fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

de Redacţia , 2.11.2018

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI – ce înseamnă și care e conceptul), scris de Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”.

el analizează relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Textul integral – cu toate considerațiile, unghiurile de abordare și punerea în context – poate fi citit în revista CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui sumar poate fi studiat AICI-LINK.

***

În acest articol voi analiza relația dintre profilul psihocultural al țării și spiritul antreprenorial la români. Analiza se bazează pe datele și concluziile formulate în monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015) și pe alte analize recente de specialitate.

Teza principală este că, din păcate, deși studiile de specialitate (David, 2015) arată că românii au un potențial intelectual de inteligență și creativitate similar popoarelor din țările vestice dezvoltate, adesea profilul psihocultural al țării, alături de gradul nostru de încredere interpersonală și cooperarea bazată pe aceasta, nu ne ajută să putem genera instituții sociale eficiente care să ne utilizeze acest potential intelectual. O astfel de instituție socială afectată în aceste sens este antreprenoriatul.

Să analizăm această teză, încercând să vedem cum suntem, de ce suntem așa și ce am putea face că să corectăm eventualele neajunsuri.

Cum suntem și de ce suntem așa în relație cu antreprenoriatul

Global Competitiveness Index arată că în 2017-2018 România se află pe ultimele locuri în Uniunea  Europeană privind competitivitatea De asemenea, conform Global Innovation Index, în 2018 România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele global de inovare (https://www.globalinnovationindex.org) și pe ultimele locuri chiar atunci când se măsoară specific antreprenoriatul (vezi și clasamentele US-News din 2017).

Psihologul olandez Hofstede arată, în baza unor analize comparative pe zeci de țări ale lumii, că profilul psihocultural al Românei se prezintă ca în Figura 1 (Hofstede și colab., 2010):

Grafic – ”CRONICILE Curs de guvernare – numărul 100)

O analiză psihologică aprofundată a acestui profil psihocultural relevă că acesta este nefavorizant pentru spiritul antreprenorial.

Într-adevăr, așa cum se observă în Figura 1, România are un scor extrem de crescut de concentrare a puterii sociale. Altfel spus puțini conduc mulți, într-o logică în care autoritarismul este acceptat și, în speranța unui “dictator luminat”, chiar așteptat. Alternativa ar fi distribuirea puterii în mai multe zone sociale, controlându-se reciproc și prevenind astfel autoritarismul. Într-o țară în care puterea este concentrată, spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă este stigmatizat adesea ca “indisciplină”.

Scorul de evitare a incertitudinii este de asemenea crescut, ceea ce înseamnă că avem tendința să vedem incertitudinile/impredictibilitățile aduse de viitor ca pericole, nu ca oportunități. Spre deosebire de culturile cu scoruri mici de evitare a incertitudinii, România este o cultură anxioasă, care se teme de schimbare și care nu îmbrățișează incertitudinea ca oportunitate. Într-o astfel de cultura spiritul antreprenorial nu este încurajat, dimpotrivă, este adesea stigmatizat ca “nesăbuință”.

Pragmatismul, adică orientarea pe termen lung (incluzând uneori și sacrificii în prezent de dragul viitorului), este la un nivel mediu, dar acest indicator, cu acest scor și definit astfel, nu are o relaționare puternică cu antreprenoriarul. Un scor de sub 50 ar arăta o cultură orientată pe termen scurt, adică focalizată pe succes în prezent și pe valorizarea trecutului.

Pe dimensiunea masculinitate/feminitate, România are un scor de 42, ceea ce sugerează un profil feminin, focalizat pe consens/”împăciuire”, în dauna unuia masculin, focalizat pe competițivitate și asertivitate, ambele importante pentru spiritul antreprenorial. Dimpotrivă, spiritul antreprenorial într-o cultură femină este adesea evaluat ca “agresivitate”.

Dimensiunea individualism/colectivism arată România ca o țară cu profil colectivist, adică o țară în care grupurile sociale sunt organizate în jurul relațiilor de rudenie/cunoștințe (colectiv). Grupurile de tip colectiv sunt solidare în interior, dar adesea sunt mai puțin tolerante cu cei din afara grupului, și nu încurajează diferențierea indivizilor. Într-o țară cu individualism crescut – individualismul nu are aici semnificația populară de egoism, ci de autonomie -, grupurile se formează de către indivizi autonomi pe baza unor valori comune (comunități). Grupurile de tip comunitate sunt solidare în interior, dar adesea sunt tolerante și cu cei din afara grupului (îi acceptă ușor în grup pe cei din afara grupului, cu valori comune grupului) și încurajează diferențierea indivizilor.

Diferențierea și cooperarea pe bază de valori comune sunt factori fundamentali ai antreprenoriatului. Într-adevăr, Gorodnichenko și Roland (2011) arată că individualismul este un predictor foarte bun pentru inovare, patentare și în general este asociat cu un produsul intern brut mai crescut. Într-o cultură colectivistă spiritul antreprenorial poate fi ușor penalizat prin etichetarea ca “egoism”.

Indulgența se referă la controlul/modelarea comportamentului social. Un scor crescut de indulgență arată controlul/modelarea comportamentului social mai ales prin recompense, iar un scor scăzut arată controlul/modelarea acestuia mai ales prin pedepse (generând atitudini defensive).
Antreprenoriatul presupune un angajament non-defensiv cu scopul de a obține succesul, astfel că o cultură care vânează greșeli și pedepsește mai mult decât recompensează nu este favorizantă pentru antreprenoriat. Dimpotrivă, o cultură focalizată pe pedepse poate penaliza antreprenoriatul, considerându-l o formă de “henonism narcisist”.

Simplu și direct spus, profilul psihocultural actual al țării nu favorizează în prezent antreprenoriatul. Dimpotrivă, acesta poate să fie caricaturizat/stigmatizat, print etichete, precum “indisciplină”, “nesăbuință”, “agresivitate”, “egoism” și/sau “hedonism narcisist”. Alte culturi, cunoscute ca favorizând spiritul antreprenorial, au profiluri psihoculturale diferite de România

***

Ce sunt CRONICILE Curs de Guvernareo explicație și conceptul AICI. 

Despre comparația cu alte culturi – în speță cu SUA și profilul psiho-cultural al antreprenorului american – în CRONICILE Curs de GuvernareUn LINK AICI la sumar.

Plus soluțiile de-a ieși din această paradigmă de mentalitate.

*

Autor: Daniel David, Profesor de psihologie la UBB Cluj Napoca – autorul volumului ”Psihologia poporului român”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.11.2018

2 comentarii

  1. Caliman I. Eugen
    2.11.2018, 5:39 pm

    1.Daca esecul politic, economic si social postdecembrist NU este explicat prin lipsa unui “proiect de tara” care trebuia sa elimine obstacolele contra dezvoltarii generale constituite de “lipsa economiei nationale si de un nou model de dezvoltare economica” (asa cum constata Liviu Voinea in lucrarea “Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii,1910, pag. 105 Concluzii), atunci apar explicatii psihologice si “psihologiste” ale acestei situatii.
    Lipsa “cercetarii economice fundamentale”, adica “cercetarea economica” conexata cu “cercetarea institutionala” (bazata pe stiintele social-politice), care (numai) impreuna pot da SOLUTIILE si PROIECTELE DE TARA contra stagnarii (a carei rezultat trebuia sa fie aducerea competitivitatii nationale la indicii tarilor dezvoltate), nu poate fi suplinita de “comisii de competitivitate” de tipul CONACO sau “urmasa” ei.Nici de cercetari si solutii psihologiste, care explica numai colateral comportamentul antreprenoriatului!
    Fara un proiect de tara, care sa puna ordine, functionalitate si performanta in institutiile care sustin sub toate aspectele antreprenoriatul, este firesc ca acesta sa aiba toate caracteristicile defectuoase ale omului dintr-o zona inapoiata, in GENERE!
    Toate acele 5 caracteristici negative ale antreprenoriatului roman se datoreaza EXCLUSIV defectelor si nesigurantei DIN mediul economic romanesc.Antreprenorul preia odata cu tehnicile antreprenoriale, juridice, culturale, etc, si PSIHOLOGIA antreprenoriala caracteristica tarii in care activeaza!
    Fara un mediu economic performant si stabil, nu se putea forma un antreprenoriat de tip american si numai cine nu a facut o afacere, nu stie cit de dezastruos este mediul economic romanesc!
    2.Am putea compara analiza aceasta cu cea din dezbaterea din 2009 (organizata de Valeriu Stoica),in care esecul liberalismului in Romania a fost pus pe seama lipsei
    care sa cenzureze clasa politica contra derapajelor antiliberale…
    Ori , salariat ori antreprenor NU putea apare decit ca urmare a unui decolaj economic puternic, care sa creieze aceasta , ea fiind produsul mediului economic aflat intr-o dezvoltare rapida…
    In cazul de fata, asa cum cetateanul responsabil poate fi numai produsul unui mediu economic dezvoltat, performant, la fel si ANTREPRENORUL roman este de o clasa superioara numai intr-un mediu economic performant!
    In conditiile de la noi, este de mirare ca mai exista totusi antreprenori si ei nu pleaca din tara, ca migranti
    economici…
    3.In concluzie, acolo unde nu exista un >proiect de tara< care sa organizeze si monitorizeze dezvoltarea economica si industriala, oferind antreprenoriatului si institutiilor busola si aparatele de bord necesare spre a fi performanti, comparatiile cu America sint neavenite.Iar solutii colaterale de fond nu pot exista…
    prof. Caliman I. Eugen, consultant independent-dezvoltare economica-

  2. Sergiu Simion
    6.11.2018, 10:57 am

    https://sergiusimion.blogspot.com/2018/11/diversiune-manipulare-si-mitologie.html

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Finanţelor: Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Schema de ajutor pentru IMM-uri ar trebui să devină operaţională de săptămâna viitoare, băncile având timp până luni să se înscrie, a declarat ministrul Finanţelor,… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru: 56.000 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru angajaţi

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că, până în prezent, 56.170 de companii au solicitat şomaj tehnic pentru 459.000 de angajaţi, la care se adaugă… Mai mult

Stiri

Înmatriculările auto au scăzut cu peste 32% în luna martie – marile scăderi din Europa

Adrian N Ionescu

În România s-au înmatriculat 6.654 autoturisme noi, în martie, cu 32,2% mai puţine decât în aceeaşi lună a anului 2019, şi cu 21,9% mai puţine… Mai mult

Stiri

Șomaj tehnic în sectorul bugetar: Principiul este analizat în ședința de Guvern

Vladimir Ionescu

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut joi Guvernului să analizeze proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede că bugetarii vor lucra, pe rând, câte o jumătate… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Sunt hotărât inclusiv să interzicem exporturile de grâu şi, dacă va fi necesar, să facem rechiziţii în agricultură

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban, a declarat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că ar putea interzice exporturile de grâu, până la următoarea recoltă, ”pentru a asigura… Mai mult

Europa

S&P a retrogradat Renault la categoria “junk” (nerecomandat pentru investiţii)

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a retrogradat joi ratingul producătorului auto francez Renault, de la “BBB minus/A-3” la “BB plus/B”, categoria “junk” („gunoi”… Mai mult

Stiri

Medic militar trimis la Spitalul Județean Suceava, către colegii săi: Ceea ce s-a întâmplat aici se putea întâmpla oriunde. Pregătiți-vă sufletește pentru decizii grele

Vladimir Ionescu

Ministerul Apărării Naționale a publicat mărturia unui medic militar trimis la Suceava, căpitan medic Mărginean Mihai Alexandru (foto), specialist ATI, care scrie despre șocul experienței… Mai mult