Ursula von der Leyen a primit votul de învestitură al Parlamentului European în baza promisiunii că în primele 100 de zile de activitate va înainta o serie de propuneri legislative importante.
Ziua de luni marchează sfârșitul acestei perioade, pe care președintele Comisiei a caracterizat-o drept ”un bun început” al mandatului.
(Citiți și: ”Comisia von der Leyen: prima zi dintre primele 100 de zile”)
Politico a trecut în revistă promisiunile făcute în fața Parlamentului European și modul în care acestea au fost îndeplinite înăuntrul termenului asumat:
Pactul ecologic
Ce s-a promis. Aprobarea unui Pact ecologic în primele 100 de zile de mandat a fost cea mai importantă promisiune asumată – angajamentul de a face din Europa primul continent care devine, până în 2050, neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, presupune reinventarea modului în care continentul produce, consumă și utilizeză resurse naturale.
Ce s-a făcut. 26 dintre cele 27 state membre au aderat la Pact, fiind anunțată și strategia de urmat. Aceasta conține 50 de domenii de acțiune, care vor fi însă foarte greu de implementat.
Șansele de reușită. 50-50%. Politico anticipează importante dezacorduri între vestul ”ecologic” și estul puternic dependent de industria cărbunelui, între industrii și ONG-uri și între UE și partenerii săi economici.
Conferința despre viitorul Europei
Ce s-a promis. Ursula von der Leyen a anunțat ample dezbateri legate de viitorul UE, inclusiv în ceea ce privește alegerile europene și chiar schimbarea Tratatului.
Ce s-a făcut. Comisia și-a prezentat în ianuarie viziunea asupra modului în care se vor organiza dezbaterile, dar și-a revizuit interesul legat de posibila schimbare a Tratatului UE, eliminând din documentul prezentat orice referire la această inițiativă după ce Parlamentul European a acuzat Comisia că pune presiune asupra statelor membre.
Șansele de reușită. 40%. În ciuda faptului că există un acord general asupra nevoii de implicare suplimentară a cetățenilor în mecanismul decizional european, există mulți oficiali care ezită să adauge în panoplia de instituții, agenții și adunări încă un mecanism instituțional paneuropean.
Planul de Investiții pentru o Europă Sustenabilă
Ce s-a promis. Un mecanism financiar care să sprijine ambițiile ecologice ale Green Deal. Comisia a estimat un necesar anual de investiții suplimentare de 260 miliarde euro, până în 2030.
Ce s-a făcut. A fost promisă mobilizarea impresionantei sume de 1 trilion euro în următorii 10 ani, dar banii care se alocă Fondului pentru Tranziție Justă, cu rezerva că statele membre încă negociază următorul Cadru Financiar Multianual, sunt doar 7,5 miliarde euro anual. Restul, spune Comisia, trebuie să vină din redistribuirea banilor alocați altor programe, credite și investiții private.
(Citiți și: ”Proiectul noii Legi Climatice europene – prezentat de Ursula von der Leyen. Cinci puncte dificile în negocierile care urmează la Bruxelles”)
Șansele de reușită. 80%. Constituirea Fondului pentru Tranziție Justă și alocarea celor 7,5 miliarde euro anual sunt aproape o certitudine. Incerte sunt fondurile ”colaterale”. Sistemul de redistribuire/creditare/investiții propus de Comisie a fost caracterizat de președintele Comisiei pentru Buget din PE, Johan Van Overtveldt, fost ministru belgian al Finanțelor, drept ”aventură financiară, experiment contabil”.
Salariu minim ”echitabil” la nivel european
Ce s-a promis. ”Vom propune, în primele 100 de zile de mandat, un instrument legal care să asigure că toți angajații din UE beneficiază de un salariu minim echitabil”, a spus Ursula von der Leyen în Parlament.
Ce s-a făcut. Comisarul pentru Muncă Nicolas Schmit a lansat în ianuarie o consultare legată de cele mai bune căi de a lupta împotriva ”dumpingului salarial” ce se va concretiza, până la sfârșitul anului, în propunere legislativă. Stalele nordice au criticat inițiativa.
Șansele de reușită. 20%. Comisarul Schmit va trebui să convingă cele 4 state nordice dar și Italia, care nu are o lege a salariului minim, să se alăture inițiativei. Chiar și așa, mai trebuie convinse și marile companii europene să nu blocheze, prin lobby, inițiativa
Reforma Pactului de Stabilitate și Creștere
Ce s-a promis. ”O economie care să funcționeze în favoarea oamenilor”, începând cu „utilizarea deplină a flexibilității” din Pactul de Stabilitate și Creștere menit să împiedice țările să cheltuiască dincolo de mijloacele lor. Comisia a promis „o poziție fiscală mai favorabilă creșterii în zona euro, păstrând totodată responsabilitatea fiscală” – o speranță pentru Italia și Franța de a stimula investițiile, dar cu asigurarea disciplinei promovate de Germania și de Olanda.
Ce s-a realizat. Discuțiile asupra temei au demarat în 5 februarie, Comisia dorind inclusiv simplificarea regulilor și o eventuală derogare pentru investițiile ecologice.
Șanse de reușită. 80%. Simplificarea regulilor dar și derogarea care ar viza investițiile cu impact promovate prin Pactul Ecologic au șanse mari să fie unanim aprobate, dar optimismul actual reflectă doar stadiul incipient al inițiativei, lipsind propunerile concrete, care ar putea să nu mai fie privite favorabil la modul unanim.
Extinderea UE
Ce s-a promis. Comisarul Oliver Várhelyi a primit sarcina să revadă procedurile de aderare, cu principala țintă de a negocia cu președintele Emmanuel Macron o cale de mijloc în legătură cu reversibilitatea procedurii aplicate statelor-candidat.
Ce s-a realizat. Cam ce a dorit președintele Franței- Comisia a prezentat o procedură revizuită, în baza căreia se poate reveni asupra capitolelor închise în situația în care Comisia constată că statul-candidat face pași înapoi.
Șansele de reușită. 40%. Consiliul urmează să discute și să aprope modificarea, dar nimic nu garantează și unanimitatea în favoarea aderării Albaniei și Macedoniei de Nord.
Inteligența Artificială
Ce s-a promis. O legislație privind Inteligența Artificială similară GDPR
Ce s-a realizat. Comisia nu a reușit să prezinte un proiect legislativ, ci doar o ”Cartă albă” a standardelor ideale în domeniu
Șansele de reușită. 60%. Este aproape sigur că un proiect de legislație va fi finalizat până la sfârșitul anului 2020. Marea întrebare la care trebuie să răspundă acest proiect: Care este limita peste care Inteligența Artificială devine risc?
Piața Unică a Datelor
Ce s-a promis. Proiectul de unificare a bazelor de date la nivel european a fost adăugat în ultimul moment în portofoliul Comisarului Thierry Breton. Proiectul promite o relansare a afacerilor la nivel european și o mai bună coordonare de răspuns în anumite sectoare.
Ce s-a realizat. Un fond planificat de 6 miliarde euro pentru cearea a nouă spații de date comune, sprijin pentru constituirea unui cloud european și un proiect de legislație în materie.
(Citiți și: ”Piața unică a datelor UE: cum se potrivește România în cele 9 spații de date”)
Șanse de reușită. 80%. Aceasta este o prioritate a Comisiei, care depinde însă de puterea de a convinge guverne și industrii să pună la comun date considerate azi drept suveran de proprietate.
Lupta Împotriva Cancerului
Ce s-a promis. Un plan de acțiune pentru prevenția, diagnosticul și tratamentului cancerului, fără o promisiune explicită că totul se va lansa în primele 100 de zile de mandat.
Ce s-a realizat. Un plan de acțiune a fost lansat pe 4 februarie, dată la care s-a anunțat că legislația va fi anunțată până la finalul anului 2020.
Șansele de reușită. 20%. Este un plan foarte ambițios, care nu are încă repere care să arate succesul inițiativei. În plus, statele membre au fiecare politicile naționale în domeniu, care ar putea să intre în contradicție cu planul comun european.
O strategie a biodiversității
Ce s-a promis. O strategie a biodiversității cu orizont 2030, care să aducă noi standarde de protecție și refacere a biodiversității
Ce s-a realizat. Strategia a fost lansată la finalul lunii februarie și este în așteptarea transării bătăliei epice purtate de comisiile de Mediu și Agricultură din Parlamentul European.
(Citiți și: ”Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE”)
Șansele de reușită. 20%. Marea miză constă în interzicerea folosirii pesticidelor în agricultură, care ar afecta și alte industrii și comerțul, nu doar agricultura
Egalitate de gen
Ce s-a promis. Prezentarea de legislație nouă, care să oblige inclusiv la plata egală a muncii.
Ce s-a realizat. A fost prezentată o strategie a egalității de gen, în mare o repunere în discuție a unor propuneri mai vechi blocate însă în Consiliu (de exemplu: includerea în conducerile companiilor a femeilor, legislație propusă în 2012, măsuri de combatere a violenței, propusă inițial în 2014)
Șansele de reușită. 60%.
O nouă strategie industrială
Ce s-a promis. O viziune asupra viitorului industriilor europene, care să îi asigure nu doar supraviețuirea, ci dezvoltarea în contextul transformărilor digitale și ecologice.
Ce s-a realizat. Marele plan urmează să fie prezentat marți, la Bruxelles. Din informațiile obținute de Politico, va fi un document strategic, cu puține lucruri concrete.
Șansele de reușită. 60%. Strategii similare au eșuat din cauza lipsei de control la nivel național
Economia circulară
Ce s-a promis. Un plan 2.0 al economiei circulare, care actualizează de fapt o strategie realizată în 2015.
Ce s-a realizat. Planul nu a fost încă publicat, fiind foarte probabil să fie anunțat miercuri
Șansele de reușită. 60% Germania și Franța au produs deja propriile planuri care privesc economia circulară. Sunt multe state membre care sunt rămase în urmă la acest capitol, deci există potențial de respingere din cauza costurilor care însoțesc implementarea unui asemenea proiect.
O strategie pentru IMM
Ce s-a promis. O întărire a regulilor, astfel încât ”micile afaceri să poată deveni mari inovatori”, cu acces la finanțări. Planul era așteptat pe 4 martie
Ce s-a realizat. Prezentarea planului a fost amânată, din informațiile Politico acesta ar urma să conțină facilități de creditare a IMM. În plus, ar exista un fond de 300 milioane euro pentru încurajarea IMM să adopte politici prietenoase cu mediul.
Șansele de reușită. 40%. Președintele Comisiei ar urma să anunțe înființarea unui fond de investiții în OMM cu o structură public-privat și să numească un emisar pentru IMM.
O strategie pentru Africa
Ce s-a promis. După o vizită în câteva state africane, Ursula von der Leyen a promis să facă Africa o prioritate a Comisiei geo-politice.
Ce s-a realizat. Doar vorbe, până în prezent. La începutul lunii martie, Ursula von der Leyen și 20 de Comisari au mers la Addis Abeba pentru a se întâlni cu omologii africani. A fost publicată Strategia pentru Africa, o listă a politicilor care ar urma să contribuie la apropierea între continente în următorii ani.
Șansele de reușită. 50%. Urmează foarte multă muncă pentru a implementa aceste strategii- misiune dificilă ținând cont de propriile probleme curente ale Europei.
Urmărește-ne pe Google News
