La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

de Redacţia , 2.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI), scris de Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”.

el analizează relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

***

În acest articol voi analiza relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Teza principală este că, din păcate, deși studiile de specialitate (David, 2015) arată că românii au un potențial intelectual de inteligență și creativitate similar popoarelor din țările vestice dezvoltate, adesea profilul psihocultural al țării, alături de gradul nostru de încredere interpersonală și cooperarea bazată pe aceasta, nu ne ajută să putem genera instituții sociale eficiente care să ne utilizeze acest potential intelectual. O astfel de instituție socială afectată în aceste sens este antreprenoriatul.

Să analizăm această teză, încercând să vedem cum suntem, de ce suntem așa și ce am putea face că să corectăm eventualele neajunsuri.

Cum suntem și de ce suntem așa în relație cu antreprenoriatul

Global Competitiveness Index arată că în 2017-2018 România se află pe ultimele locuri în Uniunea  Europeană privind competitivitatea De asemenea, conform Global Innovation Index, în 2018 România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele global de inovare (https://www.globalinnovationindex.org) și pe ultimele locuri chiar atunci când se măsoară specific antreprenoriatul (vezi și clasamentele US-News din 2017).

Psihologul olandez Hofstede arată, în baza unor analize comparative pe zeci de țări ale lumii, că profilul psihocultural al Românei se prezintă ca în Figura 1 (Hofstede și colab., 2010):

Grafic – ”CRONICILE Curs de guvernare – numărul 100)

O analiză psihologică aprofundată a acestui profil psihocultural relevă că acesta este nefavorizant pentru spiritul antreprenorial.

Într-adevăr, așa cum se observă în Figura 1, România are un scor extrem de crescut de concentrare a puterii sociale. Altfel spus puțini conduc mulți, într-o logică în care autoritarismul este acceptat și, în speranța unui “dictator luminat”, chiar așteptat. Alternativa ar fi distribuirea puterii în mai multe zone sociale, controlându-se reciproc și prevenind astfel autoritarismul. Într-o țară în care puterea este concentrată, spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă este stigmatizat adesea ca “indisciplină”.

Scorul de evitare a incertitudinii este de asemenea crescut, ceea ce înseamnă că avem tendința să vedem incertitudinile/impredictibilitățile aduse de viitor ca pericole, nu ca oportunități. Spre deosebire de culturile cu scoruri mici de evitare a incertitudinii, România este o cultură anxioasă, care se teme de schimbare și care nu îmbrățișează incertitudinea ca oportunitate. Într-o astfel de cultura spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă, este adesea stigmatizat ca “nesăbuință”.

Pragmatismul, adică orientarea pe termen lung (incluzând uneori și sacrificii în prezent de dragul viitorului), este la un nivel mediu, dar acest indicator, cu acest scor și definit astfel, nu are o relaționare puternică cu antreprenoriarul. Un scor de sub 50 ar arăta o cultură orientată pe termen scurt, adică focalizată pe succes în prezent și pe valorizarea trecutului.

Pe dimensiunea masculinitate/feminitate, România are un scor de 42, ceea ce sugerează un profil feminin, focalizat pe consens/”împăciuire”, în dauna unuia masculin, focalizat pe competițivitate și asertivitate, ambele importante pentru spiritul antreprenorial. Dimpotrivă, spiritul antreprenorial într-o cultură femină este adesea evaluat ca “agresivitate”.

Dimensiunea individualism/colectivism arată România ca o țară cu profil colectivist, adică o țară în care grupurile sociale sunt organizate în jurul relațiilor de rudenie/cunoștințe (colectiv). Grupurile de tip colectiv sunt solidare în interior, dar adesea sunt mai puțin tolerante cu cei din afara grupului, și nu încurajează diferențierea indivizilor. Într-o țară cu individualism crescut – individualismul nu are aici semnificația populară de egoism, ci de autonomie -, grupurile se formează de către indivizi autonomi pe baza unor valori comune (comunități). Grupurile de tip comunitate sunt solidare în interior, dar adesea sunt tolerante și cu cei din afara grupului (îi acceptă ușor în grup pe cei din afara grupului, cu valori comune grupului) și încurajează diferențierea indivizilor.

Diferențierea și cooperarea pe bază de valori comune sunt factori fundamentali ai antreprenoriatului. Într-adevăr, Gorodnichenko și Roland (2011) arată că individualismul este un predictor foarte bun pentru inovare, patentare și în general este asociat cu un produsul intern brut mai crescut. Într-o cultură colectivistă spiritul antreprenorial poate fi ușor penalizat prin etichetarea ca “egoism”.

Indulgența se referă la controlul/modelarea comportamentului social. Un scor crescut de indulgență arată controlul/modelarea comportamentului social mai ales prin recompense, iar un scor scăzut arată controlul/modelarea acestuia mai ales prin pedepse (generând atitudini defensive).
Antreprenoriatul presupune un angajament non-defensiv cu scopul de a obține succesul, astfel că o cultură care vânează greșeli și pedepsește mai mult decât recompensează nu este favorizantă pentru antreprenoriat. Dimpotrivă, o cultură focalizată pe pedepse poate penaliza antreprenoriatul, considerându-l o formă de “henonism narcisist”.

Simplu și direct spus, profilul psihocultural actual al țării nu favorizează în prezent antreprenoriatul. Dimpotrivă, acesta poate să fie caricaturizat/stigmatizat, print etichete, precum “indisciplină”, “nesăbuință”, “agresivitate”, “egoism” și/sau “hedonism narcisist”. Alte culturi, cunoscute ca favorizând spiritul antreprenorial, au profiluri psihoculturale diferite de România

***
Despre comparația cu alte culturi – în speță cu SUA și profilul psiho-cultural al antreprenorului american – în CRONICILE Curs de GuvernareUn LINK AICI la sumar.

Plus soluțiile de-a ieși din această paradigmă de mentalitate.

*

Autor: Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2018

2 comentarii

  1. Caliman I. Eugen
    2.11.2018, 5:39 pm

    1.Daca esecul politic, economic si social postdecembrist NU este explicat prin lipsa unui “proiect de tara” care trebuia sa elimine obstacolele contra dezvoltarii generale constituite de “lipsa economiei nationale si de un nou model de dezvoltare economica” (asa cum constata Liviu Voinea in lucrarea “Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii,1910, pag. 105 Concluzii), atunci apar explicatii psihologice si “psihologiste” ale acestei situatii.
    Lipsa “cercetarii economice fundamentale”, adica “cercetarea economica” conexata cu “cercetarea institutionala” (bazata pe stiintele social-politice), care (numai) impreuna pot da SOLUTIILE si PROIECTELE DE TARA contra stagnarii (a carei rezultat trebuia sa fie aducerea competitivitatii nationale la indicii tarilor dezvoltate), nu poate fi suplinita de “comisii de competitivitate” de tipul CONACO sau “urmasa” ei.Nici de cercetari si solutii psihologiste, care explica numai colateral comportamentul antreprenoriatului!
    Fara un proiect de tara, care sa puna ordine, functionalitate si performanta in institutiile care sustin sub toate aspectele antreprenoriatul, este firesc ca acesta sa aiba toate caracteristicile defectuoase ale omului dintr-o zona inapoiata, in GENERE!
    Toate acele 5 caracteristici negative ale antreprenoriatului roman se datoreaza EXCLUSIV defectelor si nesigurantei DIN mediul economic romanesc.Antreprenorul preia odata cu tehnicile antreprenoriale, juridice, culturale, etc, si PSIHOLOGIA antreprenoriala caracteristica tarii in care activeaza!
    Fara un mediu economic performant si stabil, nu se putea forma un antreprenoriat de tip american si numai cine nu a facut o afacere, nu stie cit de dezastruos este mediul economic romanesc!
    2.Am putea compara analiza aceasta cu cea din dezbaterea din 2009 (organizata de Valeriu Stoica),in care esecul liberalismului in Romania a fost pus pe seama lipsei
    care sa cenzureze clasa politica contra derapajelor antiliberale…
    Ori , salariat ori antreprenor NU putea apare decit ca urmare a unui decolaj economic puternic, care sa creieze aceasta , ea fiind produsul mediului economic aflat intr-o dezvoltare rapida…
    In cazul de fata, asa cum cetateanul responsabil poate fi numai produsul unui mediu economic dezvoltat, performant, la fel si ANTREPRENORUL roman este de o clasa superioara numai intr-un mediu economic performant!
    In conditiile de la noi, este de mirare ca mai exista totusi antreprenori si ei nu pleaca din tara, ca migranti
    economici…
    3.In concluzie, acolo unde nu exista un >proiect de tara< care sa organizeze si monitorizeze dezvoltarea economica si industriala, oferind antreprenoriatului si institutiilor busola si aparatele de bord necesare spre a fi performanti, comparatiile cu America sint neavenite.Iar solutii colaterale de fond nu pot exista…
    prof. Caliman I. Eugen, consultant independent-dezvoltare economica-

  2. Sergiu Simion
    6.11.2018, 10:57 am

    https://sergiusimion.blogspot.com/2018/11/diversiune-manipulare-si-mitologie.html

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult