Miniștrii Educației din Franța, Italia, Grecia și Cipru au semnat luna aceasta, la istoricul Liceu francez Louis-le-Grand din Paris, o declarație comună pentru promovarea celor două limbi antice ce au făcut parte din culturile care au modelat civilația europeană – latina și greaca veche.
Prin acest document, intitulat “Declarația comună a miniștrilor educației vizând cooperarea europeană în jurul limbilor latină și greacă veche”, semnat la colocviul “Europa și limbile antichității: noi provocări, noi practici”, reprezentanții celor patru țări promit crearea unei „strategii globale și internaționale pentru promovarea” celor două limbi.
Ceea ce unește mai întâi de toate țările europene, remarca ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, sunt „limbile Antichității”. „Și, desigur, cu acest fond lingvistic comun există și valori comune europene”, precum „umanismul”, „cultul adevărului și al frumosului, exigența din punct de vedere lexical.
Acordul este considerat un răspuns la mișcarea „woke” și vine după ce Franța a anunțat că introduce latina și greaca veche în școlile profesionale, în replică la noul trend cultural din statele occidentale.
Planul de predare în școli a celor două limbi și culturi antice
Cu ocazia Zilei Limbilor Europene Clasice, ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat planul european pentru promovarea predării limbilor latină și greacă veche în școli.
Acesta va fi aplicat din septembrie 2022 și are legătură cu readucerea aproape a elevilor de “valorile comune europene”, relațiile de cooperare de la Marea Mediterană și răspunsul la mișcarea woke.
Prin acest plan, orele de limbă latină și greacă sunt introduse și la liceele tehnologice, iar la clasa a V-a apar opționale de limbă și civilizație clasică.
Studierea limbilor și culturilor clasice, în Franța, în prezent:
- din 2017, în gimnazii, la clasa a VI-a, școlile pot propune în curriculum o oră pe săptămână de latină sau greacă veche.
- din 2017, în gimnazii, la clasele a VII-a și a VIII-a sunt prevăzute până la trei ore pe săptămână pentru limbile clasice.
- în 13% din licee, sunt obligatorii trei ore pe săptămână de limbă și cultură antică, iar în restul de liceelor, aceste studii sunt opționale.
Referitor la introducerea acestor materii în școlile profesionale, ministrul francez al Educației a explicat: „Elevii care aleg această cale vor putea astfel să-și dezvolte și cultura”. de Asemenea, a explicat acesta, elevii din liceele tehnologice, “prin descoperirea limbilor străvechi, pot să își însușească mai bine vocabularul tehnic, în sănătate, în inginerie. Este în mare parte de origine antică”.
Jean-Michel Blanquer a anunțat și înființarea, „înainte de sfârșitul anului calendaristic 2021”, a unui Consiliu Superior al Limbilor, a cărui misiune va fi „de a reflecta asupra posibilităților de îmbunătățire a învățării limbilor – antice, vii, străine și regionale – lucrând în mod specific la găsirea “punctelor comune”.
Măsurile Europa, în opoziție cu trendul din SUA, unde universitățile au eliminat din curriculum studiul „limbilor moarte”
Latina și greaca veche sunt amenințate de mișcarea woke și culture cancel venită din SUA, unde universitățile au început eliminarea din programă a acestor limbi, a declarat ministrul Blanquer pentru publicația Le Point.
Universitatea Princeton , de exemplu, a anunțat că studenții interesați de culturile clasice nu vor mai fi siliți să studieze latina și greaca veche, deși ele sunt pilonii de bază ai disciplinei.
Dan-el Padilla Peralta, profesor asociat la Princeton, un susținător al mișcării, a explică noul trend cultural prin faptul că aceste culturi antice au încurajat sclavia, colonialismul și supremația albă timp de 2.000 de ani.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Sexul îngerilor și sexul Europei. Despre dușmanul paraideologic din miezul UE”)
Scrierile în latină și greacă veche au fost folosite de-a lungul anilor pentru a promova aceste practici, a mai explicat profesorul de la Princeton.
Universitatea Howard, una dintre cele mai prestigioase instituții unde studiază un număr mare de tineri de culoare, a dizolvat departamentul de clasici și a distribuit spre alte departamente temele.
Eliminarea clasicilor din curriculum a stârnit polemici ample în mediul academic american.
Un sondaj realizat de BBC în rândul a 100 de autori internaționali, academicieni, jurnaliști și critici arată că marea lor majoritate au votat Odiseea lui Homer drept cea mai influentă scriere, ce a modelat întreaga lume.
Un răspuns
In sfarsit o reactie la criza democratiei si la decivilizarea si dezumanizarea accelerata a lumii contemporane .