PNRR varianta 2.0 - structura de lucru a alocărilor - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

23 octombrie, 2021

PNRR varianta 2.0 – structura de lucru a alocărilor

15 martie, 2021

Guvernul urmează să discute în această săptămâna varianta actualizată a PNRR în condițiile în care în coaliția de guvernare există în continuare discuții pe marginea alocările financiare și, mai ales, a proiectelor care sunt incluse în cei 6 piloni pe care este construit planul românesc de Relansare și Reziliență.

Surse apropiate procesului de negociere au prezentat pentru CursDeGuvernare.ro structura din acest moment a alocărilor, cu precizarea că la Bruxelles vor fi trimise, la finalul lunii aprilie, proiecte cu o valoare totală în jur de 41 miliarde euro, peste cele 29,2 miliarde euro alocate României.


În procesul de negociere cu România (care se va derula în lunile mai și iunie), Comisia Europeană va decide – după criterii obiective – ce proiecte rămân și ce proiecte dispar din propunerea înaintată de guvernul de la București.

(Citiți și: ”T Zero” – avem doar 3 ani la dispoziție să ne înscriem ca jucători în economia viitorului post-Covid / Cover, sumar, titluri – au apărut CRONICILE 91”)

Unde merg banii europeni, varianta 2.0

Așa cum se prezintă astăzi proiectul PNRR – adică cu proiecte care ating 140% din alocarea oficială comunicată de Bruxellesjumătate din bani sunt distribuiți către infrastructura de transport (28%), educație (11%) și sănătate (9%).

Marea problemă este că în acest moment există încă finanțări acordate unor principii, nu neapărat unor proiecte clare.

A7 și Pitești – Sibiu propuse spre finanțare PNRR. Și metroul de la Cluj-Napoca

Proiectele de infrastructură de transport sunt împărțite pe doi piloni:

  • 4,5 miliarde euro pentru autostrăzi, în Pilonul 3, ”Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă”
  • 5 miliarde euro pentru calea ferată și metrou, în Pilonul 1, ”Tranziție verde”

Potrivit surselor CursDeGuvernare.ro, banii de autostrăzi ar urma să fie consumați în marea lor majoritate de 2 mari proiecte: Autostrada Pitești-Sibiu și Autostrada Moldova (A7). Primul proiect are cele mai mari șanse de a fi finalizat până în decembrie 2026, astfel încât să nu existe pericolul restituirii banilor către UE după acest termen.

În ceea ce privește dezvoltarea rețelei de metrou, proiectul care va fi propus Comisiei este cel al metroului din Cluj-Napoca.

”România educată”, împinsă în 5 dintre cei 6 piloni PNRR

Fondurile pentru Educație – 4,5 miliarde euro – sunt ”împrăștiate” în 5 dintre cei 6 piloni ai PNRR, banii urmând să fie cheltuiți pe proiecte diverse:

  • Reducerea abandonului școlar (program de 500 milioane euro)
  • Digitalizare
  • Învățământ dual
  • Consolidare și eficiență energetică a școlilor
  • Achiziția de autobuze pentru transport școlar

Digitalizare și mediu, fiecare câte 4 miliarde euro

Componenta de mediu are o alocare de 10% – 4 miliarde euro, cu două mari direcții de acțiune:

  • 1.5 miliarde euro pentru împăduriri și perdele forestiere
  • 1,5 miliarde euro pentru sisteme de reciclare a deșeurilor și gropi de gunoi

Alte 3 miliarde de euro sunt alocate prin Pilonul ”Tranziție verde” pentru proiecte sociale/de mediu/agricultură: irigații, regularizări de ape, extindere rețea apă potabilă, desecări, dezvoltarea sistemului antigrindină.

(Citiți și: ”PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea”)

Capitolul Digitalizare are o alocare similară – 4 miliarde euro – care ar urma să fie majoritar cheltuiți pe digitalizarea administrației publice centrale și pentru cloud-ul guvernamental. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a mai propus ca 500 milioane euro să fie cheltuiți pentru extinderea rețelei internet în toată țara, cu o componentă separată pentru 5G.

