sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 ianuarie, 2022

Directiva europeană privind implementarea impozitului minim global de 15% întâmpină rezistență din partea Poloniei și Ungariei, care insistă ca aceasta să includă și primul pilon al acordului OECD privind taxarea corporațiilor, informează Euractiv.

Opoziția celor două state pune sub semnul întrebării atingerea obiectivului asumat de guvernul francez, de a se ajunge la un acord pe această temă până în martie.

Miniștrii de finanțe din UE s-au întâlnit marți la Bruxelles pentru a discuta propunerea de directivă lansată de Comisie în decembrie, în urma acordului internațional din octombrie privind introducerea unei cote minime efective de impozitare a corporațiilor de 15%.


Acesta se bazează pe doi piloni. Primul prevede o realocare a impozitelor plătite de corporații în jurisdicțiile fiscale unde sunt realizate profiturile și nu unde este reședința fiscală, iar cel de-al doilea introduce cota minimă de 15% așa încât să fie evitată competiția fiscală între țări.

În timp ce pentru pilonul unu, un acord tehnic nu a fost încă încheiat la nivelul OCDE, pilonul doi poate fi deja implementat de semnatarii acordului fiscal OCDE. Toate statele membre UE se află printre semnatari.

Atât Comisia Europeană, cât și guvernul francez, care deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2022, vor să pună în aplicare directiva cât mai repede posibil.

Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că dorește să ajungă la un acord între miniștri până în martie 2022, astfel încât directiva să intre în vigoare în ianuarie 2023.


”Pentru credibilitatea tuturor celor de la această masă […], este important să adoptăm această directivă rapid”, le-a spus el colegilor săi miniștri de finanțe la întâlnirea de marți.

Miniștrii de finanțe polonez și maghiar nu au fost însă de acord. Ei se tem că adoptarea prea rapidă a impozitului minim pe profit ar putea pune UE într-o poziție mai slabă de negociere în privința implementării pilonului unu.

”Pilonul unu și pilonul doi sunt în mod inerent legate și nu vedem nicio posibilitate de a le separa în cadrul UE”, a declarat ministrul polonez Tadeusz Koscinski.

”Trebuie să insistăm asupra punerii în aplicare a garanțiilor legale pentru ca ambii piloni să fie implementați”, a spus el, argumentând că cei doi piloni ar trebui să fie legați din punct de vedere juridic.

Ministrul maghiar de finanțe, Mihály Varga, a susținut argumentul polonez.

”Dacă Uniunea Europeană continuă cu implementarea pilonului doi, indiferent de evoluțiile internaționale privind implementarea pilonului unu, aceasta va pune în pericol influența politică (a UE, n.r.) asupra țărilor terțe pentru a implementa în mod eficient pilonul unu”, a spus el.

Într-o conferință de presă de după întâlnire, Le Maire a admis că, deși pilonul unu și pilonul doi aparțin unui singur pachet, au existat diferențe juridice semnificative între cei doi piloni.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Deoarece directiva se referă la chestiuni fiscale, va avea nevoie de sprijinul unanim al guvernelor europene pentru a fi adoptată și a intra în vigoare.

Pe lângă Polonia și Ungaria, Malta și Estonia s-au arătat sceptice în legătură cu directiva privind impozitul minim.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: