fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Premierul a plecat în Italia cu o aeronavă militară: De ce nu are România un avion pentru vizite oficiale

de Victor Bratu 28.2.2014

Premierul Victor Ponta a plecat, joi, la Roma, unde se va întâlni cu premierul italian Matteo Renzi şi va fi primit în audienţă de Sanctitatea Sa Papa Francisc.

Conform unor oficiali de la Palatul Victoria, premierul Ponta se deplasează în Italia cu o aeronavă militară tip Spartan.

Asta pentru că România nu are de 10 luni un avion pentru deplasările oficiale ale reprezentanţilor de prim rang ai statului, deşi ordonanţa vizând achiziţia a fost adoptată în Parlament.

Guvernul Ponta a alocat bani şi MApN şi SGG pentru plata unei prime tranşe destinate achiziţiei aeronavei oficiale. Dar lucrurile merg greu, iar situația pare complicată.

Achiziţia prin MApN blocată, după ce preţurile vehiculate au fost: de 15 la 35 la 56 milioane de euro

Guvernul României a adoptat, în august 2013, o ordonanţă de urgenţă care autoriza Ministerul Apărării să încheie un contract de leasing pentru achiziţia unei aeronave speciale destinate transportului primilor oameni din stat.

Actul normativ nu estima costurile achiziţiei şi nici nu oferea indicii asupra tipului de aparat care urma să fie achiziţionat.

Aceste date nu au fost comunicate oficial nici după ce MApN a primit, la rectificarea bugetară, peste 3 milioane de euro pentru a acoperi primele costuri ale achiziţiei. În ordonanţa de rectificare a bugetului s-a spus doar că suma “va fi utilizată exclusiv pentru plata obligaţiilor pe anul 2013, aferente contractului de leasing ce va fi încheiat de minister pentru achiziţionarea unei aeronave destinate şi utilizate exclusiv pentru executarea zborurilor speciale”.

Achiziţia prin MApN a generat dispute în ambele Comisii de Apărare, de la Senat şi de la Camera Deputaţilor.

Şedinţele Comisiei de Apărare de la Senat s-au desfăşurat cu uşile închise. Surse din comisie declarau la vremea respectivă că reprezentanţii PNL au ridicat obiecţia oportunităţii achiziţiei, în contextul lipsei unor date financiare exacte.

Premierul Ponta a vorbit iniţial de un cost al achiziţiei în jurul sumei de 15 milioane de euro. Reprezentanţii MApN a avansat, cu diverse ocazii, alte două cifre- 35 de milioane, pentru situaţia în care plata s-ar fi făcut integral, sau 56 de milioane, plătiţi eşalonat, în 4 ani.

Reprezentanţii PDL din aceeaşi comisie au propus amânarea dezbaterilor, nemulţumiţi că achiziţia a fost prezentată, iniţial, ca fiind destinată cumpărării unui aparat multirol pentru misiuni ale Armatei.

Surse oficiale din Ministerul Apărării au declarat pentru cursdeguvernare.ro că negocierile cu diverşi producători au fost sistate în octombrie 2013. Despre banii alocaţi MApN la rectificarea bugetară (dacă au fost returnaţi sau dacă a fost schimbată destinaţia alocării) nu au putut fi obţinute informaţii.

Aeronava se va cumpăra în leasing prin RA-APPS

În octombrie 2013, premierul Victor Ponta a reluat subiectul: “Cred că soluţia cea mai bună e nu de a-l achiziţiona printr-o licitaţie de la firme private, ci eventual de a încheia un acord interguvernamental cu un guvern care disponibilizează asemenea nave. (..) Italia este este unul din guvernele care are un exces de aeronave. Dacă nu mă înşel, au nouă şi mai rămân cu şase”.

O lună mai târziu, bugetul Secretariatului General al Guvernului era suplimentat cu o sumă egală celei acordate şi MApN- peste 3 milioane de euro. “Suma va fi utilizată exclusiv pentru plata obligaţiilor pe anul 2013, aferente contractului de leasing ce va fi încheiat de către Secretariatul General al Guvernului, prin Regia Autonomă de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru achiziţionarea unei aeronave destinate şi utilizate exclusiv pentru executarea zborurilor speciale”, se menţiona în proiectul de rectificare bugetară.

Nici de această dată nu au fost făcute public detalii legate de tipul aeronavei, vechime, dotări, valoare totală.

Singurele informaţii au fost oferite în luna august 2013, cănd premierul Victor Ponta declara că Guvernul şi-a propus să achiziţioneze “o aeronavă de 12 locuri pentru a fi folosită în deplasările oficiale de către preşedintele României, prim-ministru, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi miniştri”.