Același minister a avansat sugestii de finanțare în domeniul Cercetării de aproape 1 miliard de euro, dar în guvern sunt rezerve că această sumă poate fi accesată și consumată.

Cea mai aprigă negociere: cu primarii

Unităților administrativ-teritoriale li se rezervă un ”fond de reziliență” de 3 miliarde euro, care ar urma să fie utilizat în principal pentru asigurarea cofinanțărilor la proiecte europene.

Partidele din coaliție și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au avut în față o puternică presiune exercitată de aleșii locali, care doresc să își rezolve marile probleme cu bani din PNRR, inclusiv din componenta de creditare.

Bucureștiul, de exemplu, a propus un portofoliu de proiecte cu o sumă totală de 7 miliarde euro, mai mult decât alocarea din acest moment pentru autostrăzi.

Instrumente financiare pentru mediul de afaceri

2.5 miliarde sunt alocate prin Pilonul 3, ”Creștere inteligentă” pentru reziliența mediului de afaceri / companii.

Proiectul a fost deja explicat de ministrul Cristian Ghinea, care a vorbit despre constituirea de instrumente financiare. ”Fondurile europene în general trebuie să facă tranziția spre instrumente financiare și sperăm să avem un efect de leverage pe partea de intervenții, să punem 2,5 miliarde și să avem un efect de leverage ori cinci, astfel încât să avem o infuzie de capital masivă în economia privată”

(Citiți și: ”VIDEO Cristian Ghinea: “Decizia politică pe care am luat-o este de a merge la Comisie cu o alocare de 140% din PNRR””)

Alte alocări:

  • 2 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energie ( 500 milioane dezvoltare rețele gaz + 1,5 miliarde investiții Ministerul Energiei)
  • 100 de milioane de euro pentru fondul de reziliență a societății civile
  • Un estimat de 2 miliarde de euro este propus de Ministerul Sănătății pentru construcția de spitale regionale.
  • 2,5 miliarde propuse pentru construcția de școli, grădinițe și creșe

Aceste ultime două proiecte s-ar putea realiza prin crearea unor fonduri de investiții specializate.

PNRR conține și bani pentru reforme, totalul necesar fiind încă neclar în acest moment. La capitolul reforme, e vorba de:

  • reforma sistemului de pensii
  • reforma managementului companiilor de stat
  • reforma funcției publice
  • reforma taxării în utilizarea drumurilor publice

La forma relativ definitivă se mai lucrează încă 30 de zile, cel puțin

Regulamentului european stabilește că fiecare stat membru își stabilește domeniile de intervenție și trebuie să trimită la Comisia Europeană componentele detaliate (proiectele specifice) până la 30 aprilie, cel târziu.

Negocierea cu Comisia este cea mai importantă, aceasta analizând în primul rând capacitatea administrativă de implementare a proiectelor dar și conformitatea cu viziunea europeană de dezvoltare a economiilor.

Guvernul de la București nu este singurul care a ”supracontractat” proiecte în planul național, la fel procedând, între alte state și Germania, Grecia, Cehia, Ungaria, Italia.

Procesul de negociere Guvern- Comisia Europeană va fi finalizat în iunie, după care urmează negociei în Consiliu, în lunile iulie și august.

Planurile naționale trebuie aprobate în Consiliul UE, accesul la finanțare putând fi disponibil, teoretic, după 1 septembrie.

Mecanism de monitorizare în baza căruia se fac plățile

La momentul lansării Mecanismului european de Redresare și Reziliență, alocarea României a fost de 30,5 miliarde euro. Potrivit ministrului Cristian Ghinea,  suma a fost redusă la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană.

În Mecanismul european de Redresare și reziliență nu există conceptul de supracontractare, deci Comisia va avea ultimul cuvânt în selectarea proiectelor din PNRR astfel încât acesta să revină în plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

O consolare pentru cei care vor rata banii din PNRR: proiectele respinse de Comisie vor fi propuse spre finanțare din Bugetul multianual.

Pentru fiecare investiție vor exista jaloane (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate. Plățile de la Comisie se vor face de 2 ori pe an, în raport cu realizarea acestora.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr