Odată cu ridicarea stării de urgență dispare și facilitatea acordată de Guvern, prin OUG 29/2020, de a scuti companiile de la plata obligațiilor fiscale fără acumularea de penalități și fără riscul executării silite.
Dificultățile financiare cu care se vor confrunta însă companiile și în lunile ce urmează fac extrem de probabil scenariul în care multe dintre acestea vor apela la instrumentele de eșalonare a datoriilor către stat, instrumente prevăzute de Codul de procedură fiscală. Aceste instrumente nu pot fi însă accesate, însă, în acest moment de toți contribuabilii, deoarece ele obligă compania să prezinte garanții – ceea ce puține firme pot face.
”Pe codul de procedură fiscală se pot cere eșalonări la plată însă eșalonările astea sunt condiționate de depunerea de garanții care să acopere principalul și dobânzile. Garanții sunt fie scrisoare de garanție bancară, ceea ce nu prea se poate pentru că trebuie să ai cash colateral, fie ipoteci pe bunuri imobile, fie gajuri pe echipamente, mașini și alte lucruri. Și înainte de criză, principala problemă la eșalonări era valoarea garanțiilor”, a explicat, pentru cursdeguvernare.ro, Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate.
În opinia lui Gabriel Biriș, Guvernul ar trebui să vină cu o măsură de anulare temporară a obligației de prezentare a garanțiilor, având în vedere că mulți contribuabili se vor confrunta cu nevoia eșalonării obligațiilor fiscale, în contextul în care economiștii avertizează asupra unei reveniri lente a activității și chiar o încetinire semnificativă a consumului.
Comisia Națională de Strategie și Prognozează (CNSP) estimează o contracție a economiei locale de 1,9% din PIB în acest an și o scădere a consumului privat cu 0,7% față de anul trecut, majoritatea prognozelor din piață fiind, însă, mult mai pesimiste de atât.
În situația în care Guvernul nu vine cu o completare a legislației, ANAF va începe procedura de executare silită a companiilor care nu își plătesc datoriile către stat, riscând în caz contrar să fie sancționată de Curtea de Conturi.
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, și președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Mirela Călugăreanu, nu au putut fi contactați până la publicarea acestui material, pentru a explica modul în care poate fi rezolvată problema.
Restanțe de 1,5 miliarde de euro la taxe, numai în luna martie
Ca ordin de mărime, datele Ministerului Finanțelor Publice arată că, în luna martie, diferența dintre obligațiile fiscale declarate de contribuabili și încasările efective ale ANAF a fost de circa 7,7 miliarde de lei, echivalentul a 1,5 miliarde de euro.
”Astfel, dacă valoarea totală a obligațiilor fiscale declarate către ANAF în luna martie 2020 a fost de 24,63 miliarde de lei, în creştere cu 8,5% faţă de sumele declarate în perioada similară din anul 2019, veniturile nete colectate au fost de 16,95 miliarde de lei”, reiese din execuția bugetară pe primele trei luni ale anului.
În acest context, veniturile bugetare au consemnat în primele trei luni din 2020 o scădere de 3,3% față de nivelul din trimestrul întâi al anului trecut.
”Articolul 7 din Ordonanța 29/2020, fără să o spună explicit, este, în fapt, o amânare la plată a tuturor obligațiilor fiscale, pentru toate companiile din România, pe perioada stării de urgență, plus încă 30 de zile. Practic, în această perioadă a plătit numai cine a vrut”, a comentat Gabriel Biriș.
Din estimările sale, zeci de mii de companii ar putea apela la eșalonări.
”Ar fi bine să nu aștepte luna iunie, ca să nu fie inundați de cereri. Vor fi dificil de procesat câteva zeci de mii de cereri cât estimez eu că vor fi, pe sume mai mici sau mai mari”, spune specialistul.
Ce prevede legea în privința eșalonărilor
Codul de procedură fiscală prevede, la articolul 186, o serie de condiții pe care companiile trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de o eșalonare a obligațiilor către bugete.
”Pentru acordarea unei eșalonări la plată de către organul fiscal central, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- a) să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare la plată. Aceste situații se apreciază de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori a altor informații și/sau documente relevante, prezentate de debitor sau deținute de organul fiscal;
- b) să aibă constituită garanția potrivit art. 193;
- c) să nu se afle în procedura insolvenței;
- d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
- e) să nu li se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.
Garanțiile pot consta în:
a) mijloace bănești consemnate pe numele debitorului la dispoziția organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție potrivit art. 211;
c) instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietate a debitorului;
d) încheierea unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal competent pentru executarea obligațiilor fiscale ale debitorului pentru care există un acord de eșalonare la plată, având ca obiect bunuri proprietate a unei terțe persoane. Aceste bunuri trebuie să fie libere de orice sarcini, cu excepția cazului în care acestea sunt sechestrate exclusiv de către organul fiscal competent, cu respectarea limitelor prevăzute la alin. (16).
