Problema pensiilor: cuantumul și evoluția

Valoarea medie a pensiei din sistemul de stat în trimestrul III 2017 a fost de 1.106 lei iar pensia medie a celor care au atins vârsta de pensionare (cu sau fără a avea stagiul legal de cotizare îndeplinit) a fost de 1.250 de lei, potrvit datelor comunicate de INS. Foarte important, în decurs de un an, raportul între pensiile celor s-au pensionat anticipat şi a celor care au atins vârsta de pensionare a urcat de la 59% la 69%. 

Reamintim că, în mod excepţional, valoarea punctului de pensie (utilizat la calculul cuantumului aflat în plată prin înmulţirea cu punctajul comunicat în decizia de pensionare) a fost majorată arbitrar de la 1 iulie 2017 de la 917,50 lei până la valoarea „rotunda” de 1.000 lei. Ceea ce a echivalat cu o creştere suplimentară a veniturilor din pensii ( şi a cheltuielilor aferente făcute de stat) cu 9%.

De reţinut :

Potrivit prevederilor legale în vigoare (legea 263/2010), indexarea ar fi trebuit să se producă doar de la 1 ianuarie al fiecărui an cu 100% din rata inflației (creșterea anuală medie a prețurilor) și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie.

Executivul intenţionează în prezent să nu mai indexeze pensiile de la 1 ianuarie 2018, când legea 263 ar fi condus la o valoare de circa 970 de lei a punctului de pensie, sub cea aflată curent în plată (deci beneficiarii nu vor avea de pierdut), dar să acorde o indexare de 10% de la 1 iulie 2018, care va urca valoarea punctului de pensie la 1.100 lei.

Această modalitate de eludare a legii263/2010 va continua. Aplicarea programului actual de guvernare va conduce la majorări deja prevăzute, INDEPENDENT de creşterea economică şi de inflaţia anuală. Indexările se vor face de la 1 aprilie 2019 ( 1.265 lei, respectiv +15% , 1 aprilie 2020 (1.400 lei,+10,7%) şi 1 octombrie 2020 (1.775 lei, +26,8%).

Astfel, pe parcursul unui ciclu electoral, valoarea pensiilor va ajunge mai mult decât dublă(+104% !), punctul de pensie crescând de la 871,70 lei la 1 octombrie 2016 la cei 1.775 lei prevăzuţi pentru 1 octombrie 2020. Rezultatele nu sunt greu de anticipat, nici cel de la alegeri (aici ar mai fi o discuţie), nici efectul (sigur) asupra bugetului de asigurări sociale şi, implicit asupra deficitului public naţional.

Un avertisment important, dincolo de faptul că decuplarea pensionarilor de la rezultatele economice şi aşezarea lor în poziţia de a spera la sume promise „no matter what”, nu are  sens din niciun punct de vedere logic, îl constituie faptul că singurii ani în care indexarea pensiilor s-a dat în luna octombrie au fost 2008 şi 2009, după care au fost necesare corecţii în perioada de criză.

Pensia celor care au ajuns la vârsta de pensionare (să le spunem ”pensionari propriu-ziși”) a crescut cu  15,5%, adică uşor peste avansul mediu din sistemul asigurărilor sociale de stat.  În acelaşi timp, la persoanele pensionate anticipat creșterea medie a fost de 34,7%. Este efectul direct al diminuării cuantumului prin raportare începând cu luna iulie 2017 la stagiul de cotizare realizat şi nu fixă pentru fiecare lună de anticipare.

Pe locul doi la creşterea veniturilor s-au plasat urmaşii pensionarilor (asimilaţi cu pensionarii din motive administrative de plată şi nu nepărat de vârstă), cu o creştere de 22,3%. Prin contrast, pensionarii de invaliditate au primit în medie sume cu puţin peste 10% comparativ cu anul precedent și au înregistrat cea mai mare diminuare a numărului, de 41 de mii de persoane.

Urmare a creşterii valorii punctului de pensie de la 1 iulie, numărul persoanelor care beneficiază de bani din partea statului (indemnizație socială) pentru a întregi suma primită din partea statului pentru a atinge pensia socială minim garantată de 520 lei a scăzut considerabil, de la peste 1 milion de persoane în trimestrul precedent la 811 mii persoane în trimestrul III 2017

Dintre acestea, 653,2 de mii de persoane se regăsesc în sistemul aaigurărilor sociale de stat (14% din total). Alte 155.8 mii persoane provin din fostul sistem pentru agricultori, care nu au participat la plata pensiilor pe parcursul activităţii desfăşurate în cooperativele agricole de producţie şi nu au avut o vechime suficientă (42,2% dintre foştii agricultori sunt în această situaţie).