Un moment istoric, la care România – cea istorică și cea reală deopotrivă – n-ar fi putut spera până acum 15 ani: apogeul unei lupte, sau al unei vocații?
Sibiul devine Capitala Europei timp de o zi – un bun prilej ca România să mai recupereze la capitolul imagine după 4 luni și jumătate de prestație discutabilă în fruntea Consiliului European, și detestabilă după standardele și reproșurile europene.
La Summit vor participa 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre UE – reprezentanții oficiali și constituționali ai țărilor membre, din care nu lipsesc liderii marilor puteri istorice și economice ( între care: președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, premierul Ungariei, Viktor Orbán, prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, premierul Olandei, Mark Rutte, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borissov), Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, Președintele Consiliului European, Donald Tusk.
Summit-ul informal al UE va fi găzduit de Klaus Werner Iohannis, președintele României, stat care deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. Evenimentul se va desfășura în clădirea Primăriei Municipiului Sibiu.
Absent de marcă: premierul Marii Britanii, Theresa May – deși UK a decis organizarea de alegeri europarlamentare, până la data de exit efectiv convenită cu Bruxelles-ul din toamna acestui an.
Donald Tusk: Vă propun să adoptăm Declaraţia de la Sibiu
Pregătit inițial ca moment de cotitură în viața UE după Brexit, summit-ul de la Sibiu va fi locul în care va fi discutată Agenda Strategică pentru următorii cinci ani și unde va fi emisă o declarație de intenții.
(Citiți și: Proiectul declarației summit-ului de la Sibiu – Cele 10 angajamente ale liderilor UE)
Scrisoarea, publicată luni seara pe site-ul Consiliului European, are ataşată și o schiţă a Agendei Strategice pentru următorii cinci ani.
O inițiativă de ultim moment susținută de Franța poate modifica discuțiile de la Sibiu.
(Citiți și: 8 state membre cer ca ”prioritatea zero” a UE să fie lupta împotriva schimbărilor climatice)
O serie de analiști afirmă însă că la Sibiu nu se vor lua decizii decisive, iar liderii nu
vor devia prea mult de la linia prevăzută în documentele Comisiei Europene (AICI-LINK) din cauză că încă nu știu dacă sau cum va ieși Marea Britanie din Uniune, iar rezultatul alegerilor europene care urmează în 2 săptămâni nu poate fi anticipat.
(Citiți și: Valentin Naumescu / Despre nevrozele şi viitorul incert al Uniunii, la summitul de la periferia Europei)
Programul preliminar al evenimentului:
11.45 – 12.30 Doorstep – Sosirea șefilor de stat sau de guvern
Locație – Piața Mare
11.45 – 12.30 Handshake – Primirea de către președintele României, Klaus Werner Iohannis, a șefilor de stat sau de guvern
Locație – Primăria Municipiului Sibiu
12.30 Tour-de-table – Începe sesiunea plenară a șefilor de stat sau de guvern
Locație – Primăria Municipiului Sibiu
13.15 Fotografie de familie
Locație – Piața Mare
13.30 Dejun de lucru al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană
Locație – Palatul Brukenthal
18.00 Conferință de presă
- Participă:
- Președintele României, Klaus Werner Iohannis
- Președintele Consiliului European, Donald Tusk
- Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
Momentul de inflexiune al Europei Unite: intersecția în care ne aflăm
Summitul de la Sibiu, chiar dacă e informal, are o simbolistică specială tocmai prin faptul că Europa se află într-un moment de inflexiune, fapt care reclamă resetarea înțelegerilor fundamentale.
Caracterul special e dat de câteva ”noutăți istorice”:
a), Summitul are loc în buza alegerilor pentru parlamentul european
b), Brexitul, cu toate incertitudine lui, reprezintă o premieră în ce privește aderarea și renunțarea la Europa Comunitară
c), Contextul global e deja configurat în acest moment atât din perspectiva economică – războaiele economice și comerciale, cât și din punct de vedere militar: revenirea Rusiei ca jucător agresiv, precum și dilema unei armate europene raportată la NATO.
d), Partidele mainstream (cele ideologice) pierd teren și-și continuă trendul descrescător, pe fondul ascensiunii populismului și a naționalismelor.
e), Viteza avansului tehnologic poate crea într-un timp scurt diferențe neașteptate între marii jucători globali, cu impact decisiv în echilibrul viitorului iminent.
Ecuațiile europene care așteaptă rezolvare în chiar acest moment de inflexiune
E o certitudine că, într-un atare moment, Uniunea Europeană are de tranșat câteva dileme, fără de care nu poate înainta cu un proiect coerent.
Astfel că summitul de la Sibiu se desfășoară pe fundalul unor incertitudini privind viitorul, și având dedesubt nisipurile mișcătoare ale câtorva scenarii:
1-, Păstrarea situației și raporturilor politico-economice actuale. Asta însemnând păstrarea problemelor pe care nu le poate depăși.
2-, Stabilirea ca prioritate zero a optimizării pieței unice, cu accentul pus preponderent pe dimensiunea economică a Uniunii
3-, Limpezirea problemei ”Europei cu mai multe viteze” – o configurație în care statele puternice să-și vadă de curba proprie de dezvoltare, fără a mai fi împiedicate de tractarea ”indisciplinaților”.
4-, Scenariul ”Mai multă Europă” – cu cedarea și mai mult a unor zone de suveranitate, care i-ar permite Uniunii să vorbească pe o voce unică în noul context global, și să poată impune membrilor politici de competitivitate la nivel global.
5-, Scenariul eficienței prin prioritizare: câteva teme strategice comune ar urma să primească atenția generală, celelalte teme ar urma să fie asumate regional, național sau local.
E greu de spus, însă, câtă determinare și câte soluții au liderii europeni pentru o atât de complicată alegere și pentru un atât de complex set de măsuri de implementare.
Ultimele pregătiri la Sibiu
Președintele Klaus Iohannis a ajuns încă de marți la Sibiu, unde a verificat stadiul pregătirilor pentru summit, concluzia sa fiind: ”Orașul arată foarte bine”.
Din noaptea de 5 spre 6 mai au început lucrările de amenajare a culoarului special de deplasare între Aeroportul Internațional Sibiu și Piața Unirii a delegațiilor participante la summit. Acest culoar este amenajat prin delimitarea a două benzi de circulație din cele patru disponibile cu ajutorul unor parapeți din material plastic.
Restricțiile de circulație se instituie în oraș pe 9 mai, între orele 6:00 și 20:00. Cetăţenii vor avea acces pietonal parţial în în Piaţa Mare, după ce vor fi verificaţi în filtrele de securitate amplasate în zonă.
De luni, de la ora 17:00, au început să fie instalate gradual dispozitivele MApN, MAI, SRI, STS, SIE şi SPP, care vor asigura securitatea şefilor de stat şi de guvern prezenți la Sibiu.
Pentru ca cei 30 de lideri ai UE să fie în siguranță, în Sibiu au fost sigilate capacele de canal, porțile de acces la unele obiectiv turistice, iar coșurile de gunoi au fost acoperite cu plastic și sigilate, ca să nu poată ascunde dispozitive explozibile.
Experţii în securitate tehnică din cadrul SPP vor folosi sistemul de recunoaştere facială, fiind pentru prima dată când un astfel de sistem este implementat în timpul unui summit european.
(Citiți și: SPP va folosi sisteme de recunoaștere facială la summitul de la Sibiu din mai 2019 – o premieră la summiturile UE)
Toate grădiniţele, şcolile şi liceele din municipiul Sibiu sunt închise de luni până vineri, urmând ca orele să fie recuperate. Cum activități din cadrul reuniunii vor avea loc și la Universitatea „Lucian Blaga”, și studenții au o vacanţă prelungită.
Într-unul dintre licee va fi amenajat un spital de campanie, iar clădirile a alte patru instituții de învățământ vor fi folosite pentru summit.
MAE a alocat 500.000 de lei pentru servicii de catering oferite celor 400 de invitaţi de rang înalt şi jurnaliştilor care vor relata de la fața locului- 800, ca număr estimat.
Meniurile sunt conținute de caietul de sarcini al licitației organizate de Externe (AICI-LINK).
Un răspuns
Chestia cu agatarshii e trasa rau de par. Istoricii de profesie, seriosi desigur, stiu ca acestia au fost buricul Europei… le vremea lor ? Ma indoiesc. De ce sa ne comparam tocmai cu agatarshii ? Cu sashii n-ar fi de-ajuns ?