VIDEO Cristian Ghinea: „Decizia politică pe care am luat-o este de a merge la Comisie cu o alocare de 140% din PNRR”

Valoarea totală a proiectelor din Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) pe care România urmează să-l transmită Comisiei Europene va fi de circa 140% din alocarea de 29,2 miliarde de euro, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul conferinței „Strategia economiei românești în deceniul care va schimba lumea: Planul de reziliență” organizată de CursDeGuvernare.ro.

Supraalocarea e o tactică adoptată de statele beneficiare, pentru a că asigura de un număr cât mai mare de proiecte vor fi eligibile la aprobarea Comisiei.

”În momentul acesta suntem pe o decizie de a merge cu 140% supra-alocare; din această supra-alocare, educația va avea 11%, o creștere semnificativă a procentului; sănătatea va avea 8,5% și în aceste două sectoare vor fi create fonduri de investiții care sunt după părerea mea cele mai mari după 1989. Vorbim de cele mai mari investiții în infrastructura de școli și de spitale”, a declarat Cristian Ghinea.

Intervenția VIDEO integrală aici:

El a precizat că și alte state europene au optat pentru această variantă, dând exemplul Croația – 140%, Germaniei – 124%, Ungariei – 108% și Greciei – 141%.

Cele mai importante declarații făcute de ministrul Cristian Ghinea:

