sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2015

prognozza aaudit raporrtPotrivit estimării ”de iarnă” a Comisiei Națională de Prognoză (CNP), în perioada 2015 – 2018, Produsul Intern Brut ar urma să crească în euro cu 25,2%, adică aproape dublu față de creșterea reală calculată în lei pentru același interval (+13,2%).

Leul ar urma să se aprecieze de la o medie de 4,46 lei/euro în acest an la 4,40 lei/euro în anul 2018, cu un avans de doi bani pe an.

a
Click pentru mărire

Explicația ritmului net diferit de creștere a PIB în funcție de modalitatea de exprimare constă în trimiterea unei părți din câștigul de productivitate care ar urma să fie înregistrat pe anii următori către aprecierea leului în termeni reali față de euro. Ceea ce ar scurta perioada de reducere a decalajului de nivel de trai exprimat în PIB/locuitor față de Occident.


Datele CNP arată că doar în 2014 ritmul de creștere al consumului gospodăriilor l-a depășit pe cel al PIB.

În 2015, avansul înregistrat de bunăstarea populației exprimată prin bunurile și serviciile achiziționate ar urma să fie egal cu cel al avansului PIB, după care va coborî ușor sub acesta, deși cererea internă este anunțată drept principal motor de creștere economică.

b
Click pentru mărire

Așadar, beneficiul de creștere a PIB ar urma să se vadă în puterea de cumpărare a populației, dar într-o proporție ceva mai mică decât ar fi rezultat pe baza rezultatelor prevăzute de CNP.

Câștigul salarial mediu net ar urma să se majoreze în termeni nominali cu 5,9% în 2015, pentru ca apoi avansul să scadă treptat spre 4,4% în anul 2018.

c
Click pentru mărire

În termeni reali (ajustat cu inflația prognozată), după doi ani de majorare semnificativă (cu peste patru procente), 2014 și 2015, va urma o încetinire la 2,5% în 2016, pentru ca în 2017-2018, creșterea să ajungă sub două procente.
De aceea, vor trebui limitate corespunzător și beneficiile sociale oferite pe baza acestor salarii, tocmai pentru a susține procesul de întărirea a monedei naționale.

Construcțiile vor prelua ștafeta de la industrie

Industria va înregistra până în 2016 un ritm de creștere superior celui general, după care ritmul de creștere ar urma să se situeze sub creșterea PIB. Ea a preluat cel mai bine șocul crizei, ceea ce se vede în valorile raportate.

Prin contrast, sectorul construcțiilor a scăzut abrupt și a avut o mică sincopă în 2014, pentru a fi creditat cu un ritm de creștere de 4,8% în acest an și cu valori de peste cinci procente în perioada 2016 – 2018.

d
Click pentru mărire

Importurile vor crește ușor peste exporturi

În ceea ce privește comerțul exterior, trebuie observat că din 2014 ritmul de creștere al exporturilor a revenit de puțin sub cel al importurilor, pe fondul unei încetiniri semnificative.

Ajustarea bruscă a schimburilor cu partenerii comeciali ai României a fost necesară pentru a diminua deficitul extern ce nu mai putea fi finanțat prin intrări consistente de capital străin, precum în perioada 2007 – 2008.

e
Click pentru mărire
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Schimbarea de trend ce a avut loc în 2014, cu ritmul de creștere al importurilor peste cel al exporturilor, va continua la un nivel moderat, pe fondul unei conectări crescute a economiei naționale la economia mondială.

De altfel, reluarea unei creșteri economice robuste ar urma să se facă, potrivit estimărilor oficiale, mai mult prin relansarea consumului intern decât pe segmentul exporturilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

toate comentariile

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: