Produsul Intern Brut al celei mai mari economii europene a înregistrat o scădere de 0,2% în Trimestrul 3 față de trimestrul anterior, a anunțat Biroul Federal de Statistică al Germaniei.
Contraperformanța economiei germane a fost chiar mai mare decât cea așteptată de analiști, care vedeau o contracție de 0,1%, potrivit Reuters.
Cauza principală a contracției ar consta în problemele industriei auto, care a produs și exportat mai puțin, ca urmare a dificultății recertificării emisiilor, după scandalul care a marcat sectorul în ultimii doi ani.
Astfel, temerile privind efectul asupra exporturilor şi economiei româneşti s-ar putea adeveri mai devreme decât ar fi fost de aşteptat. Germania este principalul partener comercial al României, iar exporturile de echipamente şi produse auto sunt considerabile.
Economia Germaniei a crescut, totuşi, cu 1,1% faţă de Trimestrul 3 din 2017, dar de asemenea mai puţin decât se aşteptau analiştii.
Contracţia din Trimestrul 3 2018 a fost prima după cea din primul trimestru din 2015.
Sincopa auto
Raportul oficial nu a dat detalii privind ramurile care au condus cel mai mult la scădere, ci s-a mărginit să spună că declinul PIB faţă de trimestrul anterior a fost, „în principal, rezultatul schimburilor comerciale: exporturi mai puţine şi importuri mai multe”.
Chiar şi aşa, remarca oficială este relevantă, dacă este coroborată cu datele asociaţiei producătorilor auto germani (VDA) care arată o scădere cu 24% a producţiei în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Bloomberg.
„Germania are o problemă cu sectorul auto, mai degrabă decât o problemă economică. Din cauza vitezei reduse de certificare a maşinilor (privind emisiile poluante, n.r.) producţia s-a redus considerabil, cu pagube colaterale şi pentru alte sectoare”, explică un economist german citat de Reuters.
Dependenţa românească
Exporturile de „mijloace şi materiale de transport” spre Germania au constituit a doua cea mai bogată categorie din topul pe 2017, după cea a „maşinilor, aparatelor şi echipamentelor electrice”, care au avut ca ţintă tot economia germană.
Ambele categorii au însumat peste 9,7 miliarde de euro.
(Citiţi şi: România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste)
Mai rău, strategiile oficiale de stimulare a exportului nu sunt flexibile, nici eficiente, nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete, nu susţin investitiile în lanturi de valori, inclusiv prin politica ajutoarelor de stat, pentru că stimulentele nu sunt rezultatul unei viziuni pragmatice, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.ro.
Problemele germane depăşesc setorul auto
Crește îngrijorarea că s-ar putea opri ciclul de creștere economică germană (care este deja în al noulea an) și din cauza efectelor Brexit, ca și a suprapunerii disputelor comerciale cu SUA cu eventuala incertitudine politică din Germania, în urma retragerii cancelarului Angela Merkel.
Și chiar dacă sectorul auto și-ar reveni în Trimestrul 4, datele Trimestrului 3 au fost un „semnal de alarmă că stabilitatea politică și creșterea puternicp nu sunt în nici un caz un dar”, mai ales că slaba performanță a exporturilor s-a produs în condițiile unei rate d schimb a euro favorabile, spune un economist al ING, citat de Reuters.
Camera de Comerţ şi Industrie a Germaniei (DIHK) şi-a redus estimarea privind creşterea economică pe 2018 de la 2,2% până la 1,8%, iar cea pe 2019 până la 1,7%.
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene vede creştera germană pe 2018 la 1,7%, iar cea a Zonei Euro la 2,1%
