fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Piața unică a datelor UE: cum se potrivește România în cele 9 spații de date

de Victor Bratu , 1.3.2020

Uniunea Europeană a lansat procesul de creare al Spațiului unic european al datelor – o adevărată piață unică a informațiilor care să fie accesibile atât guvernelor cât și mediului de afaceri.

Inițiativa europeană va forța România să facă pași în consecință, iar asta înseamnă ca, în plan intern, trebuie să demareze în sfârșit procesul de transformare digitală a administrației.

Cum vrea UE să asigure o piață unică a datelor

Potrivit strategiei lansate de Comisie în urmă cu 10 zile, în baza unor reguli comune europene și a unor mecanisme eficiente de aplicare se urmărește:

  • Circulația liberă a datelor în interiorul frontierelor UE și între sectoare
  • Asigurarea faptului că regulile și valorile europene, protecția datelor personale, legile de concurență și drepturile consumatorilor sunt deplin respectate
  • Regulile de acces și de utilizare ale datelor sunt corecte, clare și practice

(Citiți și: ”Strategia UE pentru Inteligența Artificială – principalele direcții de acțiune”)

Nevoile presante ale României

Până să se gândească la planurile mari europene, România are de rezolvat chestiuni esențiale mult mai presante, cum ar fi digitalizarea Fiscului sau partajarea de informații între sistemele ”sociale”- muncă, contribuții sociale, șomaj.

Agenția pentru Digitalizarea României promite să facă rapid pași în aceste domenii, dar trebuie să depășească mai întâi o serie de probleme semnalate de directorul ADR, Sabin Sărmaș: multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că instituțiile nu s-au transformat digital, ci au digitalizat birocrația și, foarte important, încă nu există un inventar clar al sistemelor informatice active în România.

(Citiți și: ”Interviu Sabin Sărmaș – președintele ADR: La ANAF sunt vreo 500 de aplicații; multe platforme trebuie transformate cu totul; partajarea datelor între instituții va fi impusă prin sancțiuni”)

Sabin Sărmaș a mai asigurat că în toate acțiunile agenției va ține cont de setul de reglementări europene în domeniu și că va obliga instituțiile să partajeze date aplicând inclusiv sancțiuni.

Când vine vorba de digitalizare, autoritățile române aduc în prim plan, oarecum firesc, nevoia de simplificare a relației stat-cetățean, de ”debirocratizare a digitalizării”, dar marea miză a acestui demers este identificarea corectă a soluțiilor de implementat în plan intern în ceea ce privește unificarea bazelor de date. Asta pentru că strategia europeană arată că paradigmele stocării, ale transferului și interpretării de date se vor schimba fundamental într-un orizont de timp relativ scurt.

De aici vine pericolul ca România să investească sume considerabile în digilalizare fără să privească atent la standardele europene de interoperabilitate și fără să apeleze la soluții, tehnologii și infrastructură de ultimă generație.

Cele 9 spații europene comune de date

Comisia Europeană are cu totul alt tip de probleme și anunță că va sprijini crearea a 9 spații comune de date europene, specializate:

  • Spațiul comun european al datelor industriale, care să susțină competitivitatea și performanțele industiilor europene
  • Spațiul comun european al datelor Green Deal, care să ajute la implementarea acțiunilor prioritare legate de schimbări climatice, economie circulară, biodiversitate, recolta masei lemnoase și respectarea obligațiilor asumate
  • Spațiul comun european al datelor de mobilitate, care să transforme Europa într-un ”deschizător de drumuri” în materia transportului inteligent
  • Spațiul comun european al datelor de Sănătate, inițiativă esențială pentru prevenția avansată, detectarea și tratarea bolilor, dar și pentru sustenabilitatea sistemelor de îngrijire medicală
  • Spațiul comun european al datelor financiare, care să conducă la inovare, un grad crescut de transparentizare a piețelor și sustenabilitate
  • Spațiul comun european al datelor din energie
  • Spațiul comun european al datelor agricole, care să contribuie la creșterea performanțelor sectorului
  • Spațiul comun european al datelor administrației publice, care să îmbunătățească gradul de responsabilitate și de transparență a cleltuielilor publice și la combaterea corupției
  • Spațiul comun european al datelor specializărilor, care să contribuie la reducerea decalajelor între oferta sistemelor edicaționale și cererea pieței

Problemele care trebuie depășite

Un cadru unic european va fi impus din cauză că fragmentarea între statele membre în ceea ce privește standardele de stocare și utilizare a datelor constituie cea mai mare piedică în calea creării unui spațiu unic european al datelor.

Strategia Comisiei vorbește de acțiuni care trebuie luate pentru a armoniza următoarele domenii:

Disponibilitatea datelor. Valoarea unor date constă în utilizare și reutilizare, iar în acest moment, în Europa, prea puține date sunt reutilizate. Blocaje se manifestă în special în ceea ce privește transferul de date între sectoarele privat/public, pentru ceea ce Comisia numește ”binele public”. Cele trei tipuri de transfer de date pe care Comisia vrea să le impună sunt:

  • Utilizarea datelor deținute de sectorul public de către economie (G2B data sharing). Cum datele guvernamentale și ale administrațiilor sunt produse cu bani publici, Comisia consideră că acestea trebuie utilizate în beneficiul societății. Un prim pas în acest sens a fost făcut recent, odată cu revizuirea Directivei Datelor Deschise.
  • Partajarea și utilizarea datelor deținute privat de către alte companii (B2B data sharing). Comisia consideră că nivelul de partajare de date în interiorul sectoarelor economice trebuie să fie mult mai înalt, iar legislația mult mai clară despre cine și cum utilizează date (de exemplu, date generate de Inteligența Artificială)
  • Accesul autorității guvernamentale la date private (B2G data sharing). Acest flux de informații ar ajuta îmbunătățirea politicilor și serviciilor guvernamentale.

Comisia consideră de importanță vitală și partajarea datelor între instituțiile unui stat. Această practică are o contribuție esențială la adaptarea și îmbunătățirea politicilor publice și poate reduce semnificativ povara administrativă a companiilor.

Pentru aceasta însă este nevoie de interoperabilitate, de calitatea datelor – structură, autenticitate și integritate – și de securitatea datelor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.3.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult