nu numai „creșterea treptată a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici”, ci și „menținerea preconizată a excedentului de cerere agregată, pe fondul caracterului stimulativ, deși în diminuare până la valori neutre, al condițiilor monetare reale”, spune raportul BNR.

Lupta cu anticipațiile

BNR se luptă cu anticipaţiile inflaţioniste, mai febrile la operatorii economici decât la analiştii bancari.

Guvernatorul BNR spune că, deşi  pe graficul inflaţiei „ cocoaşa s-a cocoşat de tot” şi „avem o proiecţie de 5% care se prelungeşte până spre vară”, asta „nu înseamnă că Banca Naţională anunţă că vor creşte preţurile”.

Cu datele privind presiunile inflaţioniste în creştere în faţă, administratorii BNR deciseseră, deja, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară până la 2,25% pe an, de la 2,00%, începând cu 8 februarie 2018.

Cauzele inflației

Toate ramurile de produse au contribuit la creșterea inflației, respectiv la revizuirea prognozei BNR, dar cel mai mult:

  • preţurile administrate (tarifele reglementate la energie, mai ales),
  • scumpirea combustibililor, inclusiv ca urmare a creşterii accizelor, dar și a scumpirii petrolului, dar și
  • produsele alimentare, potrivit datelor citate de Mugur Isărescu din Raportul BNR aszupra inflaţiei.

Scumpirea alimentelor a beneficiat de o atenție specială din partea guvernatorului BNR, „frapat” că importăm produse pentru care țara noastră are capacitate de producție și tradiție.

Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.

„Accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare”, spune guvernatorul BNR, plasând astfel responsabilitatea în sfera guvernului, respectiv a politicilor sale economice şi fiscale, dar şiinfluenţelor externe.

Sursele accelerării sunt „reprezentate de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte și, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017, precum și de influențele tranzitorii ale unor creșteri însemnate ale prețurilor administrate și ale celor ale combustibililor din ultima parte a anului 2017”, spune raportul BNR.

„Se adaugă continuarea acumulării de presiuni inflaționiste ale mediului intern provenind din partea factorilor fundamentali ai inflației de bază”, potrivit sursei citate.

Guvernatorul conchide: „Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc (…) parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni”, a spus Mugur Isărescu.

Deficite externe și deficite interne. Structurale 

Guvernatorului BNR a făcut apel la logică privind nevoia de corectarea politicii fiscale.

„Am salutat faptul ca Guvernul a ţinut deficitul bugetar sub 3% din PIB şi acest lucru a dus la menținerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%”, a spus Mugur Isărescu.

Totuși pragu de 40% este unul maxim acceptabil: „Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic”, amintește guvernatorul BNR.

„Noi credem, iaci, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie, când spunem că politica fiscală trebuie să fie logică şi că nu trebuie fie prociclică. Trebuie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a repetat, guvernatorul, avertismentul privind prociclicitatea.

Menținerea deficitului sub maximul admisibil în UE nu este o performanță discutabilă, căci „acest 3% este un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice”, spune Mugur Isărescu.

„În consecinţă, deficitul structural a crescut de la 2,2%, la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%”, (stabilit de Comisia Europeană), potrivit guvernatorului.

Creşterea deficitelor externe este unul dintre rezultatele politicii fiscale şi de venituri şi, totodată, cauza creşterii inflaţiei.

„Tendința de lărgire a deficitului comercial este una dintre principalele probleme care trebuie să ne preocupe”, spune guvernatorul BNR, care consideră că „un deficit lunar frecvent peste un miliard de euro este foarte mult”.

Guvernatorul a remarcat din nou creșterea mai rapidă a importurilor (+12%) decât a exporturilor (+9%), dar s-a și concentrat pe faptul că  deficitul comercial „s-a accentuat acolo unde credem că România are potențial, la produsele alimentare”.

Mugur Isărescu a acordat o atenție consistentă domeniului agro-alimentar și nu a rezistat tentației de a constata că „importăm foarte multe mere”, avem doar 3% din producția din UE, deși 14% din suprafața cultivată.

Guvernatorul a oferit analizele echipei BNR de analiză, celor care se pricep mai bine, specialiștilor” în domeniul agricol și alimentar, pentru a identifica problemele structurale care au dus la dezechilibrul respectiv.

De altfel în finalul sintezei prezentate vineri, guvernatorul BNR a inserat și o comparație a prețurilor unor alimente de bază în București și în câteva oprașe occidentale.

(Descărcați aici LINK – Raportul asupra inflației, Februarie 2018, sinteza prezentată de Mugur Isărescu)

„Nu ne putem culca pe o ureche că avem mai mult export „invizibil”, de servicii. Suntem încă o țară cu potențial productiv și aici intervine marea discuție privind cauza faptului că pierdem cote de export”, a spus guvernatorul BNR.

Tensiunile de pe piaţa muncii au, la rândul lor, tot cauze structurale şi constituie una dintre problemele structurale ale dezvoltării României, potrivit raportului BNR.

„Costurile unitare cu forţa de muncă au împins de asemenea în sus costurile generale” şi caurmare inflaţia, potrivit guvernatorului.

Pe de o parte, „piaţa muncii este foarte tensionată”, iar pe de altă parrte, „bătălia cu salariul mediu este derizorie. Nu trebuie să exagerăm presiunile în sensul creşterii, dar altminteri, dacă vrem să aducem românii în România, trebuie salarii mai mari. Noi (la BNR) nu suntem împotrivă, dar dorim păstrarea echilibrelor macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR a invocat, în context, „creşterile salariale masive din sectorul bugetar”.

În schimb, deși se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, există „defienţe structurale persistente:

  • o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE),
  • o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%),
  • o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele”.

Mesaj pentru speculatorii dobânzii

Guvernatorul a repetat considerațiile devenite deja obișnuite privind flexibilitatea cursului.
Totodată a şi lansat un mesaj nou, adresat băncilor cu capital străin care sunt dispuse să profite de creşterea dobânzii pe care BNR o plăteşte la depozitele lor.

„Ne-am mai confruntat cu fenomenul de carry trade, când unii trezorieri aduceau bani de la banca mamă şi îi plasau cu profit la BNR”, a spus Mugur Isărescu referindu-se la criticile privind nivelul dobânzilor la facilităţile de depozi şi de credit (lombard) ale BNR.

Guvernatorul a recomandat băncile să crească mai întâi dobânzile la depozitele clienţilor, să le majoreze la 1,25%, „cât le dăm noi (rata facilităţii de depozit a BNR), şi apoi să ne dea sfaturi”.

Miercuri, BNR a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1,00 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3,00 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

România – pe primul loc în UE la numărul accidentelor mortale de circulație

Marin Pana

România figurează pe primul loc în statistica Eurostat referitoare la numărul accidentelor mortale de circulație în statele membre UE (cele mai recente date au fost… Mai mult

Europa

Întâlnirea Macron – Putin: posibile soluții pentru Ucraina, total dezacord asupra modului de gestionare a protestelor interne

Iulian Soare

Președinții Franței, Emmanuel Macron, și Rusiei, Vladimir Putin, au indicat posibilitatea deschiderii unor noi negocieri care să ducă la soluționarea conflictului din Ucraina, dar nu… Mai mult

Stiri

Efecte OUG 114: Taxa pe cifra de afaceri a redus cu 35% profitul Transelectrica pe primul semestru

Adrian N Ionescu

„Ordonanța lăcomiei” a diminuat cu 35% profitul pe care l-ar fi înregistrat Translectrica pe primul semestru, compania care operează rețeua națională de transport de electricitate și… Mai mult

Europa

Boris Johnson cere președintelui Consiliului European eliminarea ”backstop” din acordul Brexit

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson l-a contactat luni pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, solicitând ca Bruxelles-ul să ia în considerare o soluție pentru granița Irlandeză… Mai mult

Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult