fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Primarii marilor orașe, față în față cu ”falimentul nedeclarat” al Bucureștiului

de Mariana Bechir , 10.6.2019

Gabriela Firea a anunțat vineri, după trei ani de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, că PMB și primăriile de sector ”se află în faliment nedeclarat”:

Primăria Capitalei are un buget mult mai mic decât cel care s-a promis şi prognozat. A fost unul pe hârtie. Îmi pare rău că ai mei colegi primari m-au lăsat singură, anul trecut, să mă bat cu știți dumneavoastră cine (Liviu Dragnea – n.r.), pentru că probabil unii s-au bucurat că s-au tăiat bani de la Primăria Capitalei, dar acum toți suntem în faliment nedeclarat.

Cu un buget prevăzut la peste un miliard de euro, PMB nu-și va putea plăti toate cheltuielile programate, iar Gabriela Firea, acuzată în acești trei ani de mandat că a risipit banii publici, cere solidaritate din partea tuturor celorlalți edili.

Primarii din celelalte mari orașe sunt de acord că situația transferurilor de la buget este gravă și au negociat dur cu Executivul alocări mai mari, după reducerea anul trecut a impozitului de venit (de la 16% la 10%).  Nu sunt, însă, dispuși la o solidarizare cu Gabriela Firea.

Este al doilea an cu impozit pe venit redus, iar un primar trebuie să asigure funcționarea orașului și în perioade de criză, evitând intrarea în incapacitate de plată, spune un primar vechi.

Bugetul atipic al Bucureștiului: buget mare, încasări mici, sute de milioane aruncate în noile companii private producătoare de pierderi 

  • bugetul este de 8.018.279.250 lei (bugetul local, bugetele instituțiilor din subordine, bugetele creditelor interne și externe și bugetul fondurilor externe nerambursabile). Bugetul local este de 6,7 miliarde lei.
  • veniturile au fost estimate în bugetul Capitalei la 6,8 miliarde lei, dar Nicușor Dan a dezvăluit recent un document intern al PMB care arăta că 2,37 miliarde lei (adică 35%) din sumă nu se va încasa
  • de la bugetul central, PMB a primit anul acesta cu 460 de milioane de lei mai puțin, din cauza reducerii taxelor pe venituri. 
  • spre companiile înființate de PMB au fost direcționate aproximativ 600 de milioane de lei, cu mențiunea că 18 dintre aceste firme au încheiat anul 2018 cu o pierdere totală de 24,2 milioane de lei
  • cheltuielile de funcționare programate sunt mai mari decât cele pentru dezvoltare: 4,25 miliarde lei (63%) pentru funcționare și 2,56 miliarde (37%) pentru dezvoltare.
  • cei mai mulți bani sunt destinați subvențiilor pentru RADET și STB: 1,6 miliarde de lei în total (echivalentul a 24% din bugetul local, 800 de milioane de lei pentru fiecare dintre cele două)
  • 363 milioane lei costă funcționarea PMB, dintre care 160 de milioane de lei sunt cheltuieli de personal
  • 53 de milioane de lei sunt alocate sprijinirii lăcașelor de cult, din care 20 milioane lei doar pentru Catedrală.
  • șase instituții (Expo Arte, Lumina, Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori, Casa Artelor Dinu Lipatti, Direcția Arhitectură și Peisagistică) vor beneficia de un buget de peste 66 milioane lei.
  • bugetele CREART, ARCUB (Centrul de proiecte culturale) și PROEDUS (Centrul de proiecte educaționale și sportive), adică principalele instituții în organizarea de concerte și manifestații din banii publici, vor beneficia de un buget în valoare totală de 162,4 milioane lei, cu 4 milioane lei mai mult față de anul trecut

Mihai Chirică, primar Iași: Suntem în pericol de subdezvoltare națională, nu de faliment

Iași, cu o populație de peste 370.000 de locuitori, este al treilea mare oraș din România, după București și Cluj-Napoca.

Scăderea impozitului pe venit a redus veniturile administrației cu aproximativ 12 milioane de euro, la aproximativ 200 de milioane de euro bugetul consolidat al primăriei.

Anul acesta e al doilea când bugetul s-a făcut cu impozit de 10%, în loc de 16%, așa încât există deja exercițiul echilibrării forțate a cheltuielilor.

Primarul Mihai Chirică a declarat pentru cursdeguvernare.ro că s-a ținut cont de legislația în vigoare, la alcătuirea bugetului, deci nu există niciun risc de faliment:

Bugetul l-am echilibrat prin încercarea de a stabili măsura rezonabilă între ceea ce se dorește și ce se poate (…) Ce a rămas, după stabilirea cheltuielilor, am repartizat spre direcția de investiții (…)

Situația ne împiedică dezvoltarea, dar ne-am orientat spre fonduri europene. Sigur că nu am abandonat proiectele începute, pentru că nici ghidurile de finanțare (cu fonduri europene – n. red.) nu au fost foarte bine structurate pe nevoile efective ale comunităților locale, ci s-au făcut pe genunchi, prin diverse birouri de la nivel central.

Motiv pentru care trebuie să suplinim și din fonduri proprii diverse proiecte de investiții (…)

Dar… suntem în pericol de subdezvoltare națională și scade speranța de a recupera parte din românii plecați, pe care îi interesează, chiar mai mult decât banii, un mediu de viața congruent cu cel din străinătate.

Orice pas greșit, în defavoarea autorităților locale înseamnă o distanță și mai mare între cei plecați din țară și cei rămași.

Gheorghe Falcă, Arad: Compensăm tăierile de la investiții cu fonduri europene, dar nu putem vorbi de faliment

Aradul merge mai departe cu investițiile tot pentru că a accesat fonduri europene, a explicat pentru cursdeguvernare.ro fostul primar Gheorghe Falcă. Cu toate măsurile fiscale extreme ale Guvernului, nu există pericol de intrare în incapacitate de plată, asigură acesta:

Bugetul Aradului este acum mai mic decât în 2009, în condițiile în care cheltuielile au crescut, însă este responsabilitatea unui primar este să-și drămuiască banii.

Am făcut mai puține investiții publice pentru că avem un buget cu 14 milioane de euro mai mic (fondurile pentru 2019 se cifrează la circa 650 milioane lei), dar nu vom fi în faliment.

În acest moment implementăm lucrări în valoarea de aproximativ 100 de milioane de euro, din fonduri europene, și achiziționăm tramvaie în valoare de circa 60 milioane de euro.

Eu sunt din 2012 în opoziție și a trebuit să mă chibzuiesc.

Nicolae Robu, Timișoara: Da, mai tăiem de la investiții, am mai crescut încasările. Dar nu vorbim de faliment 

Și Timișoara este nemulțumită și a protestat din cauza pierderii unor venituri importante, dar primarul Nicolae Robu a explicat pentru Digi24 că nu se pune problema intrării în incapacitate de plată:

Primăria Timișoara nu este în colaps și nici nu va fi, dar a trebuit să reducem cheltuielile (…)

Noi avem venituri mai mari cu 40 milioane lei față de cât am avut în 2018 din această sursă, care e principala sursă, cota parte din impozitul pe venit, dar cheltuielile cu salarizarea asistenților sociali sunt cu 62 de milioane de lei mai mari.

Înseamnă un plus de 22 milioane lei povara pe bugetul local. Or, noi avem multe lucruri de făcut. Trebuie să facem noi investiții, să reabilităm, să dotăm la zi spitalele și scolile.

La Constanța, Gheorghe Făgădău anunță creșterea cu 15% a taxelor și impozitelor locale și miza pe bani europeni

Față de 2017, Constanța înregistrează un minus de 15 milioane de euro cauzat de reducerea impozitului pe venit, ceea ce în seamnă că bugetul consolidat este cu 20% mai mic decât ar fi trebuit.

Și aici se fac doar investiții cu fonduri europene.

Soluțiile anunțate de primarul Decebal Făgădău (PSD) pentru Constanța, oraș cu o populație de aproximativ 670.000 locuitori:

  • blocarea angajărilor în primărie
  • înghețarea salariilor
  • creșterea cu 15% a taxelor și impozitelor locale
  • taxa de salubritate a crescut deja – a scăzut subvenția și taxa a urcat de la 5 la 7,5 lei

Adrian Dobre, Ploiești: Am bugetat doar parțial unele cheltuieli, pentru că s-a votat în Consiliu creșterea salariilor

Bugetul total al Ploieștiului este de aproape 400 de milioane de lei, iar minusul generat de scăderea impozitului de venit este de 18 milioane de euro, în condițiile în care plata serviciilor de asistență socială transferate se cifrează la 47 de milioane de lei, luna aprilie.

Primarul Adrian Florin Dobre (PNL), a declarat pentru cursdeguvernare.ro că are probleme suplimentare față de ceilalți edili, din cauza unui Consiliu “ostil” (majoritate PSD – ALDE).

Diminuarea bugetului a avut un impact mai mare la Ploiești, întrucât s-a suprapus cu o majorare a salariilor, deși consilierii municipali știau că banii sunt mai puțini.

În februarie, adică înainte de votarea bugetului României, consilierii social-democrați și ALDE au votat o creștere cu 25 de milioane de lei a cheltuielilor cu personalul din primărie și din unitățile subordonate (1.700 de posturi, total).

S-a ajuns astfel la 135 de milioane de lei cheltuieli cu salariile, adică o treime din buget.

“Le-am cerut să fim prudenți, să discutăm o eventuală mărire de salariile după ce vom vedea sumele ce ne sunt alocate, ca să disuctăm suportabilitatea acestor cheltuieli”, explică Adrian Florin Dobre.

De aceea, echilibrarea necesară pentru evitarea falimentului s-a făcut prin reducerea la 70 – 80% a unor contracte pentru servicii publice:

  • iluminatul public -patru milioane lei (din șate milioane de lei necesar estimat)
  • salubritate (curățenie căi publice) – cu cinci milioane de lei mai puțin
  • deratizare, dezinsecție, dezinfecție – cu trei milioane de lei mai puțin
  • transport public de călători – subvenția este calculată doar pentru primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un minus de 10 – 12 milioane de lei, comparativ cu necesarul.

Cu o populație de peste 200.000 de locuitori, bugetul alocat reparației de străzi este anul acesta de doar două milioane de lei.

“Avem servicii unde riscăm să nu mai ajungem cu contractul până la sfârșitul anului. Iar la anul, cuțitul va ajunge la os, în mai multe localități, și le-am explicat și domnului Eugen Teodorovici și premierului Viorica Dăncilă lucrul acesta”, a mai declarat Adrian Florin Dobre.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult