fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Proiectul noii Legi Climatice europene – prezentat de Ursula von der Leyen. Cinci puncte dificile în negocierile care urmează la Bruxelles

de Victor Bratu , 4.3.2020

Foto: EC – Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri proiectul Legii Climatice, care ar urma să transforme în obligație legală angajamentul de a reduce la zero, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră din Europa.

Proiectul de lege, care va trebui adoptat prin negociere cu Parlamentul European și cu statele membre, evită în actuala sa formă să atingă chestiunea cea mai dezbătură politic: stabilirea unei ținte intermediare, pentru 2030, mult mai ambițioasă decât cea prezentată la momentul anunțării Pactului Ecologic european.

Proiectul prezintă doar termenul-limită (septembrie 2020) până la care trebuie finalizate analiza de impact a unei potențiale creșteri a țintei asumate pentru 2030, de la 40% la 55%, și planul în baza căruia se poate atinge o țintă mai înaltă.

Actul legislativ privind clima stabilește și calea de urmat pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2050, care consacră puteri sporite de decizie Bruxelles-ului:

  • Până în iunie 2021, Comisia va reexamina și, după caz, va propune revizuirea tuturor instrumentelor de politică relevante pentru a realiza reducerile suplimentare ale emisiilor pentru 2030.
  • Pentru perioada 2030-2050, Comisia propune stabilirea unei traiectorii la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a măsura progresele și a asigura previzibilitate pentru autoritățile publice, întreprinderi și cetățeni.
  • Până în septembrie 2023 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia va evalua coerența măsurilor UE și naționale cu obiectivul privind neutralitatea climatică și cu traiectoria pentru perioada 2030-2050.
  • Comisia va fi autorizată să formuleze recomandări adresate statelor membre ale căror acțiuni nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice, iar statele membre vor fi obligate să țină seama în mod corespunzător de aceste recomandări sau să explice motivele pentru care nu au făcut acest lucru. De asemenea, Comisia poate reexamina caracterul adecvat al traiectoriei și măsurile adoptate la nivelul Uniunii.
  • În plus, statele membre vor trebui să elaboreze și să pună în aplicare strategii de adaptare pentru a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la efectele schimbărilor climatice.

Proiectul de lege poate fi consultat AICI-LINK.

Disputele care acompaniază Green Deal

Dorința liderilor UE de a atinge neutralitate climatică în 2050 este un obiectiv care vizează întreg continentul, nu un ”final de cursă” în care toți cei 27 de alergători trebuie să ajungă concomitent.

Polonia a refuzat să adere la Pactul ecologic afirmând că este interesată de combaterea schimbărilor climatice, dar nu în ritmul impus de UE, ci după un calendar propriu, care să nu îi afecteze economia care se bazează în majoritate pe energie produsă cu cărbune.

Și alte state (Austria, Danemarca, Finlanda sau Suedia) sunt nemulțumite de calendarul impus de Comisie, dar în sens contrar: acestea patru vor să atingă mult mai rapid obiectivul de neutralitate climatică.

Negocierile asupra proiectului de lege se anunță dificile cel puțin din perspectiva prevederilor post-2030, când Comisia Europeană ar putea impune Parlamentului și Consiliului schimbarea țintelor climatice, prevedere care nemulțumește, evident, statele membre și Parlamentul European.

O dispută majoră se poartă și asupra țintei intermediare pentru 2030. Reducerea emisiilor de carbon implică ample și rapide transformări economice, o serie de state membre – e vorba în primul rând de statele care dețin bazine carbonifere importante – temându-se că nu vor putea ține pasul cu ”revoluția climatică”, din punct de vedere financiar și social.

Disputa legată de dimensiunea Fondului pentru Tranziție Justă dar și cea legată de modul de repartizare al banilor care ar urma să intre în acest fond sunt două alte posibile obstacole greu de trecut în negocieri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult