fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Raportul BNR: Previziunea pe inflația anuală crește de la 3,2 la 3,5% cu un vârf spre 5% în T2

de Adrian N Ionescu , 9.2.2018

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflației (IPC) la sfârşitul anului 2018, de la 3,2% la 3,5%, şi estimează un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Şi estimările privind primele două trimestre au crescut, de la 3,9% la 5%, dar inflaţia va reintra în intervalul ţintit, de 2,5 ±1%, până la sfârşitul anului, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, publicat vineri.

„Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu T4 / 2018”, a mai spus guvernatorul băncii centrale.

Doar dacă nu apar şocuri noi, este de aşteptat ca „rata anuală a inflației IPC să revină și să se mențină în jumătatea superioară a intervalului țintei, în condițiile epuizării puseului inflaționist de la nivelul componentelor exogene ale coșului de consum. În schimb, rata anuală a inflației de bază se va plasa peste limita superioară a intervalului țintei pe parcursul anului 2019”, potrivit raportului BNR.

La depășirea temporară a pragului superior în 2019 ar putea contribui nu numai „creșterea treptată a anticipațiilor privind inflația ale agenților economici”, ci și „menținerea preconizată a excedentului de cerere agregată, pe fondul caracterului stimulativ, deși în diminuare până la valori neutre, al condițiilor monetare reale”, spune raportul BNR.

Lupta cu anticipațiile

BNR se luptă cu anticipaţiile inflaţioniste, mai febrile la operatorii economici decât la analiştii bancari.

Guvernatorul BNR spune că, deşi  pe graficul inflaţiei „ cocoaşa s-a cocoşat de tot” şi „avem o proiecţie de 5% care se prelungeşte până spre vară”, asta „nu înseamnă că Banca Naţională anunţă că vor creşte preţurile”.

Cu datele privind presiunile inflaţioniste în creştere în faţă, administratorii BNR deciseseră, deja, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară până la 2,25% pe an, de la 2,00%, începând cu 8 februarie 2018.

Cauzele inflației

Toate ramurile de produse au contribuit la creșterea inflației, respectiv la revizuirea prognozei BNR, dar cel mai mult:

  • preţurile administrate (tarifele reglementate la energie, mai ales),
  • scumpirea combustibililor, inclusiv ca urmare a creşterii accizelor, dar și a scumpirii petrolului, dar și
  • produsele alimentare, potrivit datelor citate de Mugur Isărescu din Raportul BNR aszupra inflaţiei.

Scumpirea alimentelor a beneficiat de o atenție specială din partea guvernatorului BNR, „frapat” că importăm produse pentru care țara noastră are capacitate de producție și tradiție.

Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.

„Accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare”, spune guvernatorul BNR, plasând astfel responsabilitatea în sfera guvernului, respectiv a politicilor sale economice şi fiscale, dar şiinfluenţelor externe.

Sursele accelerării sunt „reprezentate de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte și, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017, precum și de influențele tranzitorii ale unor creșteri însemnate ale prețurilor administrate și ale celor ale combustibililor din ultima parte a anului 2017”, spune raportul BNR.

„Se adaugă continuarea acumulării de presiuni inflaționiste ale mediului intern provenind din partea factorilor fundamentali ai inflației de bază”, potrivit sursei citate.

Guvernatorul conchide: „Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc (…) parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni”, a spus Mugur Isărescu.

Deficite externe și deficite interne. Structurale 

Guvernatorului BNR a făcut apel la logică privind nevoia de corectarea politicii fiscale.

„Am salutat faptul ca Guvernul a ţinut deficitul bugetar sub 3% din PIB şi acest lucru a dus la menținerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%”, a spus Mugur Isărescu.

Totuși pragu de 40% este unul maxim acceptabil: „Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic”, amintește guvernatorul BNR.

„Noi credem, iaci, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie, când spunem că politica fiscală trebuie să fie logică şi că nu trebuie fie prociclică. Trebuie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a repetat, guvernatorul, avertismentul privind prociclicitatea.

Menținerea deficitului sub maximul admisibil în UE nu este o performanță discutabilă, căci „acest 3% este un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice”, spune Mugur Isărescu.

„În consecinţă, deficitul structural a crescut de la 2,2%, la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%”, (stabilit de Comisia Europeană), potrivit guvernatorului.

Creşterea deficitelor externe este unul dintre rezultatele politicii fiscale şi de venituri şi, totodată, cauza creşterii inflaţiei.

„Tendința de lărgire a deficitului comercial este una dintre principalele probleme care trebuie să ne preocupe”, spune guvernatorul BNR, care consideră că „un deficit lunar frecvent peste un miliard de euro este foarte mult”.

Guvernatorul a remarcat din nou creșterea mai rapidă a importurilor (+12%) decât a exporturilor (+9%), dar s-a și concentrat pe faptul că  deficitul comercial „s-a accentuat acolo unde credem că România are potențial, la produsele alimentare”.

