marți

25 ianuarie, 2022

Comisia von der Leyen: prima zi dintre primele 100 de zile

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 decembrie, 2019

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, din care face parte şi Adina Vălean, și-a început duminică, 01 decembrie, mandatul de cinci ani, având asumate multe obiective în primele 100 de zile de la preluarea mandatului.

Ursula von der Leyen (Germania) este prima femeie care conduce Comisia Europeană. A fost aleasă de Parlamentul European pe 16 iulie, iar Colegiul comisarilor a fost aprobat pe 27 noiembrie.

(Citiți și: ”Ursula von der Leyen – prima femeie președinte al Comisiei Europene: adeptă a federalismului, a armatei comune europene, a ”Statelor Unite ale Europei”)


Priorităţile anunțate ale acestei comisii sunt combaterea schimbărilor climatice, inovaţia, digitalizarea, infrastructura, comerţul, piaţa monetară şi apărarea statului de drept.

Programul celor 100 de zile

Președintele Ursula von der Leyen se va afla luni, la Madrid, la conferinţa ONU privind climatul – COP25.

Două zile mai târziu, pe 4 decembrie, are loc prima reuniune oficială a Colegiului Comisarilor, cu o săptămână înainte de data la care Ursula von der Leyen este așteptată să prezinte ”Pactul ecologic european” – pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice.

Consiliul European din 12 decembrie, unde vor fi deschise discuțiile pe marginea următorului buget multianual, aduce și primul ”examen” căruia trebuie să îi facă față noul președinte. Ursula von der Leyen trebuie să lupte cu statele membre pentru a introduce în Cadrul Financiar Multianual priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană a prezentat propunerea iniţială de buget, în mai 2018.


Înainte de Anul Nou, noua comisie trebuie să finalizeze și recomandările privind reducerea riscurile asupra reţelelor 5G, o procedură lansată în 2019 de către fosta Comisie în contextul presiunilor accentuate ale Statelor Unitem care doresc să blocheze accesul companiilor chineze la dezvoltarea acestei piețe.

În cea de-a 62-a zi a mandatului (31 ianuarie 2020) ar trebui să se petreacă Brexit, deci Comisia poate să înceapă negocierile privind un acord comercial cu Londra.

Ursula von der Leyen a mai promis în Parlamentul European că în primele 100 de zile de mandat va finaliza și legislaţia privind inteligenţa artificială, necesară pentru a reglementa utilizarea etică a acesteia.

După 1 martie 2020, Politico anticipează că noua Comisie va prezenta un pachet de primăvară referitor la climă, care ar putea include o lege care să angajeze asupra neutralităţii continentului până în 2050 din punctul de vedere al impactului asupra climei, o aducere la zi a obiectivelor pentru 2030, un proces de consultare asupra pactului ecologic european şi prezentarea unui cadru privind strategia de combatere a schimbării climatice.

Pe lângă agenda proprie, Ursula von der Leyen are de gestionat relaţia UE cu China, în contextul în care în primăvară este programat un summit la Beijing, și dezacordul privind declanşarea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, pe care UE speră să le rezolve înainte de summitul din mai dedicat Balcanilor de Vest.

(Citiți și: ”Ursula von der Leyen asigură Croația de sprijin pentru aderarea la zona euro și la Schengen”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Puncte de neevitat în agendă: relațiile UE cu Statele Unite și cu Rusia, domenii în care încep să se contureze diferențe majore de abordare în statele membre.

Echipa – Colegiul comisarilor

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, căreia îi lipsește un reprezentant al Marii Britanii, este alcătuită din 15 bărbaţi şi 12 femei:

  • Frans Timmermans (Olanda, Pactul ecologic european) – vicepreşedinte executiv,
  • Margrethe Vestager (Danemarca, O Europă pregătită pentru era digitală) – vicepreşedinte executiv,
  • Valdis Dombrovskis (Letonia, O economie în serviciul cetăţenilor),
  • Josep Borrell (Spania, O Europă mai puternică pe plan internaţional) – Înalt reprezentant/ vicepreşedinte,
  • Maroš Šefčovič (Slovacia, Relaţii interinstituţionale şi prospectivă) – vicepreşedinte,
  • Věra Jourová (Cehia, Valori şi transparenţă) – vicepreşedinte,
  • Dubravka Šuica (Croaţia, Democraţie şi demografie) – vicepreşedinte,
  • Margaritis Schinas (Grecia, Promovarea modului de viaţă european) – vicepreşedinte,
  • Johannes Hahn (Austria, Buget şi administraţie),
  • Phil Hogan (Irlanda, Comerţ),
  • Mariya Gabriel (Bulgaria, Inovare şi tineret),
  • Nicolas Schmit (Luxemburg, Locuri de muncă şi drepturi sociale),
  • Paolo Gentiloni (Italia, Economie),
  • Janusz Wojciechowski (Polonia, Agricultură),
  • Elisa Ferreira (Portugalia, Coeziune şi reforme),
  • Olivér Várhelyi (Ungaria, Vecinătate şi extindere),
  • Stella Kyriakides (Cipru, Sănătate),
  • Didier Reynders (Belgia, Justiţie),
  • Adina Vălean (România, Transporturi),
  • Helena Dalli (Malta, Egalitate),
  • Thierry Breton (Franţa, Piaţa internă),
  • Ylva Johansson (Suedia, Afaceri interne),
  • Janez Lenarčič (Slovenia, Gestionarea crizelor),
  • Jutta Urpilainen (Finlanda, Parteneriate internaţionale),
  • Kadri Simson (Estonia, Energie),
  • Virginijus Sinkevičius (Lituania, Mediu, oceane şi pescuit).
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr