Este o carte scrisa de doi profesori de la Harvard, Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff, “This Time is Different” care prezinta o istorie a default-urilor guvernelor.
Pe parcursul istoriei guvernele, cand intrau in default, explicau populatiei ca nu este vina lor, sau a dezechilibrelor macroeconomice si financiare create de ei, ci vina este a creditorului. In evul mediu, creditorii sfarseau in general pe rug. Acum, guvernele le gasesc o vina, sau chiar nicio vina, ci doar “lacomia” creditorilor sai si companiilor care au succes sau lichiditate si apoi, atunci cand nu au bani, “se simt obligati” sa taxeze suplimentar companiile sau chiar sa le nationalizeze activele.
Si aceasta abordare se tot repeta in cazul sistemului privat de pensii Pilon II. Acesta, de la infiintare, a continuat sa acumuleze active, ajungand in prezent la active de peste 117 miliarde RON. Acestia sunt banii, proprietate privata, ai romanilor care contribuie la acest sistem privat de pensii.
Ultimul episod s-a intamplat la finalul lunii septembrie 2023, exact pe drumul Ordonantei, care crestea taxele pentru mediul privat, de la guvern catre Parlament. Pe acest drum a fost introdus un nou articol care practic nationaliza contributiile viitoare pentru toti participanitii la Pilonul II de pensii, iar cei care ar fi vrut sa continue sa participe ar fi trebuit sa stea la o coada si sa depuna o cerere scrisa in acest sens.
In momentul cand aceasta situatie a devenit publica autoritatile au negat ca ar avea cunostinta despre modificarea Ordonantei.
Insa nu pot fi decat doua situatii:
1. Fie a existat o intentie de nationalizare a contributiilor, iar, la acel moment mass-media spunea ca Ministerul de Finante deja deschisese contul in care vroia sa primeasca contributiile nationalizate
2. Fie, daca oricine poate introduce un articol intr-o Ordonanta, nu exista un control pe reglementarile care pleaca de la Guvern, ceea ce inseamna ca exista un risc extrem de mare.
In final, acele prevederi au fost scoase din Ordonanta.
Insa un transfer al banilor din Pilonul II in sistemul public de pensii a mai fost incercata si in 2019. Atunci s-a dat posibilitatea stoparii contributiei la Pilonul II si redirectionarea contributiilor la Pilonul public. Din peste 7,3 milioane de participanti la Pilonul II de pensii, au fost doar sute de persoane care au solicitat acest transfer. Instinctiv, oamenii au stiut cat de nefavorabil lor este Pilonul de pensii publice si au refuzat sa isi transfere contributiile. De la acest esec probabil, a venit propunerea de a transfera automat contributiile aferente Pilonului II, Guvernul mizand pe lipsa de educatie finanicara, comoditate si birocratie pentru a nationaliza acele contributii.
Iar aceasta incercare vine in conditiile in care Romania, prin PNRR si-a asumat urmatoarele reforme in sistemul de pensii Partea II, Componenta 8 – Reforma Fiscală și Reforma Sistemului de Pensii:
– 215 R6. Reforma sistemului public de pensii: Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, iar noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
– 213 R6. Reforma sistemului public de pensii: Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2.
Ultimul jalon chiar prevede, printre alte reforme, chiar majorarea contributiei la Pilonul II de pensii.
Totusi, Ordonanta are o prevedere care impacteaza sistemul privat de pensii. Astfel, a fost elimata o facilitate (plata impozituilui pe salarii) pentru angajatii din sectorul IT care au salarii brute mai mari de 10.000 lei. Insa, s-a facut un artificiu, acesti angajati vor primi un salarii net similar nemaicontribuind la Pilonul II de pensii. Practic li s-a acoperit suma de bani pe care o dau guvernului prin impozitul pe profit, din proprii lor bani.
Insa primele incercari de nationalizare au inceput in 2017…
“Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influentate de decizii politice precum inghetarea valorii procentului din venitul brut aferent contributiei la fondul de pensii, blocarea partiala sau integrala a virarii acestei contributii sau nationalizarea sumelor acumulate pana acum in conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important sa urmaresti permanent ce se intampla cu pensia ta si sa te implici activ in demersurile de economisire suplimentara pentru un trai decent la batranete.” Sursa Hotnews.ro, 12 aprilie 2017.
Acesta reprezinta un extras dintr-o scrisoare de informare transmisa de catre un administrator de pensii private Pilon II catre contributorii la fondul de pensii Pilon II administrat de acesta si anticipa masurile ce au fost luate in 2017 si 2018, masuri care ar fi condus de-facto la nationalizarea fondurilor private de pensii Pilon II. Aceasta incercare a nationalizare a guvernului este, probabil unul dintre evenimentele economice locale principale ale anului 2019.
In acelasi sens a fost si mesajul Comisiei Europene, in Raportul de Tara pentru Romania din 2018: “reforma Pilonului II de pensii are potentialul de a afecta negativ sustenabilitatea sistemului de pensii si performanta pietei de capital”.
Revenind la extrasul de mai sus:
- Valoarea procentului din venitul brut aferenta contributiei la fondul de pensii, nu numai ca a fost blocata, dar chiar a fost redusa, in pofida prevederilor legale care mentioneaza un procent de 6% din venitul brut ca si contributie la fondul de Pilon II. Ceea ce practic reprezinta o nationalizare partiala a contributiilor.
- Pentru anumite categorii (angajatii din contructii, agricultura) virarea contributiei a fost blocata si a fost data in numerar angajatilor;
- Nationalizarea ar fi survenit prin efectele OUG 114/2018 care a redus veniturile administratorilor fondurilor de pensii Pilon II si in acelasi timp a majorat, de pana la 10 ori, cerintele de capital ale administratorilor acestor fonduri. Aceste masuri conduceau la eliminarea de pe piata a administratorilor, activitatea lor nemaifiind viabila din punct de vederea economic.
Prima masura impotriva fondurilor de pensii Pilon II a venit la inceputul anului 2018. Atunci contributia la Fondurile de pensii Pilon II a fost redusa de la 5.1% la 3.75%, desi legea, care este inca in vigoare prevede majorarea treptata a contributiilor la 6% din venitul brut. Aceasta masura a venit concomitent cu “revolutia fiscala” prin care au fost transferate de la angajator la angajat plata asigurarilor sociale, ceea ce, in sectorul public, si o parte din cel privat a condus la majorarea salariului brut. Consecintele acestor modificari pentru Pilonul II au fost: scaderea contributiei la Fondurile de pensii Pilon II cu aproximativ 12%, ceea ce se traduce (conform estimarilor prezentate in acea perioada de APAPR) la o scadere a pensiei viitoare din Pilon II de aproximativ 20%.
Comisia Europena nota la momentul respectiv, in Raportul de Tara al Romaniei ”Reducerile recente ale contribuțiilor la fondurile de pensii din Pilon II au fost declanșate de necesitati fiscale pe termen scurt și nu de cele de performanţa (a Pilonului II). … Această modificare va reduce deficitul fiscal pe termen scurt, deoarece Pilonul II de pensii este clasificat în afara sectorului administrației publice. Insa, acest câștig fiscal se disipa pe termen lung deoarece contribuțiile deviate de la Pilon II vor fi însoțite de obligația de plată a pensiilor publice viitoare. Mai mult, această reversare are ca rezultat un venit de pensionare mai puțin diversificat. Ar putea avea și un efect negativ asupra dezvoltarii piețelor de capital.”
Apoi, in august 2018, prin legea pensiilor a fost introdus un comision, pe care il plateau administratorii fondurilor de pensii Pilon II, catre Casa de Pensii de 0,5% din contributii, pentru serviciul prestat de acesta din urma de transfer al fondurilor de la contributori la fondul de pensii.
Apoi a venit OUG 114/2018…
Unul din modurile prin care statele intra in default este “eliminarea” creditorului pe motiv ca aceste este vinovat de ceva, iar statul se simte “obligat” sa intervina. Asemenea exemple sunt prezentate in cartea “This Time is Different” scrisa de doi profesori de la Universitatea Harvard, Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff.
In evul mediu, i se gasea o vina creditorului si acesta era, de cele mai multe ori executat (ars pe rug, trimis la ghilotina etc.). Asemenea forme de “restructurare” a datoriilor erau practicate de monarhii francezi, care executau creditorii majori locali. De exemplu, ministrul de finante francez intre anii 1768 – 1774, Abbe Terray, chiar a opinat ca guvernele terebuie sa intre in default cel putin odata la 100 de ani pentru a restabili echilibru (numai creditor sa nu fii in atunci cand monarhul se hotara sa intre in defult…). Un alt exemplu este regale Henry VIII al Marii Britanii, care in secolul XV a nationalizat toate proprietatile (terenuri) ale Bisericii Catolice. Asemenea confiscari, adesea acompaniate de executii, se califica ca renegari ale datoriilor financiare ale monarhilor.
In perioada moderna, nu se mai practica executiile. Insa guvernele “gasesc” incalcari ale normelor morale (de exemplu “lacomia”) sau legale are creditorilor sau ale companiilor cu lichiditate, iar apoi se simt indreptatite sa vina cu legi prin care nationalizeaza sau extrag (prin diverse noi taxe) lichiditatile din acele companii.
Exemple:
Venezuela. Presedintele Chavez a introdus o serie de masuri populiste cum sunt: plafonarea preturilor, introducerea subventiilor si nationalizarea (ca urmare a unei greve in industria de petrol si gaze) activelor detinute de companiile straine, cum au fost proiectele de exploatare de petrol detinute de ExxonMobil si ConocoPhillips.
Polonia. Sub pretextul finantarii de catre guvern sistemului public de pensii care a condus la cresterea datoriei publice, guvernul polonez a nationalizat (prin injumatatirea valorii nominala a obligatiunilor detinute de fondurile de pensii poloneze) activele detinute de fondurile private de pensii.
In Romania in aceeasi categorie se incadreaza OUG 114 din 2018. Deficitul bugetar era in crestere datorita politicilor populiste. Sub pretextul “lacomiei” creditorilor (industria bancara si fondurile private de pensii) si a companiilor traditional cash-rich (energie, telecom), guvernul a introdus o ordonanta de urgenta, care in forma initiala:
- Decapitaliza sistemul bancar printr-o taxa pe activele bancilor;
- Nationaliza fondurile de pensii private Pilon II prin impunerea de cerinte de capital extreme, care facea, din punct de vedere economic, activitatea administratorilor fondurilor de pensii imposibila;
- Plafona preturile si in acelasi timp impunea o taxa pe cifra de afaceri a companiilor in industria de petrol si gaze;
- Introducea o taxa pe cifra de afaceri si marea puternic pretul de reinoire a licentelor pentru companiile din industria telecom.
In ceea ce priveste sistemul bacar, masurile principale au fost reversate imediat, altfel riscul era foarte ridicat ca Romania sa fie downgradata de catre agentia de rating Standard and Poors in categoria nerecomandata investitiilor (junk). Insa prevederile referitoare la fondurile de pensii au ramas pana in mai 2019.
In ceea ce priveste Pilonul II de pensii private, prevederile OUG ar fi condus la nationalizarea de-facto a fondurilor private de pensii prin eliminarea de pe piata a societatilor de administrare. Ulterior au fost emise acte normative care ar fi facilitat trecerea in administrare (de catre institutiile statului) a activelor adunate in Pilonul II de pensii.
Situatia de nationalizare de facto a fondurilor private de pensii era cauzata de combinantia a doua masuri: reducerea drastica a veniturilor administratorilor de fonduri private de pensii si majorarea exponentiala a cerintelor de capital a administratorilor fondurilor de pensii private Pilon II.
Reducerea veniturilor administratorilor s-a realizat prin plafonarea la 1% (de la maxim 2,5%) a comisionului aplicat contributiilor lunare. Insa cea mai mare parte a acestui comision este directionata catre institutii ale statului: 0,5% este directionat catre Casa Nationala de Pensii, iar 0,3% (redus ulterior la 0.25%) catre Autoritatea de Supraveghere Financiara. Astfel administratorul fondului de pensii Pilon II ramane doar cu 0,2% din comisionul aplicat. Din acest comision trebuie sa suporte cheltuielile de administrare, precum si costul tranzactiilor necesare in administrarea portofoliului fondului de pensii.
Asemenea rata de taxare a veniturilor (pana la 75%) nu mai este intalnita in economie; nici in industria tutunului sau a jocurilor de noroc…
Mai mult, in ceea ce priveste comisionul anual de administrare, acesta este legat de rata inflatiei, rata care a inregistrat o volatilitate ridicata in ultimii ani. Insa in situatiile de majorare a ratei inflatiei, randamentele fondurilor de pensii vor scadea si prin urmare comisionul anual de administrare perceput va scadea. Motivul este faptul ca aproape 70% din portofoliile fondurilor de pensii sunt investite in instrumente purtatoare de dobanda fixa (in special titluri de stat). In cazul majorarii ratei inflatiei, curba de randament se va deplasa in sus (ratele de dobanda vor creste). Prin urmare, marcarea la piata a portofoliului de obligatiuni detinut de fondurile de pensii va conduce la o pierdere de valoare.
Cerintele de capital au fost crescute exponential, conform OUG ajungand si la 10% din contributiile totale (de pana la 10 ori mai mari decat anterior OUG 114).
Cerintele de majorare a capitalului au survenit in conditiile in care:
– Portofoliul fondurilor de pensii are un risc redus: aproape 70% din detinerile acestora sunt in titluri de stat si in depozite pe piata monetara. Aceste instrumente, conform legii, au un risc redus iar in anumite conditii chiar nu intra in cerintele de capital ale altor institutii financiare.
– Fondurile private de pensii Pilon II, prin lege, au o politica de investitii prudenta.
– Administratorii fondurilor private de pensii constituie provizioane tehnice.
