Planificat inițial pentru a decide viitorul UE post Brexit, summit-ul liderilor Uniunii care se organizează joi la Sibiu va fi marcat de o dezbatere despre ambiția de a lupta împotriva schimbărilor climatice, scrie Forbes.
Opt dintre cele 28 de țări membre au lăsat să circule un document înainte de summit prn intermediul căruia se cere ca Uniunea că se angajeze să stopeze emisiile de carbon până în 2050 și să aloce 25% din bugetul Uniunii pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice.
Documentul este semnat de Franța, Belgia, Spania, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Suedia. Documentul mai reclamă integrarea urgentă a pieței de energie, fragmentată în acest moment, măsură văzută ca fiind ”cheia securității energetice în orice regiune”.
Președintele Emmanuel Macron și-a asumat paternitatea ideii şi a anunţat acest plan luni, după o întâlnire la Paris cu premierul olandez Mark Rutte. Iniţiativa lui Emmanuel Macron insistă ca ţările membre UE să îşi majoreze contribuţiile în cadrul Acordului încheiat la Paris în 2015 privind limitarea încălzirii globale.
Lupta împotriva schimbărilor climatice este susținută inclusiv de la nivel de familie politică europeană. Marți seara, la o dezbatere televizată în compania lui Frans Timmermans, candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a afirmat că numai ”ciudații de dreapta” mai neagă azi nevoia unor politici comune în ceea ce privește schimbările climatice.
Și candidatul socialist Frans Timmermans a aprobat demersul, afirmând la televiziunea publică germană ARD că ”următorul președinte al Comisiei trebuie să fie responsabil pentru protejarea climei”. Potrivit Politico, Frans Timmermans și-a arogat meritul pionieratului în acest domeniu, afirmând: ”În trecut, cea mai consistentă muncă de promovare a politicilor de mediu și climă au făcut-o stânga, Verzii și noi”.
Neînțelegeri franco-german pe tema climei
Comisia Europeană a înaintat anul trecut o recomandare privind reducerea emisiilor de carbon până aproape de zero – o reducere de 95%, restul de 5% urmând să fie reduse prin finanțarea unor programe în afara granițelor Europei, până în 2050.
Planul trebuie să fie aprobat de toate cele 28 de țări membre. Președintele Franței, Emmanuel Macron, îl susține cu entuziasm, însă cancelarul Angela Merkel și-a manifestat în mai multe rânduri sceptică în privința lui. Parisul și Berlinul s-au confruntat pe marginea acestui plan la Consiliul european de la Bruxelles din luna martie, fiind programat pentru un vot la summit-ul următor, în luna iunie.
Cele opt țări care susțin eliminarea emisiilor de carbon vor ca liderii UE să aprobe planul pentru 2050 mai devreme, la summit-ul de la Sibiu. ”Ca să creeze un moment prielnic, UE trebuie să facă anunțuri ambițioase în timpul Summit-ului de la Sibiu, preferabil prin a fixa țința de zero emisii de carbon până cel târziu în 2050”, susțin semnatarii documentului.
Germania și țările est-europene cred că țința 2050 este prea ambițioasă și ar dăuna competitivității europene. Ele vor o amânare, până în 2060.
Militanții de mediu, pe de altă parte, vor ca liderii să își asume un calendar mai ambițios, argumentând că recentele proteste pe teme de schimbări climatice arată că cetățenii UE reacționează rapid. ”La summit-ul de la Sibiu toți liderii UE trebuie să urmeze chemarea celor mai progresiste guverne și să se angajeze public că vor pune acțiunea pe climă în prim planul cooperării europene”, a spus Wendel Trio, directorul Climate Action Network Europe.
Organizația a lansat un apel la acțiune pe tema climei, marți, la Bruxelles, semnat de sute de orașe europene, regiuni, companii, organizații ale societății civile. El vine în urma raportului ONU lansat luni, care arăta că un milion de specii sunt pe cale de dispariție din cauza schimbărilor climatice.
La summitul de la Sibiu, liderii ţărilor din UE vor stabili priorităţile blocului european pentru următorii cinci ani, care vor fi definitivate în iunie, după alegerile pentru Parlamentul European în urma cărora va fi desemnată şi noua Comisie Europeană.