Dilema costului: Italienii speră să vândă 3 avioane cu 50 de milioane în total, românii ar cumpăra şi echipa 1 avion cu 62 milioane

Flotila aeriană oficială a statului italian este operată prin 31st Wing, cu baza la Ciampino, Roma, şi este compusă din 9 avioane şi 4 elicoptere. Cele 9 avioane sunt: un Airbus de 30 de locuri, pentru uzul preşedintelui şi a prim-ministrului, un Airbus de 50 de locuri, pentru uzul oficialilor guvernamentali, două Dassault Falcon 50 şi cinci Dassault Falcon 900.

Guvernul italian a scos la vânzare un Airbus şi două Falcon. La nivel oficial, singurul interesat în achiziţie s-a arătat statul sloven, care a demarat negocieri cu statul italian. Conform presei de la Roma, care nu menţionează interesul statului roman pentru această afacere, negocierile sloveno-italiene nu s-au încheiat. Guvernul italian a făcut publică suma de pornire a negocierilor- 50 de milioane de euro pentru toate trei aeronavele.

Surse din MApN au confirmat pentru cursdeguvernare.ro că, la nivelul ministerului, s-a vehiculat, fără a dispune de un studiu de piaţă, suma de 53 de milioane de euro necesară pentru achiziţia, în leasing, a unui avion VIP.

De la nivelul Forţelor Aeriene Române, a fost comunicat un necesar suplimentar de 9 milioane de euro, pentru dotări speciale de tipul:

  • Sistem de răspuns în caz de atac aerian
  • Sistem de termoviziune
  • Sisteme radar de ultimă generaţie
  • Îmbunătăţire sisteme de comunicaţie securizată

Cum au rezolvat alte state est-europene problema transporturilor VIP

Situaţia transportului înalţilor demitari la diverse reuniuni oficiale este diferită, de la stat la stat. Însă majoritatea apelează fie la sistemul charter- închirierea unei aeronave de la compania naţională, fie la aeronave aflate în operarea forţelor armate naţionale.

Bulgaria. Air Force 28, care are în proprietate câteva avioane şi elicoptere, este operatorul de stat care manageriază toate zborurile oficiale ale preşedintelui, premierului şi demnitarilor bulgari. Statutul şi funcţionarea Air Force 28 sunt reglementate prin decret, iar instituţia se află sub directul control al prim-ministrului Bulgariei. În 2012, Air Force 28 a fost în centrul unui scandal, atunci când s-a aflat că o aeronavă oficială a fost pusă la dispoziţia fostului premier Boyko Borisov, pentru a transporta la Varna echipa de fotbal amator Bistritsa Tigers.

Polonia. Ministerul polonez al Apărării a semnat, în 2010, un acord pe 4 ani cu EuroLot (acţionar majoritar Ministerul Finanţelor), pentru închiriere în sistem charter a două aeronave Embraerów 175, pentru deplasarea preşedintelui sau a premierului polonez. De câteva ori, delegaţii oficiale ale preşedintelui sau prim-ministrului au apelat la curse de linie, aşa cum procedează de regulă miniştri sau parlamentari polonezi. Fosta aeronavă oficială, de tip Tupolev, a fost distrusă în tragicul accident de la Smolensk, în octombrie 2010.

Republica Moldova. Guvernul de la Chişinău a încercat, din 2008, să vândă avionul prezidenţial, un YAK de fabricaţie rusească, făcut cadou în 2003 fostului preşedinte Vladimir Voronin. Avionul era parcat pe Aeroportul de la Chişinău din 2006, fiind defect. Preţul de pornire al vânzării a fost, în 2008, 5,5 milioane lei moldoveneşti. În 2012, avionul se vindea cu 2,5 milioane lei moldoveneşti.

Ucraina. Şeful statului are la dispoziţie 2 avioane IL-62, un Airbus A 319 şi 2 elicoptere MI-8. Premierul are la dispoziţie 3 Tupolev 134. Toate aparatele sunt în dotarea Ministerului Apărării. În 2007, guvernul a alocat fonduri pentru împrospătarea flotilei oficiale, fiind lansată comanda pentru două Antonov AN 148, programate să intre în serviciu în 2014.

Avionul prezidenţial, folosit în bătăliile PSD cu Palatul Cotroceni

Scenariul cumpărării unui avion nou a apărut pentru prima dată după 1989 în timpul guvernării Tăriceanu, în vara anului 2007.

Pe fondul boom-ului economic, Călin Popescu Tăriceanu, premier la acea dată, şi Teodor Meleşcanu, ministru al Apărării, au introdus în CSAŢ propunerea de cumpărare de noi avioane pentru flotila prezidenţială.

Agreeată iniţial, ideea a fost abandonată după intrarea în criză, pe fondul unor critici susţinute ale PSD, care îl acuza pe Traian Băsescu de “cheltuirea iresponsabilă a banului public”.

Propunerea făcută de Victor Ponta în 2013 închide practic o dispută cu Preşedinţia României, pornită de fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu.

Pe 28 februarie 2013, Relu Fenechiu spunea că “Tarom ar trebui să renunţe la aeronava prezidenţială Airbus A 310, care produce anual o gaură de 7 milioane de euro în bugetul TAROM”.

Disputa în jurul utilizării aeronavei Airbus a fost prefaţată de Victor Ponta, care în decembrie 2012 a comentat, legat de Bugetul de Stat: “Şi la Administraţia Prezidenţială vom face reduceri. Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui.”

La scurt timp după ce Relu Fenechiu a anunţat deschiderea unor discuţii ale Ministerului Transporturilor cu Administraţia Prezidenţială pe tema aeronavei Airbus, Traian Băsescu a luat, în martie 2013, decizia rezilierii contractul încheiat cu TAROM în 2010.

Fără o aeronavă specială, Traian Băsescu a folosit în deplasările oficiale curse de linie sau a închiriat o aeronavă de la compania lui Ion Ţiriac.

Pentru deplasările sale, Victor Ponta a făcut, prin Guvern, contracte punctuale cu TAROM.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.2.2014

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    28.2.2014, 7:23 pm

    Problema e ca nici un “capitalist” roman are in avere un avion de linie (tip Boeing 777 sau Airbus 320) si ca urmare nu se poate decreta cu urgenta un contract de inchiriere cu dedicatie . 🙂
    Evident ca la un buget de stat cu cheltuieli de peste 45 miliarde euro anual , a pune deoparte 65 milioane (0,14 % din buget ) , e imposibil .

    Cu Wizz Air costa sub 150 euro zborul Bucuresti-Roma- Bucuresti dar se vede ca domnul premier , atit de grijuliu cu cheltuiala banului public , nu stie asta . 🙂

  2. Petre
    1.3.2014, 1:35 am

    Avionul propus de italieni este un Falcon 900, însă Ponta nu doreşte să-l cumpere în acest moment din două motive:
    1. orice achiziţie de acest gen va genera pierderea masivă de voturi la alegerile prezidenţiale din acest an pentru cel care susţine un asemenea proiect;
    2. GAZPROM are mai multe avioane de acest tip şi Ponta se fereşte de orice fel de legătură (reală sau imaginară) cu ruşii pentru a nu pierde voturi la alegerile din acest an.

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual pentru a răspunde crizei coronavirus

Iulian Soare

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual al UE pentru a a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a anunţat,… Mai mult

Europa

Cancelarul Angela Merkel le cere germanilor să fie răbdători întrucât această criză va dura

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut sâmbătă concetăţenilor ei să manifeste răbdare faţă de măsurile restrictive impuse pentru a frâna răspândirea coronavirusului, ea recunoscând totodată… Mai mult

Stiri

Soluția USR pentru criza coronavirus: 830 de lei scutire de impozit și ajutor de urgență similar pentru șomeri

Vladimir Ionescu

USR consideră că statul ar trebui să se concentreze pe măsuri de transfer a resurselor către populație și propune în acest sens scutirea de impozit… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Peste 200.000 de români au venit în țară și încă pe atât vor veni de Paște. Vârful crizei – a doua jumătate a lunii aprilie

Vladimir Ionescu

Autoritățile se pregătesc de scenariul 4, o ordonanță militară cu noi măsuri în acest sens urmând a fi publicată, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

VIDEO / Elisabeta Moraru: Nevoile de digitalizare ale companiilor și propunerile AMCHAM

Redacţia

Criza COVID-19 și provocările sale pentru companiile membre AMCHAM, în special nevoi de digitalizare sunt hot topics relevante pentru întreaga economie, despre care a vorbit… Mai mult

Stiri

VIDEO / Răzvan Enache, Google: Cum putem lucra online mai rapid, mai sigur și mai colaborativ

Redacţia

Cele mai multe companii și-au mutat activitatea online, ceea ce necesită numeroase soluții tehnice, precum cele oferite de Google. La video-conferința în direct: „Soluții pentru mutarea… Mai mult

Stiri

VIDEO / Bogdan Botezatu, Bitdefender: Securitatea datelor și a informațiilor în timpul lucrului de acasă

Redacţia

Mutarea activității companiilor în mare parte pe „lucrul de acasă” aduce cu sine provocări serioase în privința securității informațiilor și a datelor pe care le… Mai mult