fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Prognoza de iarnă: CNP modifică radical creșterea economică. Observații pe jocul deficit, curs, inflație

de Marin Pana , 5.2.2018

Comisia Naţională de Prognoză (CNP), instituţie aflată în subordinea Guvernului, a modificat radical valoarea de creştere economică pentru anul 2017, de la valoarea de 6,1% publicată în prognoza din toamna trecută până la 7,1%, potrivit prognozei de iarnă, apărute la finele săptămânii trecute.

Datele de creştere pentru primele trei trimestre ale anului anterior fiind deja publicate de INS, a rezultat din schimbarea anunţată de CNP aproape o dublare bruscă a valorii de creştere pentru trimestrul patru 2017 de la circa 4%, cât ar fi fost necesar pentru media de 6,1% anunţată anterior, la 7,3%, cât ar urma să anunţe în curând INS dacă proiecţia CNP se va adeveri.

Precizăm că am utilizat o repartiţie 70% pentru rezultatele pe primele 9 luni şi 30% din rezultatul anual pentru trimestrul patru, în concordanţă cu practica din ultimii ani de calcul a PIB, realitatea arătând o pondere semnificativ mai mare pentru PIB – ul ultimului trimestru al anului decât un sfert din total.

Una peste alta, din toamna lui 2016 încoace am avut de-a face cu cea mai mare reevaluare a creşterii economice din perspectivă istorică, de la +4,3% atunci şi până la +7,1% în prezent şi de la 807,4 miliarde lei valoarea nominală a PIB 2017 atunci până la 853,2 miliarde lei în prezent.

Adică şi mai mult decât cele 842,5 miliarde lei utilizate în partea a doua a anului trecut în comunicatele emise de ministerul Finanţelor, inclusiv pentru prezentarea valorilor procentuale de deficit bugetar.

Conform noului PIB estimat de CNP, valoarea acestuia ar trebui să scadă de la 2,88% din PIB la 2,84% din PIB iar spaţiul pentru încadrarea în pragul de 3% pe standard european ESA se majorează cu o treime de miliard de lei.

Revizuire și pentru 2018: și… tot în sus

Surprinzător, deşi baza de raportare constituită de rezultatul pe 2017 s-a majorat semnificativ, creşterea economică utilizată pentru întocmirea bugetului pe 2018 a fost ŞI EA deja revizuită tot în sus, de la 5,5% în prognoza din toamna trecută la 6,1% în prezent. Asta în loc de 4,5%, cât ar fi fost normal dacă se păstra PIB-ul pe 2018 la valoarea prognozată abia în urmă cu trei luni şi se raporta la noua estimare pentru 2017.

(Citiți și: ”Versiuni foarte diferite pe indicatorii economici 2018: Prognoza oficială și cifrele de lucru ale băncilor”)

Astfel, întrucât, din nou s-a mers pe păstrarea valorilor de creştere pentru intervalul 2019 – 2020 (indiferent de majorarea avansului economic pe anii 2017 -2018 de la un 11,9% cumulat pe doi ani la 13,6%), s-a ajuns în decurs de 15 luni de prognoze succesive la modificarea valorii PIB 2020 de la 977,2 miliarde lei la 1.072,2 miliarde lei, adică aproape 100 de miliarde lei în plus.

Cum se explică aceste creșteri

Dar cum se explică aceste majorări sucesive şi improbabile pentru indicatori care evoluează „în lanţ” ?

Dacă la rezultatul pe trimestrul 4 din 2017 se poate invoca tendinţa confirmată de practica anilor precedenţi ca evoluţia din ultimul sfert al anului să fie foarte aproape de rezultatul pe primele trei trimestre, la indicele preţurilor de consum şi la cursul de schimb apar semne de întrebare.

Mai concret:

CNP prognozează o inflaţie pentru finalul acestui an de doar 2,6% la o medie de 3,7%. Media pare plauzibilă şi compatibilă cu şirul estimat de BNR, respectiv 3,9%, 3,8%, 3,5% şi 3,2% pe cele patru trimestre din 2018, însă valoarea de 2,6% apare ca de-a dreptul fantezistă, tocmai pentru că media e 3,7%.

Mai departe: a fost updatat, imediat după începutul anului, şi cursul de schimb utilizat în prognoza pe 2018, deocamdată de la 4,55 lei/euro, valoare deja ridicolă în contextul actual, până la 4,59 lei/euro. Deocamdată, deoarece şi valoarea de 4,46 lei/euro avansată iniţial drept medie pentru anul 2017 a fost şi ea majorată succesiv spre 4,56 lei.

Primele două zecimale au fost păstrate după eforturi majore, ce nu pot fi decât discrete, iar rezultatul de 4,5681 lei/euro a păstrat credibilitatea autorităţilor în general.

Însă repetarea istoriei în 2018 sugerează deja să ne pregătin pentru alte reevaluări succesive de curs mediu (şi să dea Domnul să fie doar de zece bani în plus ca pentru 2017).

De altfel, din toamna trecută, CNP şi-a pierdut bunul obicei de a prezenta prognoza de PIB şi în euro ( monedă pe care ne-am angajat să o adoptăm, mai devreme sau mai târziu la aderarea în UE). Ceea ce poate explica, fie şi parţial, de unde apar cele 100 de miliarde de lei estimate în plus pentru PIB-ul anului 2020.

Întrebarea care se pune este dacă mai vor mai putea fi adunate onest miliardele de lei în plus de mâine cu cele de azi şi dacă procentele de creştere de mâine vor fi la fel de legate de realizări concrete, resimţite în nivelul de trai, precum cele de ieri (un ieri mai apropiat sau mai îndepărtat). Lucru valabil şi pentru veniturile din pensii şi salarii, pentru că, aşa cum se spune, nu întotdeauna mărimea e totul.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.2.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    6.2.2018, 11:17 am

    Să trăiască statistica! Că potolește fomica!

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult

Europa

OMS: 82% dintre antibioticele autorizate recent nu mai fac față bacteriilor

Iulian Soare

Este nevoie de investiții pentru descoperirea unor antibiotice eficiente, iar pandemiei de Covid-19 oferă câteva lecții utile despre mobilizare la nivel global pentru a combate… Mai mult