Prefectul interimar al Capitalei, Diana-Anca Artene, a anunțat miercuri, după admiterea recursului în casație al lui Cristian Popescu Piedone, că urmează să emită ordinul de repunere a acestuia în funcția de primar al Sectorului 5. Revenirea este posibilă întrucât Guvernul nu a respectat legislația ce obliga executivul să organizeze alegeri în urmă cu un an.
Anunțul Prefecturii este făcut după ce un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a admis miercuri recursul formulat de fostul primar.
„Cristian Popescu Piedone are dreptul să îşi reia mandatul de primar al Sectorului 5, fără nicio restricţie legală, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de acesta şi a dispus punerea lui în libertate”, a explicat Prefectura Capitalei.
(Citește și: „Dosarul Colectiv / Cristian Popescu Piedone, eliberat – Înalta Curte i-a admis recursul în casație„)
Potrivit Prefecturii Capitalei, urmare a hotărârii ICCJ, a fost desfiinţat temeiul încetării mandatului de primar al lui Cristian Popescu Piedone, respectiv condamnarea.
Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, executorie şi opozabilă tuturor, nici prefectul, nici Consiliul Local neavând opţiunea nerespectării ei, se explică în comunicatul transmis miercuri de Prefectura Municipiului București.
Președintele Asociației Colectiv, Eugen Iancu, care și-a pierdut fiul de 22 de ani în incendiul din Clubul Colectiv, a declarat că este consternat de decizia Curții Supreme. „Era de aşteptat. I-a fost lăsată calea, încă de anul trecut, prin decizia finală. Când nu sunt condamnate directoarele care au dat autorizaţiile, e clar că ai arestat primarul degeaba. Sunt fără cuvinte, mi-e scârbă şi mi-e foarte clar că în România nu există justiţie”, a declarat pentru TVR președintele Asociației Colectiv, Eugen Iancu.
Legislația nerespectată de guvern și care face posibilă reinstalarea lui Cristian Popescu Piedone în fotoliul de primar
Cristian Popescu Piedone a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare în Dosarul Colectiv, referitor la incendiul din 2015 – din cauza căruia au murit 65 de tineri, iar alte câteva zeci au fost grav rănite și au rămas cu probleme de sănătate pentru toată viața.
Instanța s-a pronunțat în 12 mai 2022, iar Codul administrativ prevede următoarea procedură pentru situațiile în care un edil este condamnat definitiv și nu-și mai poate exercita funcția:
- vacantarea funcției
- organizarea de alegeri
Reglementările au fost însă ignorate, astfel încât, 13 luni după vacantarea funcției, postul este încă liber, gata să fie reocupat de către cel eliberat miercuri din închisoarea Jilava, în aclamațiile familiei, prietenilor și fanilor.
Dacă ar fi fost organizate alegeri și ar fi fost ales un alt primar, nu s-ar fi putut reveni la situația anterioară condamnării din mai 2022 și totul ar fost foarte legal.
În funcție
Preverile din Codul administrativ care impuneau acești doi pași:
Art. 160
Încetarea de drept a mandatului primarului
(1) d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
(11) Data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. 10.
Prin urmare, Guvernul ar fi trebui să organizeze noi alegeri pentru postul de primar al Sectorului 5 din București, până la jumătatea lunii august.
Dacă s-ar fi respectat legislația în vigoare, la Sectorul 5 ar fi existat deja un primar validat. În acest scenariu, Cristian Popescu Piedone ar fi trebuit să aștepte până în 2024 ca să reocupe poziția, în urma alegerilor.
Cel puțin 51 de primării aflate în astfel de situații
Ca în atâtea alte cazuri, coaliția a refuzat respectarea legii și a lăsat mai multe unități administrative cu aleși delegați.
Partidul Forța Dreptei, condus de fostul premier Ludovic Orban, a dat în judecată Guvernul și a obținut în instanţă, pe 16 martie, obligarea Executivului la organizarea alegerilor locale parţiale în localităţile în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau în care consiliul local a fost dizolvat.
Decizia Curții de Apel București:
„Obligă pârâtul Guvernul României la emiterea hotărârii de guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parţiale locale şi să declanşeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcţia de primar şi pentru consiliul local în toate circumscripţiile electorale care sunt evidenţiate în situaţia centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripţii electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”.
În această situație sunt cel puţin 51 de localităţi, conform unei informări a Autorităţii Electorale Permanente prezentate de Forţa Dreptei.
Hotărârea judecătorilor a fost însă ignorată de Guvern, care nu a demarat procedura, astfel încât cele 51 de situații vor intra probabil în normalitate abia după alegerile locale de anul viitor.
****
