Președintele Chinei, Xi Jinping, a acceptat să condamne, împreună cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, amenințările cu folosirea armelor nucleare în Ucraina. Xi Jinping s-a ferit, însă, să critice explicit Rusia.
Xi Jinping și Olaf Scholz au fost de acord „să se opună folosirii sau amenințărilor cu folosirea armelor nucleare”, potrivit unei transcrieri făcute de agenția chineză Xinhua, a convorbirilor din timpul întâlnirii dintre cei doi de la Beijing, potrivit Reuters și Politico.
„Președintele Xi și cu mine suntem de acord că amenințările nucleare sunt iresponsabile și incendiare. (…) Prin utilizarea armelor nucleare, Rusia ar depăși o linie trasată de comunitatea internațională”, a spus Olaf Scholz, după întâlnirea cu Xi Jinping, potrivit Reuters și Deutsche Welle.
Liderul chinez, care tocmai și-a asigurat un al treilea mandat în fruntea țării, a cerut Germaniei și Europei „să joace un rol mai important în apelul la pace și în facilitarea negocierilor”, potrivit Politico.
Analiștii politici consideră că gestul lui Xi este cea mai critică poziție a sa față de Rusia, deși aceasta nu a fost numită explicit. Oficiali ruși (inclusiv președintele Vladimir Putin, la un moment dat), ca și lideri de opinie susținători ai regimului acestuia, au susținut ideea folosirii armelor nucleare.
Germania între Taiwan și propriile interese
Înainte de a lua prânzul cu Xi Jinping, Olaf Scholz i-a spus acestuia că invazia Rusiei în Ucraina crează probleme pentru ordinea globală bazată pe reguli, potrivit unei înregistrări a observațiilor furnizate de delegația germană, citate de Reuters.
Apoi, Olaf Scholz s-a întâlnit cu premierul chinez în funcție Li Keqiang, căruia i-a spus este clar că China și Germania nu sunt adepte ale „decuplării” economiilor lor.
(Citește și: „Olaf Scholz, editorial în presa europeană: ”Nu vrem să ne decuplăm de China, dar nu putem fi nici prea dependenți”)
Cancelarul german a declarat apoi că a ridicat problema Taiwanului. China revendică insula ca fiind propriul teritoriu și nu a renunțat niciodată la folosirea forței pentru a o aduce sub controlul său.
„La fel ca și SUA și alte țări, urmărim politica „o singură China” (a guvernului de la Beijing). Dar am precizat la fel de clar că orice schimbare a status quo-ului Taiwanului trebuie să fie pașnică și prin consimțământ reciproc”, a declarat Olaf Scholz.
Cancelarul german a adus cu el o delegație reprezentând mari afaceri și, de asemenea, a aprobat recent o înțelegere a unei companii de stat chineze pentru achiziționarea unei părți a unui terminal din portul important din punct de vedere strategic Hamburg.
Puntea germană a Chinei spre UE
Vizita lui Olaf Scholz în China, cea dintâi a unui lider din G7 după pandemia Covid, a fost foarte criticată, pentru că ar oferi cauțiune susținerii lui Vladimir Putin de către China.
Ca urmare, cancelarul german nu a pomenit de obiectivul comercial al călătoriei sale, deși Germania cere lărgirea accesului la piața chineză, într-un moment în care economia germană, cea mai mare din Europa, se luptă cu cea mai mare inflație din ultimele decenii și cu amenințarea iminentă a recesiunii.
Gazda sa, însă, a ținut să trimită un mesaj clar întreprinderilor germane, pe care China le consideră a fi o sursă majoră de stabilitate în relațiile cu UE, altfel instabile.
„Continuăm să fim pregătiți să asistăm Germania în accesarea pieței noastre”, a declarat premierul Li reporterilor la conferința de presă, solicitând o relație „sănătoasă și stabilă” cu Germania. „Susținem o lume multipolară, comerțul liber și dorim să ne întâlnim cu partenerul pe picior de egalitate.”
Vizita lui Olaf Scholz în China a fost probabil o binevenită pentru conducerea chineză, care încearcă să consolideze relațiile cu lumea exterioară, potrivit Reuters.
***
