sâmbătă

13 iulie, 2024

22 octombrie, 2023

Guvernul nu ar mai vrea să facă vreo rectificare bugetară în acest an – potrivit unor surse politice consultate de CursDGuvernare.

Ar fi o premieră post-decembristă, toate guvernele de până acum făcând una sau, de cele mai multe ori două rectificări bugetare anual pentru a recalibra cheltuielile instituțiilor în funcție de încasările bugetare.

În lipsa rectificării și în condițiile în care va limita cât de mult cheltuielile cu investițiile, guvernul va încerca să se încadreze într-un deficit de 5,5% din PIB, o chestiune deja discutată cu Comisia Europeană. În locul rectificării, guvernul va acoperi presiuna cheltuielilor de funcționare a statului cu bani scoși din fondul de rezervă aflat la dispoziția premierului.


Ministerul de Finanțe a trebuit să aștepte pentru rectificare pachetul de modificări fiscal-bugetare promis de premierul Ciolacu. Acesta a apărut târziu, după ce toată vara s-au purtat negocieri în interiorul Coaliției și cu mediul de afaceri pe forma propusă spre aprobare.
Intervenția CCR și modificările ulterioare au făcut ca pachetul fiscal să capete formă definitivă abia în octombrie, prea târziu pentru a influența consistent bugetul pe anul în curs.

Specialiştii de la Finanțe lucrează acum deja la bugetul pentru anul viitor.

Reglajele cheltuielilor, din fondul de rezervă la dispoziția premierului

Executivul ar putea renunța la o nouă reîmpărţire a fondurilor, după ce, în ultimele săptămâni, a distribuit sume mari din fondul de rezervă și a suplimentat creditele bugetare pentru mai multe instituții care au cerut bani în plus.

Potrivit unor surse citate de TVR, în ședința de vineri, spre exemplu, prin hotărâre de Guvern, Ministerul de Interne a primit 960 de milioane de lei din care aproape 400 de milioane merg către plata salariilor.


Și Ministerul Educației a primit 184 de milioane de lei pentru a majora salariile profesorilor, așa cum le-a promis Guvernul când au oprit greva. Cei mai mulți bani din fondul de rezervă au fost direcționați însă pentru finalizarea unor proiecte europene.

Tot din fondul de rezerva, SRI a primit 6,25 de milioane de lei pentru a plăti salariile medicilor de la spitalul pe care îl are în subordine și ale angajaților de la Academia Națională de Informații.

Conturile Ministerului Transporturilor au fost suplimentate cu 300 de milioane de lei pentru investiții. Către MAE au fost direcționate aproape 87 de milioane de lei, inclusiv pentru întărirea capacității forțelor armate partenere din est și din Balcanii de Vest pentru a face față provocărilor de securitate.

Finanțările primite sunt însă sub ceea ce doresc ministerele: De exemplu, în urmă cu câteva zile, ministrul Educației afirma că are nevoie de 9 miliarde de lei pentru a acoperi nevoile financiare ale sistemului până la final de an, iar ministrul Transporturilor spunea în august că are nevoie de 16 miliarde de lei la rectificare.

Problema bugetului 2023

Proiectele legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2023 au fost aprobate în şedinţa de guvern din 8 decembrie 2022. Bugetul de stat era construit pe un deficit de 4,4%din PIB, plafon negociat cu Comisia Europeană.

La acel moment, Guvenul Ciucă anunța: ”Bugetul reflectă viziunea responsabilă de politici fiscale şi bugetare a României şi a fost conceput realist, coerent şi responsabil, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile”.

Proiectele întocmite de ministrul de Finanțe de la acea dată, Adrian Câciu, au fost criticate de Consiliul fiscal și de economiști, toată lumea considerându-le nerealiste din cauza supraestimării veniturilor și subestimării cheltuielilor.

(Citește și: ”Consiliul Fiscal: construcția bugetară pe 2023 indică un deficit de 5,7% nu 4,4% ținta asumată de Guvern”)

Chiar și în acest condiții, Parlamentul a aprobat proiectele de buget de stat și al asigurărilor sociale pe 14 decembrie, cu voturile PSD și PNL. Împotriva bugetului au votat doar USR și AUR

Nici măcar Pachetul Fiscal nu reușește să pună ordine în Bugetul lui Adrian Câciu

Rocada guvernamentală din iunie l-a adus la Finanțe pe Marcel Boloș. Noul ministru a promis o rectificare bugetară în august.

(Citește și: ”Marcel Boloș anunță rectificare bugetară în luna august”)

Luna a venit și a trecut fără rectificare, Marcel Boloș vorbind abia în septembrie despre buget:

Era perioada în care guvernul României discuta cu Comisia Europeană reforma fiscală și reforma pensiilor speciale, jaloane PNRR cu impact semnificativ asupra bugetului de stat. Tot în septembrie, oficialii de la Buurești încep să transmită semnale la Bruxelles că nu pot respecta ținta de deficit negociată în 2022.

În luna octombrie, Marcel Boloș vorbește din nou despre rectificare, acum anunțată pentru începutul lunii noiembrie.

(Citește și: ”Marcel Boloş: Rectificarea pe venituri va fi negativă, iar cheltuielile vor crește”)

Ministrul de Finanțe afirma la acel moment că veniturile prognozate nu se vor atinge și anunță o nouă țintă de deficit: 5,5% din PIB. Din nou, economiștii contrazic cifrele avansate oficial.

E drept, Ministerul de Finanțe a trebuit să aștepte pentru rectificare pachetul de modificări fiscal-bugetare promis de premierul Ciolacu. Acesta a apărut târziu, după ce toată vara s-au purtat negocieri în interiorul Coaliției și cu mediul de afaceri pe forma propusă spre aprobare.

(Citește și: ”Măsurile anti-deficit – varianta PNL: Calculele guvernului și mecanismele fiscale diferite pentru 2023 și 2024”)

Intervenția CCR și modificările ulterioare au făut ca pachetul fiscal să capete formă definitivă abia în octombrie, prea târziu pentru a influența consistent bugetul pe anul în curs. Chiar și așa, există dubii că măsurile decise vor avea anul viitor efectul scontat de guvern.

Practica post-decembristă a rectificărilor bugetare

În mod normal, guvernele post-decembriste au operat una sau două rectificări bugetare în timpul anului. Până la mijlocul anilor 2000, aceste rectificări suplimentau în general bugetele ministerelor și instituțiilor.

După criza financiară din 2009, rectificările au fost în general negative, instituțiilor fiindu-le luați spre final de an banii necheltuiți.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Păi dacă nu se face rectificare bugetară nu trebuie respectat deficitul de 4,4% aprobat prin lege ? Cum este compensat deficitul din rezerva bugetara ? Rezerva bugetară nu este cuprinsă in buget ? Cel mult aceste alocări de sume reprezintă o reglare de sume in cadrul bugetului aprobat nu o depășire a acestuia. Rog autorul sa explice .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Păi dacă nu se face rectificare bugetară nu trebuie respectat deficitul de 4,4% aprobat prin lege ? Cum este compensat deficitul din rezerva bugetara ? Rezerva bugetară nu este cuprinsă in buget ? Cel mult aceste alocări de sume reprezintă o reglare de sume in cadrul bugetului aprobat nu o depășire a acestuia. Rog autorul sa explice .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: