”Pregătiți-vă, urmează noi schimbări majore!” 30 de experți, 30 de previziuni despre cum coronavirus va schimba lumea

Pentru foarte mulți americani, dar și pentru întreaga lume, Criza provocată de covid este similară celor provocate de atentatele din 9 septembrie 2001 sau de criza financiară din 2008;
evenimente care au schimbat fundamental societățile, de la modul în care călătorim până la gradul de supraveghere electronică pe care îl acceptăm azi.

Politico Magazine a discutat cu 30 de analiști prestigioși, mesajul lor fiind fără echivoc: Pregătiți-vă, urmează noi schimbări majore!

Criza provocată de covid. Schimbări previzibile în societate

Deborah Tannen, profesor la Universitatea Georgetown: Situațiile personale devin periculoase

Știm acum că a atinge lucruri, a fi în compania altor oameni și a respira aer într-un spațiu închis poate fi riscant. Cât de repede conștientizăm aceste lucruri va fi diferit pentru diferiți oameni, dar niciodată cei care au trăit această perioadă nu vor uita aceste pericole. Am putea renunța să ne mai strângem mâinile în semn de salut, am putea renunța să ne mai atingem fața  și am putea să ne spălăm permanent pe mâini.

Confortul pe care l-am găsit în compania apropiaților ar putea fi înlocuit de confortul singurătății. Am putea să ne întrebăm tot mai frecvent: Ce motive am să merg să fac ceva când pot să fac totul online?

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce va ține minte fiecare din criza Covid-19 ?”)

De aici, un singur pas către paradox: comunicarea online va creea distanță, dar va aduce un plus de comunicare pentru că dorința de contact uman nu doar că rămâne, ci crește. Reversul medaliei: cei care nu au acces la Internet vor fi, din nou, dezavantajați.

Mark Lawrence Schrad, profesor de Științe politice: Un nou tip de patriotism

America a pus mereu semnul egal între patriotism și armată. Dar nu ai cum să împuști un virus, deci în prima linie a ”frontului” trec medici, asistente, farmaciști, îngrijitori, vânzătorii din magazine și cei care asigură utilități.

Este foarte probabil să începem să considerăm sacrificiile pe care toți aceștia le fac în această perioadă drept acte de patriotism și să începem să le spunem și lor cum le spunem soldaților veterani: ”Mulțumim pentru serviciile dumneacoastră”. Am putea să le acordăm servicii medicale gratuite și discounturi, să le ridicăm statui celor care și-au sacrificat sănătatea și viața pentru noi.

Poate că vom începe să înțelegem patriotismul mai degrabă drept actul care ne protejează sănătatea și viețile în comunitate decât o intervenție militară în urma căreia comunitatea cuiva e aruncată în aer. Poate că demilitarizarea patriotismului și trasferul către dragoste arătată comunității va fi unul dintre puținele beneficii care le putem extrage din această mizerie îngrozitoare

Peter T. Coleman, profesor de psihologie la Universitatea Columbia: Scăderea gradului de polarizare politică americană

Șocurile extraordinare produse de pandemia de coronavirus au potențialul de a spulbera modelul politic american. De peste 50 de ani, societatea americană e divizată politic și cultural, iar evenimentele de azi ar putea genera un nivel național mai mare de solidaritate și funcționalitate. Poate suna idealist, dar există două motive pentru a crede că se poate întâmpla.

Primul motiv e dat de scenariul ”inamicului comun”, în care oamenii trec peste diferențe pentru a face front unitar în fața inamicului. Covid-19 ameniniță fără discriminare și asta poate genera scânteia care să reseteze societatea. În istorie, s-a mai întâmplat asta, în perioada de 56 de zile în care naziștii au purtat campania de bombardamente asupra Marii Britanii, când guvernul britanic a fost martor al altruismului, generozității și companiunii de care a dat dovadă poporul britanic.