• Alocările financiare au fost finalizate aseară (10 martie, n.r.) în negocieri interministeriale și vor fi făcute publice săptămâna viitoare când va fi o primă citire a HG-ului în Guvern. O să prezentăm o primă formă, primele propuneri, inclusiv de fișă de componentă pentru cele 33 de componente, urmând sperăm ca săptămâna cealaltă să avem aprobat mandatul de negociere pe care acest minister îl primește pentru negocierile formale cu CE, care vor începe potrivit regulamentului la 1 mai și vor dura 2 luni.
• Deocamdată suntem în discuții informale cu CE; am mers în paralel, consultările publice și negocierile interministeriale; după ce am colectat propunerile de la ministere am ajuns la 70 de miliarde de euro; acestea au fost analizate, puse pe căprării și să ajungem la niște sume mai mici; paralel au fost discuțiile cu CE.
• Suntem în grafic, fiind un instrument cu totul nou, acest mecanism, în afara cadrului multianual, există destul de multă incertitudine cu toate țările; nicio țară nu a prezentat planul final până acum; nu a început negocierea formală cu nicio țară. Unele țări au trimis componentele complete, altele au trimis câteva componente; nu există un plan acceptat sau respins de CE.
• Decizia politică pe care am luat-o și pe care ne-o asumăm este de a merge cu o alocare mai mare decât cele 29,2 miliarde de euro pentru că în mod inevitabil în procesul de evaluare a impactului pe mediu, anumite alocări vor fi reduse, anumite proiecte vor fi modificate, astfel încât la finalul perioadei formale de negociere cu Comisia să revenim la cele 29,2 miliarde alocate României;
  O altă decizie politică pe care ne-o asumăm este să tragem pe lângă partea de granturi să tragem în întregime partea de împrumuturi care e pusă la dispoziția României, adică 14,9 miliarde. Este o formă de împrumut ieftin. Nu trebuie să ignorăm faptul că România este țara UE care se împrumută cel mai scump. Acest PNRR este pe partea de împrumuturi un împrumut cu o dobândă de aproape zero, cu garanția UE și cu un termen de returnare foarte lung, dar, atenție, este un împrumut dedicat unor proiecte foarte viabile, negociate cu CE și aprobate de UE.
• Spre deosebire de împrumuturile curente ale României, la o dobândă mare și dedicate acoperirii cheltuielilor statelor, vorbim acum de o formă de împrumut pe proiect, pe livrabil și cu o dobândă foarte mică.
• Am inclus reforme importante. Pentru prima oară de când am intrat în UE, reformele pe care Comisia le cere în recomandările anuale de țară au atașate și niște sume: reforma sistemului de pensii, reforma funcției publice (ne referim la crearea unui concurs național pentru funcționari, un examen de intrare în categoria de funcționari publici, așa cum este de exemplu la CE, sistemul EPSO; în loc să avem concursuri pe fiecare post care știți foarte bine este un sistem defectuos, avem o intrare pe merit, pe un examen la nivel regional și manageriat de companii private de resurse umane; intri în acest corp pe criteriu meritocratic și apoi ești distribuit pe funcțiile publice printr-o nouă procedură de concurs; dacă reușim să facem asta, este o adevărată revoluție, reformă; este o reformă prinsă în acest prim draft și bugetată).
• Partea de management a companiilor de stat este o reformă pe care o vom include, reforma asistenței sociale prin implementarea legii venitului minim de incluziune; pe lângă aceste reforme mari, pe fiecare domeniu de investiție sunt diverse schimbări;
• PNRR nu este lista lui Moș Crăciun de investiții, este o listă de reforme asumate urmate și de bani. Urmează procedura de negociere cu Comisia Europeană și vor prevala acele domenii care prevăd și reforme la investiții.
• Salut decizia Ministerului Transporturilor de a propune reformarea modului în care se taxează utilizarea drumurilor publice, modul în care se face managementul căilor ferate. Salut viitoarele reforme pe partea instituțională de management a apei, viitoarea reformă a Romsilva.
• Dacă e să discut despre alocări fără să intru în detaliu au fost negocieri dure cu ministerele, cred că am găsit un echilibru. Fiecare minister a venit cu propuneri legitime. Ministerul Mediului a venit cu 16 miliarde, Ministerul Transporturilor a venit cu peste zece miliarde șamd; a trebuit să fie o discuție realistă pe asumare de reforme și pe impact și pe capacitatea de a implementa proiectele până în 2026. În momentul acesta suntem pe o decizie de a merge cu 140% supra-alocare; din această supra-alocare, educația va avea 11%, o creștere semnificativă a procentului; sănătatea va avea 8,5% și în aceste două sectoare vor fi create fonduri de investiții care sunt după părerea mea cele mai mari după 1989. Vorbim de cele mai mari investiții în infrastructura de școli și de spitale.
  Investițiile pentru transport vor rămâne semnificative; menținem alocările pentru căi ferate și autostrăzi. Ne asumăm politic o negociere dură cu CE pe partea de alocări pentru autostrăzi. Suntem țara care propune de parte cea mai mare sumă pentru autostrăzi. Nevoia de investiții se ridică la peste 10 miliarde de euro în următorii șapte ani. Va fi completată din PNRR și din programul operațional transporturi astfel încât să închidem datoria istorică către români de a avea autostrăzi care traversează Carpații și spre Moldova.
• Va fi un program național de reducere a abandonului școlar care va avea o alocare de peste jumătate de miliard de euro și care este din nou o datorie istorică
• Va fi un program național pentru creșă și în general această parte de intervenție a statului pentru buna calitate a vieții, pentru a rezolva probleme sistemice va fi una semnificativă.
• Croația a mers cu o supra-alocare de 140%, Germania – 124%, Ungaria – 108%, Grecia – 141%.
• Noi nu credem că administrația centrală, ministerele sunt singura forță reformatoare și singura forță modernizatoare în România. De aceea am inclus pachete de reziliență pentru UAT-uri, pentru comunitățile locale, pentru grupurile de acțiune locală, pachet de reziliență pentru societatea civilă astfel încât contribuția acestor actori absolut vitali la modernizarea României să fie recunoscută; să fie predictibil pentru ei modul în care se pot baza pe anumite resurse.
• Pentru mediul de business suntem în negocieri avansate cu BEI pentru că eu cred că trebuie să facem o trecere istorică spre instrumente financiare. În 2016 ca ministru am lansat primele instrumente financiare pe fonduri europene care au avut succes. Din păcate nu s-a mers pe această cale. Fondurile europene în general trebuie să facă tranziția spre instrumente financiare și sperăm să avem un efect de leverage pe partea de intervenții, să punem 2,5 miliarde și să avem un efect de leverage ori cinci, astfel încât să avem o infuzie de capital masivă în economia privată, mergând spre domeniile predilecte și pentru PNRR și pentru BEI, adică verde, digitalizare, noua economie, domenii de nișă șamd.
• Decizia politică este de a merge spre instrumente financiare ca instrument predilect pentru intervenția pentru mediul de afaceri din PNRR. Va fi un miliard de euro din contribuția națională pentru InvestEU și încă ceva peste un miliard din PNRR în sine și sper să finalizăm foarte rapid negocierile cu BEI în această privință. Mai avem și alte negocieri cu berd pentru instrumente financiare pentru autoritățile locale. Aici este puțin mai complicat, trebuie să discutăm și despre ridicarea limitei de îndatorare pentru UAT-uri, eu sper ca după avem această primă citire în Guvern, în negocierile formale cu Comisia să putem agrea și aceste instrumente financiare care ar însemna o schimbare de perspectivă masivă față de modul în care statul român interacționează cu mediul de business, să trecem de la această dosariadă în care antreprenorul vine la instituție și așteaptă luni de zile, spre garanții de portofoliu pe care BEI le subcontractează apoi unor bănci românești astfel încât antreprenorul să aibă de-a face cu banca. Putem discuta și despre un mix de granturi și instrumente financiare astfel încât să avem efect de leverage pentru banii pe care îi punem pentru mediul de business.
• Până la urmă, decizia finală de aprobare a PNRR va fi în toamnă. Pe calendarul actual vorbim de două luni de negocieri cu Comisia, mai-iunie și apoi discuțiile de aprobare în Consiliul Uniunii Europene în format ECOFIN care va fi în iulie-august. Deci cel mai devreme va fi în august aprobat. S-ar putea să existe întârzieri pentru că vorbim de un volum imens de muncă și de informații și de negocieri cu 27 de state pentru două luni. Atunci ar trebui să fim pregătiți cu aceste instrumente în toamnă. BEI va pune la dispoziție instrumente gata croite, care funcționează și în alte țări și atunci începem imediat ce avem planul aprobat.
  Garanția de portofoliu este un instrument, vorbim și de instrumente de equity, de solvabilitate, dar nu vreau să dau detalii pentru că depinde de ce are BEI pregătit și capabil să înceapă imediat. Ca reformă în această parte vom pune înființarea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare. Eu aș vrea ca peste câțiva ani miniștrii din situația mea să aibă la dispoziție un instrument în această bancă astfel încât să putem decide mai rapid.
• Toate procentele pe care vi le spun sunt din supraalocare pentru că nimeni nu va ști exact care bucăți vor rămâne când revenim la 100%.
• Pe digitalizarea educației vorbim de operaționalizarea strategiei de digitalizare care a fost în dezbatere publică. Pe partea de alocare gândim o formulă de finanțare per elev astfel încât să dăm flexibilitate școlilor, fiecare să aibă o sumă predictibilă în funcție de numărul de elevi cu o supraalocare pentru școlile mai sărace astfel încât să avem și un factor social în vedere, iar decizia ar trebui să fie la nivelul școlii pentru că diferențele sunt foarte mari. Școlile din centrul Bucureștiului, dacă mergi cu tablete achiziționate central s-ar putea să dai unor copii niște lucruri pe care le au deja și la calitate mai slabă față de cei au ei acasă, pe când în școlile mai sărace o tabletă poate să facă diferența. Va fi o alocare consistentă de ordinul sutelor de milioane de euro pentru digitalizarea educație; lucrăm la mecanismul financiar urmând ca dacă profesorii au nevoie de training să se creeze de la Ministerul Educației linii speciale și să poată fi finanțate din această alocare.
• Vor fi două direcții de investiții: cercetare ca atare, ca mecanism care trebuie reformat și finanțat – a doua linie de investiții este finanțarea cercetării pe domenii de nișă, unde noi credem că este vital să investim și domeniul bateriilor este unul dintre ele. Mai este și domeniul hidrogenului, mai este cercetarea legată de economia circulară, de posibilitatea de a recupera cât mai mult din deșeuri.
  Aveți dreptate, startul a fost furat, sper să recuperăm și să avem mecanisme de a finanța participarea unor entități românești la consorții europene de cercetare, o metodă foarte bună de a recupera decalajul. Cât mai mulți din acești bani de cercetare trebuie duși spre aceste zone de nișă și preferința mea este să finanțăm entități flexibile, să finanțăm granturi de cercetare și acestea să facă legătura cu economia reală, deci nu finanțarea existenței unor institute ci pur și simplu ceea ce numim noua cercetare, partea această foarte flexibilă și bazată pe granturi.
• Pe partea de liceu va fi cel mai mare program de reducere a abandonului școlar, iar o bucată din acești bani, iar această idee s-a desprins din consultările publice, am avut exemple de ONG-uri care oferă burse private, finanțate din donații, copiilor săraci care au șansa de a merge la liceu. Cea mai mare parte din ruptura care se produce acolo apare la finalizarea gimnaziului. Nu au mijloace să meargă în afara comunei natale la liceu și atunci vor fi niște burse-punte le-am numit noi pentru acești copii să se poată întrețină la liceu; alocarea propusă pentru aceste burse-punte este de 100 de milioane de euro. Restul vor merge către ciclul primar mai ales, acolo unde la nivel de școală vom crea un sistem de alegeri dintr-un mediu fix în funcție de ce are nevoie școala respectivă pentru a oferi aceste fonduri care să țină copiii la școală. Este un mecanism care are o pilotare pe POCU și care merge bine, sper să-l facem mai simplu decât acolo.
• În ce privește digitalizarea, mergem pe cloudul guvernamental și finanțarea să meargă pe principiul legării bazelor de date astfel încât la final de drum să ajungem la acel deziderat ca noi cetățenii să nu mai cărăm hârtii ci toate informațiile să poată fi transmise între instituții.
• Deocamdată avem o colecție de propuneri de la instituțiile centrale și suntem ferm hotărâți să le dăm drumul de-abia după ce avem structura centrală într-o abordate top-down pe care ministerul digitalizării o pregătește.
• Umblăm la rata de bancabilitate – doar două din zece IMM-uri din România sunt bancabile. Dacă reușim să mergem cu garanție portofoliu și să extindem rata de bancabilitate asta ar fi o schimbare pe termen lung.
• PNRR cuprinde o alocare semnificativă pentru deșeuri și sunt acolo mai multe linii, opțiuni de investiții pregătite de Ministerul Mediului.

Articolul cu transmisia video integrală a evenimentului și cele mai importante declarații ale speakerilor:

LIVE: Conferința „Strategia economiei românești în deceniul care va schimba lumea: Planul de reziliență”

Articolul cu sinteza ideilor prezentate de speakeri:

PNRR România – prima dezbatere publică pe draftul de la care sperăm demarajul

Partenerii conferinței: UiPath, Raiffeisen Bank, Deloitte România

Partener media: Avocatnet.ro