Mugur Isărescu a acordat o atenție consistentă domeniului agro-alimentar și nu a rezistat tentației de a constata că „importăm foarte multe mere”, avem doar 3% din producția din UE, deși 14% din suprafața cultivată.

Guvernatorul a oferit analizele echipei BNR de analiză, celor care se pricep mai bine, specialiștilor” în domeniul agricol și alimentar, pentru a identifica problemele structurale care au dus la dezechilibrul respectiv.

De altfel în finalul sintezei prezentate vineri, guvernatorul BNR a inserat și o comparație a prețurilor unor alimente de bază în București și în câteva oprașe occidentale.

(Descărcați aici LINK – Raportul asupra inflației, Februarie 2018, sinteza prezentată de Mugur Isărescu)

„Nu ne putem culca pe o ureche că avem mai mult export „invizibil”, de servicii. Suntem încă o țară cu potențial productiv și aici intervine marea discuție privind cauza faptului că pierdem cote de export”, a spus guvernatorul BNR.

Tensiunile de pe piaţa muncii au, la rândul lor, tot cauze structurale şi constituie una dintre problemele structurale ale dezvoltării României, potrivit raportului BNR.

„Costurile unitare cu forţa de muncă au împins de asemenea în sus costurile generale” şi caurmare inflaţia, potrivit guvernatorului.

Pe de o parte, „piaţa muncii este foarte tensionată”, iar pe de altă parrte, „bătălia cu salariul mediu este derizorie. Nu trebuie să exagerăm presiunile în sensul creşterii, dar altminteri, dacă vrem să aducem românii în România, trebuie salarii mai mari. Noi (la BNR) nu suntem împotrivă, dar dorim păstrarea echilibrelor macroeconomice”, a spus Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR a invocat, în context, „creşterile salariale masive din sectorul bugetar”.

În schimb, deși se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, există „defienţe structurale persistente:

  • o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE),
  • o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%),
  • o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele”.

Mesaj pentru speculatorii dobânzii

Guvernatorul a repetat considerațiile devenite deja obișnuite privind flexibilitatea cursului.
Totodată a şi lansat un mesaj nou, adresat băncilor cu capital străin care sunt dispuse să profite de creşterea dobânzii pe care BNR o plăteşte la depozitele lor.

„Ne-am mai confruntat cu fenomenul de carry trade, când unii trezorieri aduceau bani de la banca mamă şi îi plasau cu profit la BNR”, a spus Mugur Isărescu referindu-se la criticile privind nivelul dobânzilor la facilităţile de depozi şi de credit (lombard) ale BNR.

Guvernatorul a recomandat băncile să crească mai întâi dobânzile la depozitele clienţilor, să le majoreze la 1,25%, „cât le dăm noi (rata facilităţii de depozit a BNR), şi apoi să ne dea sfaturi”.

Miercuri, BNR a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1,00 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3,00 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Apel al premierului Greciei către președintele Turciei: „Să dăm o șansă diplomației sau ne judecăm la Haga”

Adrian N Ionescu

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a adresat preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan apelul de a găsi împreună, pe cale diplomatică, o soluție la tensiunile declanșate de… Mai mult

Stiri

Meteorologii au extins Codul portocaliu de ploi abundente la 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti

Adrian N Ionescu

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a extins sâmbătă Codul portocaliu de ploi abundente care vor afecta total sau parţial 35 de judeţe şi municipiul Bucureşti… Mai mult

Europa

Scădere severă a investițiilor chineze în Europa și America de Nord, pe fondul restricțiilor impuse de state

Iulian Soare

În vreme ce unele state dezvoltate impun reglementări mai severe investițiilor chineze directe, obstacolele chineze în fața investițiilor străine nu le-au împiedicat pe acestea să… Mai mult

Stiri

Parlamentul european, acuzat că blochează planul de relansare de Germania și alte state membre

Iulian Soare

State membre ale UE, în frunte cu Germania, acuză Parlamentul European că pune în pericol planul de relansare de 750 de miliarde de euro şi… Mai mult

Stiri

Două persoane au fost înjunghiate în apropierea sediului Charlie Hebdo. Victimele sunt în stare gravă

Raluca Florescu

Două persoane se află în stare critică în urma unui atac ce a avut loc vineri în apropierea fostului sediu al revistei Charlie Hebdo, a… Mai mult

Stiri

Cătălin Ioniță, fost șef DGA, a ieșit la pensie la 44 de ani, după ce a pierdut funcția din cauza lipsei certificatului ORNISS

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de încetare a raporturilor de serviciu ale fostului șef DGA, chestor principal de poliție Cătălin Ioniţă (foto), anunță… Mai mult

Stiri

CFA România: Euro va ajunge la 5 lei în următoarele 12 luni. Crește prima de risc pentru creditarea României

Adrian N Ionescu

Marea majoritate a analiștilor CFA® din România (90%) anticipau deja din august o apreciere a euro până la 4,9777 lei pentru orizontul următoarelor 12 luni,… Mai mult