– Administratorii fondurilor private de pensii contribuie, din propriile venituri, la un fond de asigurare al pensiilor (similar cu Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar).
– Fondul de pensii este complet segregat de administratorul fondului, iar evaluarea la piata a fondului este realizata de catre o institutie de depozitare (care nu are voie sa fie din acelasi grup cu administratorul fondului).
Cerintele de capital pentru administratorii fondurilor de pensii Pilonul II erau extreme si comparativ cu cerintele de capital pentru fondurile de pensii private Pilon III. Iar cele din urma fonduri au si un grad de risc mai mare…
Combinarea celor doua masuri avea potentialul de a face activitatea administratorilor de fonduri imposibila economic si sa conduca la eliminarea de pe piata a acestora.
Mai mult, printr-o noua OUG, Guvernul dorea (in varianta de propunere) sa stabilească cine le va administra (special) in cazul in care administratorii se retrag de pe piata – si anume o institutie publica (Fondul de Garantare). Insa in varianta finala a disparut acea prevedere.
Apoi, printr-o alta ordonanta de urgenta Guvernul a facut optionale contributiile la Pilonul II de pensii. “Optiunea” este unidirectional in sensul ca se putea “opta” doar transferul contributiilor de la Pilonul II la Pilonul I, nu si invers… Insa aceasta masura a avut un efect extrem de mic in mutarea contributiilor de la Pilonul II la Pilonul I. Ceea ce era de asteptat avand in vedere ca cel care opta pentru Pilonul I primea “puncte de pensie” (puncte care sunt stabilite prin lege, insa nimeni nu poate garanta ca acele legi vor mai fi in vigoare in 20-30 de ani) comparativ cu, in cazul Pilonului II, unitati de fond in conturi individuale, care sunt proprietatea participantului si produc si randament pentru acesta. Mai mult, fata de Pilonul II, care produce randament, Pilonul I este de fapt o taxa, contributorul primind inapoi in jur de 40% din contributiile realizate… Ca urmare numai 400 de persoane, din 7,3 milioane de participanti, au optat pentru transferal contributiilor de la Pilonul II la Pilonul I.
Apoi, in a doua parte a lunii mai, Guvernul a adoptat Ordonata de urgenta 38/2019 prin care reduce cerintele de capital, de la pana la 10% din contributiile totale la 8% din contributiile din anul anterior. Astfel, fata de situatia actuala, capitalul administratorilor fondurilor de pensii Pilon II aproape se dubleaza. In conditiile in care riscul din portofoliile fondurilor a ramas acelasi. Insa capitalul poate scadea daca riscul din portofoliul fondurilor de pensii Pilon II este majorat…
Efectul nociv asupra sistemului de pensii private s-a vazut la finalul anului, cand administratorii fondurilor de pensii au trebuit sa isi dubleze capitalul in conditiile in care majoritatea vor afisa pierderi pentru anul 2019.
Prevederile OUG 114/2018 au fost anulate sau modificate astfel:
- Posibilitatea de transfer a contributiilor de la Pilonul II la Pilonul I este eliminata. Extrem de putini contributori la Pilonul II isi exercitasera aceasta optiune (400 de persoane din 7.3 milioane…)
- Cerintele de capital pentru administratorii fondurilor de Pensii Pilon II revin la valoarea anterioara emiterii OUG 114
- Comisionul anual care va depinde de rata inflatiei din ultimii 5 ani, comparativ cu ultimii 2 ani in prezent. Aceasta comparatie are sens din punct de vedere economic deoarece rata inflatiei se comporta diferit pe parcursul unui ciclu economic (care dureaza in medie 5 ani). De asemenea randamentele activelor se comporta diferit pe parcursul unui ciclu economic. In situatia actuala, cu rate de dobanda la titlurile de stat (care au o pondere peste 60% in portofoliul fondurilor de pensii Pilon II), in acest ciclu economic va fi extrem de greu, daca nu chiar imposibil, de obtinut un randament real pozitiv (pe intreg ciclul economic).
- Eliminarea comisionului la subscrierile noi.
Practic, din toate aceste incercari de nationalizare a Pilonul II de pensii mesajul este ca in continuare riscul de nationalizare exista, iar daca se materializeaza, pe langa pensii mai mici pentru contributori, impactul asupra pietelor financiare romanesti va fi unul extrem de puternic, avand in vedere faptul ca Pilonul II de pensii este investitorul institutional numarul 1 pe Bursa de Valori Bucuresti si investitorul institutional numarul 2 pe piata de titluri de stat, dupa sistemul bancar.
Este suficient sa ne reamintim reactia Bursei de Valori Bucuresti la Ordonanta 114/2028 – o scadere de peste 20% intr-un timp foarte scurt.
***