Al doilea motiv e dat de scenariul ”undei de șoc politice”. Studiile arată că tiparele relaționale se schimbă adesea după ce un șoc major le destabilizează. Șocurile pot împinge societățile în diverse direcții, făcând lucrurile mai bune sau mai rele. Acum este momentul să începem să promovăm modele mai constructive în discursul nostru cultural și politic. Timpul schimbării a venit.

Tom Nichols, profesor la Colegiul Naval de Război al SUA: Restabilirea încrederii în adevărații experți

În ultimii ani, SUA au devenit o țară fundamental neserioasă- un lux pe care ni l-am permis în vreme de pace, bunăstare și niveluri înalte ale tehnologiei de consum.

Nu am mai fost nevoiți să ne preocupăm de războaie nucleare, de șomaj, de creșteri galopante ale ratei dobânzii sau de penurie energetică. Terorismul a fost redus la un nivel de concept teoretic, pe care îl combatem azi cu voluntari pe care îi trimitem să lupte departe de casă. Am promovat un fost star TV la conducerea SUA în semn de protest față de birocrația care ține guvernul în funcțiune.

(Citiți și: ”6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american”)

Criza Covid-19 poate schimba toate acestea în două moduri. Primul: oamnii sunt deja forțați de împrejurări să accepte că expertiza e importantă. Până să pornească pandemia, ne-a fost ușor să ignorăm experții, acum nu îi mai putem evita.

Al doilea: Dacă înțelegem că nu putem evita experții în materie de sănătate, putem spera că revenim la convingerea largă că și guvernul trebuie condus de experți.

Eric Klinenberg, profesor de sociologie la Universitatea New York: Mai puțin individualism

Pandemia coronavirus marchează sfârșitul relației romanțate cu societatea de consum și hiperindividualismul. Pericolul este să ne îndreptăm spre autoritarism, dar cred că vom merge totuși în altă direcție.

Acum vedem că modelele de organizare socială bazate pe reguli de piață eșuează deoarece comportamentul egoist face ca această criză să fie mult mai periculoasă decât ar fi trebuit să fie. Când totul se va termina, ne vom reoriena politicile și investițiile către servicii și bunuri publice. Nu cred că ne vom izola, ci cred că vom conștientiza că soarta ne este influențată de a altora.

Pandemia de coronavirus va provoca dureri și suferințe imense. Dar ne va forța să reconsideram cine suntem, ce apreciem și, pe termen lung, ne-ar putea ajuta să redescoperim versiunea mai bună a noastră.

Amy Sullivan, director de strategii la Vote Common Good: Modul în care practicăm religia se schimbă

Toate religiile s-au confruntat cu provocarea de a ține aprinsă flacăra credinței în condiții adverse de război, în diaspora sau pe perioada persecuțiilor, dar niciodată n-au fost sub presiune toate credințele în același timp. Familiile creștine se întreabă azi cum vor petrece în izolare Învierea, iar familiile musulmane dacă pot sărbători Ramadanul fără să meargă la moschee pentru rugăciune.

Cum practicarea religiei în timp de carantină prezintă provocări și pentru preot, și pentru credincios, fiind posibilă o creștere a practicii contempative

Jonathan Rauch, profesor asociat Brookings Institution: Noile forme ale reformei

Există în lume un grup care a experimentat, în istoria recentă, o epidemie care transformă viața: bărbații gay. HIV/SIDA a fost, și încă este, profund diferită de coronavirus, dar există o lecție comună: molima aduce schimbare.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

Guvernele eșuează în primă fază să reacționeze eficient, împingând grupurile să se organizeze, să contruiască rețele de întrajutorare și canale de informare.

În ceea ce privește criza provocată de covid, o epidemie forțează apoi guvernele la proprie organizare și la adoptarea unor legi specifice. Nu m-ar mira deloc să văd efecte asemănătoare și acum.

Criza provocată de covid. Refugiul în tehnologie

Katherine Mangu-Ward, redactor șef Reason: Cad barierele de reglementare ale instrumentelor online

În multe domenii ale vieții cotidiene, adoptarea unor instrumente on-line utile a fost încetinită de legislativ, care lucrează adesea în colaborare cu birocrații.

Serviciile medicale, de exemplu, nu au putut să folosească instrumente foarte utile precum Skype, Facetime sau email din vina autorităților de reglementare.

(Citiți și: ”Cele 4 metacompetențe prin care să ne pregătim elevii pentru un viitor incert și volatil”)

E drept, nu toate meseriile pot apela la lucrul de la distanță, dar lumea începe să conștientizeze faptul că descărcarea unei simple aplicații face diferența între lucrul de acasă și naveta zilnică către serviciu..

Sherry Turkle, profesor MIT: O viață digitală mai sănătoasă

Este momentul să regândim ce tip de comunități formăm cu ajutorul dispozitivelor electronice. Primele zile după distanțarea socială au apărut exemple inspiraționale: violoncelistul Yo-Yo Ma postează zilnic un concert, profesori de yoga susțin ore gratuite, iar antreprenori organizează sesiuni de afaceri.

Apare deci un nou tip de viață pe rețele sociale, opus orelor petrecute în izolare în fața unui joc online. Avansul acestui curent va umaniza Internetul. Nu vom mai fi toți izolați, ci vom fi impreună izolați.

Elizabeth Bradley, președinte Vassar College:  Binecuvântarea realității virtuale

Realitatea virtuală ne oferă experiențele pe care le dorim chiar și în izolare sau în carantină. Poate așa ne vom păzi la următoarea epidemie. Mi-aș dori să văd un program VR care să ajute la menținerea sănătății mentale a celor aflați în izolare.

Imaginați-vă că vă puneți ochelarii și imediat vă aflați în clasă, la școală sau în orice alt loc comun…

Criza provocată de covid. Orientări în Sănătate/Știință

Ezekiel J. Emanuel, președinte al Departamentului Etică medicală al Universității Pennsylvania: Avansul telemedicinei

Pandemia va schimba paradigma modului în care ne este livrată consultația de sănătate. De ani de zile, telemedicina a fost practicată marginal și doar ca măsură de control al costurilor. Iată că, din necesitate, consultul medical de la distanță va exploda ca popularitate pe măsură ce sistemele tradiționale sunt copleșite de efectele pandemiei.

Un alt aspect important: telemedicina facilitează accesul celor aflați în stare critică la îngrijire medicală directă.

Ai-Jen Poo, director National Domestic Workers Alliance and Caring Across Generations: Deschidere pentru o mai puternică îngrijire a familiei

Pandemia a scos la lumină ”găuri” ale infrastructurii sociale și de sănătate. Astăzi vedem că asistența acordată pentru îngrijirea copilului este extrem de limitată, accesul la îngrijiri de lungă durată relativ, iar prea puțini lucrători au acces la concedii de familie și medicale plătite, deci absența de la lucru echivalează cu pierderea venitului.

Asistența de orice tip a fost întotdeauna o responsabilitate  partajată între cetățean și stat, dar azi se dovedește că statul face prea puțin. Este nevoie de schimbare

Steph Sterling, vicepreședinte Roosevelt Institute: Guvernele devin Big Farma

COVID-19 nu este decât unul dintre multele focare de coronavirus pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani. Totuși, logica sistemului nostru actual, care se bazează pe o serie de stimulente costisitoare ale guvernelor destinate dezvoltării sectorului privat – ne oferă doar fereastra de 18 luni în care ar putea fi produs pe scară largă un vaccin specializat.

În aceste condiții, devine evident că sectorul public trebuie să-și asume responsabilitatea, activă și directă, pentru dezvoltarea și fabricarea medicamentelor. Cred că a sosit momentul să renunțăm la experimentul care tot eșuează, de 40 de ani, bazat pe stimulente doar pentru ca cineva să răspundă nevoilor esențiale de sănătate.

Sonja Trauss, director executiv YIMBY Law: Ștința preia din nou conducerea

Adevărul și cel mai popular emisar al său, știința, suferă un declin de credibilitate de cel puțin o generație. În 2005, cu mult înainte de Donald Trump, Stephen Colbert a folosit termenul „golit de adevăr” pentru a descrie discursul politic din ce în ce mai puțin bazat pe realitate.

Spre deosebire de cei care se îndoiesc de faptul că se schimbă clima sau că mâncarea poate fi nesănătoasă, cei care se îndoiesc de gravitatea pandemiei pot constata imediat adevărul. Și cred că în următorii 35 de ani respectul pentru știință, cel puțin în domeniul sănătății, va fi restabilit măcar în parte.

Guvernarea, testul suprem

Ethan Zuckerman, profesor asociat MIT: Parlamentele pot păși în sfera virtuală

Coronavirus a forțat multe instituții să se adapteze, măsura evidentă fiind adaptarea la tehnologie. Într-o perioadă în care multe state au impus restricții severe pentru adunări publice sau chiar private, statele au nevoie totuși de instituții care să lucreze și în perioade de criză.

Este mai efeicient și mai puțin costisitor ca fiecare ales al neamului să rămână pe toată durata mandatului în circumscripția în care a fost ales și să utilizeze Internetul în munca de legiferare.

Iar avantajele ar fi multiple: alesul neamului rămâne, măcar teoretic, în contact direct cu nevoile locale și va fi mai greu atras la întâlniri organizate în capitale de grupurile de lobby. Poate că și interesul de partid va trece pe locul doi, după interesele locale.

Margaret O’Mara, profesor de istorie la Universitatea Washington: Rămân guvernele puternice

Bătăliile purtate cu coronavirus au împins guvernele în lumina reflectoarelor. Este un moment în care statele și cetățenii au nevoie de guvernanți înțelepți, vizionari și îndrăzneți. Dar mai ales este momentul în care guvernele pierd sau câștigă definitiv electorat.

Lilliana Mason, profesor asociat la Universitatea Maryland: Serviciul guvernamental își recapătă demnitatea

Pandemia este dovada globală că un guvern funcțional este crucial pentru a menține sănătatea societății. În aceste zile, nimeni nu se mai sperie când aude formula: ”Lucrez la guvern, sunt aici să vă ajut”. De fapt, multă lume disperată chiar își dorește să audă așa ceva. Asta înseamnă că vom asista la renașterea mândiei de a lucra pentru guvern.

Archon Fung, profesor la John F. Kennedy School of Government: Se naște federalismul civic

Așa cum trauma de a fi luptat în cel de-al Doilea Război Mondial a pus bazele unui guvern american puternic și a dat naștere solidarități naționale, criza coronavirus ar putea planta germenii unui nou tip de federalism civic, în care statele și chiar localitățile devin centre de justiție, solidaritate și de rezolvare a problemelor.

Există deja regiuni care s-au mobilizat în fața crizei mai bine decât au făcut-o guvernele lor centrale și am putea descoperi că aceste performanțe apar în regiunile în care sectoarele guvernamental, civic și de afaceri colaborează permanent.

Exploatând sentimentul de solidaritate, cetățenii statelor și orașelor s-ar putea pregăti să facă față și altor provocări, cum ar fi schimbările climatice sau transformarea erei într-una a incluziunii economice.

Astra Taylor, regizor de film: Nu se vor mai aplica toate regulile după care am trăi

Un simplu adevăr relevat de pandemie: Atât de multe politici publice despre care oficialii noștri ne-au spus, de mult și repetat, că sunt imposibile și nepractice, erau de fapt posibile și practice. În 2011, de exemplu, când activiștii Occupy Wall Street cereau anularea creditelor studențești și a datoriilor medicale, toată presa de calitate și specialiștii explicau că așa ceva nu se poate face. Astăzi vedem că președintele Trump a  înghețat dobânzile creditelor studențești, iar guvernatorul New York a suspendat plata creditelor medicale și studențești acordate de statul New York.

E clar: în vremuri de criză regulile nu se mai aplică, iar asta te face să te întrebi în primul rând de ce apar aceste reguli. Avem o oportunitate rară nu doar de a apăsa un buton pentru a pune pauză unor reguli, ci chiar să schimbăm permanent aceste reguli care pun povară pe unerii a milioane de oameni.

Michiko Kakutani, scriitor:  Incredere revizuită în instituții

Putem spera că pandemia va împinge omenirea să realizeze că un stat trebuie condus de specialiști. Că în instituțiile guvernamentale trebuie angajați experți, nu politicieni.

Că deciziile trebuie să fie rezultatul unui proces de analiză bazat pe probe științifice, pe expertiză istorică, geopolitică și macroeconomică. Că trebuie să ne întoarcem la diplomație și cooperare.

Important, să ne reamintim că încrederea publică este crucială pentru actul de guvernare și că încrederea este bazată pe adevăr.

Cathy O’Neil, fondator al companiei de audit ORCAA: Așteptați-vă la o revoltă politică

Odată cu sfârșitul pandemiei este foarte probabil să apară un nou val de revoltă populară– un Occupy Wall Street 2.0., mai amplă și mai radicală.

Odată cu sfârșitul urgenței sanitare, vom afla în ce grad au fost protejate atât comunitățile privilegiate, care nu aveau neapărat nevoie de ajutor, cât și comunitățile sărace și stigmatizate.

Mai mult, urmează să conștientizăm faptul că pătura politică este capabilă de mobilizare și poate să disponibilizeze rapid miliarde de dolari, dar numai pentru cauze pe care le consideră urgente. Revelația că există resurse pentru a răspunde, în vremuri normale, și unor solicitări populare, dar că aceastea sunt conștient ignorate va produce consecințe drastice.

Criza provocată de covid. Alegeri, ce e de făcut

Joe Brotherton, președinte Democracy Live: Votul electronic devine normă

O victimă sigură a Covid-19 va fi sistemul electoral clasic, care obligă oamenii să se adune la secțiile de votare. Pe termen lung, în ceea ce privește criza provocată de covid, va exista preocupare pentru extinderea sistemelor electronice de vot, care să poată fi folosite în siguranță chiar și în condiții adverse.

Tehnologia va permite exercitarea votului, în deplină siguranță și perfect transparent, cu ajutorul dispozitivelor mobile pe care le deținem. Sistemul nu este o utopie, el există: fost folosit în Statele Unite, de aproape 10 ani, doar pentru votul militarilor aflați în misiuni peste hotare și a persoanelor cu dizabilități. Acest sistem trebuie să devină normă, nu excepție.

Lee Drutman, senior fellow New America: Ziua Alegerilor va deveni Luna Alegerilor

Cum organizăm alegeri în timp de pandemie? Făcându-le mai accesibile, permitând cetățenilor să voteze atunci când vor și de unde vor s-o facă, în așa fel încât ziua alegerilor să nu reprezinte un risc de sănătate.

Schimbarea poate fi făcută cu extinderea perioadei de vot anticipat, renunțând practic la ideea organizării unui scrutin într-o anumită zi. Și dacă oamenilor li s-ar permite să voteze prin e-mail atunci ar scădea semnificativ și rata de neparticipare la scrutin.

Kevin R. Kosar, vicepreședinte R Street Institute: Se va vota prin e-mail

Pandemia de coronavirus a provocat deja amânarea unor scrutinuri și multe alte state sau regiuni vor face anunțuri asemănătoare. Alegerile nu pot fi amânate însă prea mult timp. Din fericire, avem alternative: votul prin e-mail, care se practică în anumite state americane (Washington, Oregon și Utah). Sistemul trebuie generalizat.

Dale Ho, director American Civil Liberties Union: Sănătate sau alegeri? Și sănătate, și alegeri!

Pandemia coronavirus reprezintă o amenințare fără precedent la adresa sistemului clasic de exercitare a dreptului la vot. Alternativele sunt simple:

1.Fiecărei persoane cu drept de vot ar trebui să i se trimită prin poștă un buletin de vot cu posibilitate de retrimitere gratuită. Toate plicurile ce poartă data poștei identică cu ziua alegerilor trebuie acceptate și numărate fără a ține cont de ziua în care autoritatea electorală primește plicul.

2.Persoanelor li se pot trimite buletine de vot și pe cale electronică, iar votul ar putea fi exercitat la fel.

Criza provocată de covid. Economie globală în schimbare

Sonia Shah, scriitor: Restricții ale consumului în masă

Trauma provocată de pandemie va forța societatea să accepte restricții impuse consumului în masă. Asta ar putea reduce amprenta industrială asupra planetei, cu efecte benefice pentru mediu și prezervarea habitatelor naturale.

Sunt așteptate și alte transformări subtile dar importante: centrul dezbaterilor se va muta pe acordarea unui venit minim universal sau pe acordarea obligatorie a concediului de boală. Soluția educației online va fi abandonată, nu e normal să ținem tinerii în izolare.

Todd N. Tucker, director Roosevelt Institute: Lanțuri puternice de aprovizionare internă

Statele lumii se întrec azi în impunerea restricțiilor- se închid porturi, granițe și se opresc exporturi. Deși nu există dovadă clară că pandemia este favorizată de comerț, putem imagina  recesiunea și refacerea greoaie a lanțurilor internaționale de aprovizionare.

În ceea ce privește criza provocată de covid, este de prevăzut că națiunile vor încerca rapid să elimine această deficiență și să favorizeze producători interni dornici să astupe găurile de aprovizionare produse de restricțiile de circulație ce afectează și aprovizionarea.

Criza provocată de covid. Stil de viață

Mary Frances Berry, profesor la Universitatea Pennsylvania: O foame de diversitate

Anumite trenduri deja existente se vor amplifica, de exemplu nevoia de a folosi vocea pentru a activa tehnologia. Pe termen scurt, universitățile vor introduce în programă cursuri despre pandemii și cercetătorii se vor apleca cu predilecție spre îmbunătățirea tratamentelor și diagnosticului.

Ținând cont de experiențele trecutului, este de așteptat încă ca societatea, în general, să iasă din perioada de restricții cu un apetit exacerbat pentru socializare, eliberare de stres și satisfacerea plăcerilor.

Paul Freedman, profesor Yale: Poate, mai mult timp petrecut în bucătărie

În ultimii ani, lumea a cheltuit din ce în ce mai mult pe mâncare servită și gata preparată. În perioada în care restaurantele au fost închise, este posibil ca omenirea să fi redescoperit plăcerea de a găti. Sau să fi descoperit dependența de livrări la ușă, nu este deocamdată clar.

Pe termen scurt, este posibil ca după eliminarea riscurilor multe restaurante să nu mai poată să își redeschidă afacerile, deci am putea să ne bazăm încă o vreme pe propriile talente culinare. Sau pe curieri.

Alexandra Lange, critic Curbed: Reînflorirea parcurilor

Lumea percepe parcul în special ca loc activitate fizică: de alergare, pentru un mic meci de fotbal, sau loc de joacă al copiilor. Toate acestea sunt de evitat în ultima perioadă, însă parcul este redescoperit ca loc de relaxare. National trust din Marea Britanie deschide publicului grădini și parcuri private, locuitorii Brooklinului cer autorităților locale să închidă traficul din zona Brooklyn Bridge Park – Brooklyn Heights Promenade pentru a avea la dispoziție mai mult spațiu de plimbare.

Parcurile urbane, în care multe municipalități au făcut investiții importante sunt locuri suficient de mari ca să permită distanțare socială a mulțimii. Ar fi minunat dacă orașele s-ar gândi să investească în acest gen de proiecte decât în mall-uri. Și nu doar după pandemie…