Uniunea Europeană a lansat procesul de creare al Spațiului unic european al datelor – o adevărată piață unică a informațiilor care să fie accesibile atât guvernelor cât și mediului de afaceri.
Inițiativa europeană va forța România să facă pași în consecință, iar asta înseamnă ca, în plan intern, trebuie să demareze în sfârșit procesul de transformare digitală a administrației.
Cum vrea UE să asigure o piață unică a datelor
Potrivit strategiei lansate de Comisie în urmă cu 10 zile, în baza unor reguli comune europene și a unor mecanisme eficiente de aplicare se urmărește:
- Circulația liberă a datelor în interiorul frontierelor UE și între sectoare
- Asigurarea faptului că regulile și valorile europene, protecția datelor personale, legile de concurență și drepturile consumatorilor sunt deplin respectate
- Regulile de acces și de utilizare ale datelor sunt corecte, clare și practice
(Citiți și: ”Strategia UE pentru Inteligența Artificială – principalele direcții de acțiune”)
Nevoile presante ale României
Până să se gândească la planurile mari europene, România are de rezolvat chestiuni esențiale mult mai presante, cum ar fi digitalizarea Fiscului sau partajarea de informații între sistemele ”sociale”- muncă, contribuții sociale, șomaj.
Agenția pentru Digitalizarea României promite să facă rapid pași în aceste domenii, dar trebuie să depășească mai întâi o serie de probleme semnalate de directorul ADR, Sabin Sărmaș: multe platforme trebuie transformate cu totul pentru că instituțiile nu s-au transformat digital, ci au digitalizat birocrația și, foarte important, încă nu există un inventar clar al sistemelor informatice active în România.
(Citiți și: ”Interviu Sabin Sărmaș – președintele ADR: La ANAF sunt vreo 500 de aplicații; multe platforme trebuie transformate cu totul; partajarea datelor între instituții va fi impusă prin sancțiuni”)
Sabin Sărmaș a mai asigurat că în toate acțiunile agenției va ține cont de setul de reglementări europene în domeniu și că va obliga instituțiile să partajeze date aplicând inclusiv sancțiuni.
Când vine vorba de digitalizare, autoritățile române aduc în prim plan, oarecum firesc, nevoia de simplificare a relației stat-cetățean, de ”debirocratizare a digitalizării”, dar marea miză a acestui demers este identificarea corectă a soluțiilor de implementat în plan intern în ceea ce privește unificarea bazelor de date. Asta pentru că strategia europeană arată că paradigmele stocării, ale transferului și interpretării de date se vor schimba fundamental într-un orizont de timp relativ scurt.
De aici vine pericolul ca România să investească sume considerabile în digilalizare fără să privească atent la standardele europene de interoperabilitate și fără să apeleze la soluții, tehnologii și infrastructură de ultimă generație.
Cele 9 spații europene comune de date
Comisia Europeană are cu totul alt tip de probleme și anunță că va sprijini crearea a 9 spații comune de date europene, specializate:
- Spațiul comun european al datelor industriale, care să susțină competitivitatea și performanțele industiilor europene
- Spațiul comun european al datelor Green Deal, care să ajute la implementarea acțiunilor prioritare legate de schimbări climatice, economie circulară, biodiversitate, recolta masei lemnoase și respectarea obligațiilor asumate
- Spațiul comun european al datelor de mobilitate, care să transforme Europa într-un ”deschizător de drumuri” în materia transportului inteligent
- Spațiul comun european al datelor de Sănătate, inițiativă esențială pentru prevenția avansată, detectarea și tratarea bolilor, dar și pentru sustenabilitatea sistemelor de îngrijire medicală
- Spațiul comun european al datelor financiare, care să conducă la inovare, un grad crescut de transparentizare a piețelor și sustenabilitate
- Spațiul comun european al datelor din energie
- Spațiul comun european al datelor agricole, care să contribuie la creșterea performanțelor sectorului
- Spațiul comun european al datelor administrației publice, care să îmbunătățească gradul de responsabilitate și de transparență a cleltuielilor publice și la combaterea corupției
- Spațiul comun european al datelor specializărilor, care să contribuie la reducerea decalajelor între oferta sistemelor edicaționale și cererea pieței
Problemele care trebuie depășite
Un cadru unic european va fi impus din cauză că fragmentarea între statele membre în ceea ce privește standardele de stocare și utilizare a datelor constituie cea mai mare piedică în calea creării unui spațiu unic european al datelor.
Strategia Comisiei vorbește de acțiuni care trebuie luate pentru a armoniza următoarele domenii:
Disponibilitatea datelor. Valoarea unor date constă în utilizare și reutilizare, iar în acest moment, în Europa, prea puține date sunt reutilizate. Blocaje se manifestă în special în ceea ce privește transferul de date între sectoarele privat/public, pentru ceea ce Comisia numește ”binele public”. Cele trei tipuri de transfer de date pe care Comisia vrea să le impună sunt:
- Utilizarea datelor deținute de sectorul public de către economie (G2B data sharing). Cum datele guvernamentale și ale administrațiilor sunt produse cu bani publici, Comisia consideră că acestea trebuie utilizate în beneficiul societății. Un prim pas în acest sens a fost făcut recent, odată cu revizuirea Directivei Datelor Deschise.
- Partajarea și utilizarea datelor deținute privat de către alte companii (B2B data sharing). Comisia consideră că nivelul de partajare de date în interiorul sectoarelor economice trebuie să fie mult mai înalt, iar legislația mult mai clară despre cine și cum utilizează date (de exemplu, date generate de Inteligența Artificială)
- Accesul autorității guvernamentale la date private (B2G data sharing). Acest flux de informații ar ajuta îmbunătățirea politicilor și serviciilor guvernamentale.
Comisia consideră de importanță vitală și partajarea datelor între instituțiile unui stat. Această practică are o contribuție esențială la adaptarea și îmbunătățirea politicilor publice și poate reduce semnificativ povara administrativă a companiilor.
Pentru aceasta însă este nevoie de interoperabilitate, de calitatea datelor – structură, autenticitate și integritate – și de securitatea datelor.
