PNRR a fost actualizat - alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea - CursDeGuvernare.ro
luni

29 noiembrie, 2021

PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 martie, 2021

Cea mai nouă formă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentată marți, de ministrul Cristian Ghinea, în Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților. Ministrul a anunțat că decizia guvernamentală este de a trimite Comisiei Europene o primă formă a PNRR cu propuneri de proiecte ce depășesc semnificativ alocarea acordată României de 29,2 miliarde euro.

Această alocare este mai mică decît cea acordată inițial, de 30,5 miliarde euro. Potrivit ministrului Ghinea,  suma a fost redusă la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană.

Proiectele cuprinse  în forma actualizată a PNRR vor avea o puternică componentă de reformă, între cele enumerate de Cristian Ghinea fiind:

  • reforma sistemului de pensii
  • reforma sistemului de salarizare public
  • reforma funcției publice și crearea unui concurs național de admitere în corpul funcționarilor publici
  • reforme care să vină în ajutorul mediului de afaceri prin debirocratizare
  • reforma companiilor de stat

Cum sunt alocate fondurile, potrivit noii variante a PNRR


Conform sumelor provizorii, în varianta actualizată a PNRR s-au alocat următoarele procente din total:

  • 11% pentru Educație
  • 9% pentru Sănătate
  • minim 28% pentru Transport, pe componentele rutier, feroviar și metrou

Potrivit ministrului Ghinea, la acest ultim capitol, ”prioritatea în PNRR este A7, autostrada Moldova”.

La capitolul digitalizare ANAF a fost anunțat proiectul de legare al caselor de marcat la serverul Fiscului.

În discuțiile din comisie, Cristian Ghinea a evitat să anunțe proiecte concrete sau sume alocate acestora cu precizarea că noua variantă a PNRR este în proces de curs de redactare și în plin proces politic de selecție al proiectelor, forma decisă de guvern urmând să fie dată publicității.

Un truc folosit de toată lumea – supra-alocare de proiecte: pentru sita finală de la Bruxelles


Ministrul Cristian Ghinea a precizat că, în perioada de consultare, ministerul său a colectat de la autoritățile centrale propuneri de proiecte în valoare totală de 70 miliarde euro, la care se adaugă propuneri formulate de UAT-uri, ONG-uri și companii care ridică totalul acestor proiecte la aproximativ 100 miliarde euro.

Guvernul urmează să decidă în următoarea perioadă asupra proiectelor care vor fi introduse în PNRR.

”Am decis să elaborăm prima variantă a PNRR pe care să o discutăm cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, estimăm un total de 135% din alocare. Este o decizie luată și de alte țări care au trimis într-o primă variantă propuneri care depășesc alocarea maximă.

De exemplu, Croația a propus o supra-alocare de 240%, Grecia 141%, Cehia 125%, Germania 124%, Ungaria 108% iar Italia 107%”, a precizat Cristian Ghinea.

”Nu putem satisface prin PNRR toate nevoile de dezvoltare ale țării, însă am realizat un proces de prioritizare pe criterii obiective și am gândit complementar, luând în calcul și celelalte surse de finanțare de care dispunem pe termen mediu”, a spus ministrul Ghinea.

Guvernul României urmează să negocieze cu Comisia Europeană pe fiecare componentă din cele 33 conținute de PNRR, cu investițiile și reformele aferente. Acest proces va duce la scăderi, sau la creșteri sectoriale de alocări după o serie de analize ale maturității proiectelor și a capacității de implementare a acestor proiecte.

În Mecanismul european de Redresare și reziliență nu există conceptul de supracontractare, deci Comisia va avea ultimul cuvânt în selectarea proiectelor din PNRR astfel încât acesta să revină în plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României.

Structura PNRR în rezumat

Documentul actualizat al PNRR este structurat pe 6 piloni, cu 33 de componente în total:

Pilonul I. Tranziție verde

Urmărește o alocare semnificativă pe zona de mediu înconjurător – respectiv apă, păduri și deșeuri – logica de intervenție fiind finanțarea domeniilor neacoperite de fondurile structurale sau completarea investițiilor deja făcute dar care nu-și ating parametrii de acces (creșterea accesului populației la apa curentă și canalizare construite din fonduri structurale).

O componentă distinctă este Fondul pentru Valul Renovării, abordare conformă cu strategia UE și recomandat în Regulament ca domeniu de intervenție predilect. Dat fiind specificul seismic al României, PNRR propune crearea unui pachet integrat de renovare a clădirilor vechi atât prin reabilitarea seismică cât și cea energetică.

  • I.1. Sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștiniri și antigrindină
  • I.2. Păduri, perdele forestiere și biodiversitate
  • I.3. Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară
  • I.4. Transport feroviar și metrou
  • I.5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitare energetică și seismică
  • I.6. Energii regenerabile și eficiență energetică

Pilonul II. Transformare digitală

Sunt avute în vedere: creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor  guvernamentale în beneficiul cetățenilor, susținerea reformei fiscale prin digitalizarea ANAF, digitalizarea în educație, sănătate, justiție sau muncă, extinderea rețelelor de bandă largă, broadband și 5G.

  • II.1. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică și cetățenie digitală
  • II.2. România Educată – Digitalizarea educației
  • II.3. Broadband și 5G

Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

Stimularea mediului de afaceri românesc și asigurarea accesului la finanțare rapid și ieftin pentru companiile private, investiții în infrastructura de transport, reforme importante pentru debirocratizarea administrației, promovarea învățământului dual, cercetare, dezvoltare și inovare, infrastructură de distribuție a gazului natural în combinație cu hidrogenul și suport pentru industriile creative.

  • III.1. Reforma pensiilor
  • III.2. Reforma companiilor de stat
  • III.3. Sprijin pentru mediul de afaceri
  • III.4. România Educată – Învățământ dual
  • III.5. Cercetare, Dezvoltare, Inovare
  • III.6. cercetare-dezvoltare infrastructură de gaz în amestec cu hidrogen
  • III.7. România Creativă
  • III.8. Transport rutier și autostrăzi

Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

Fond de reziliență pentru UAT-uri, investiții pentru domeniul turistic mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

  • IV.1. Fondul de reziliență pentru localități
  • IV.2. Fondul pentru comunități sărace și rurale
  • IV.3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni
  • IV.4. România Velo
  • IV.5. România Atractivă (turism de destinație)

Pilonul V. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

  • V.1. Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească)
  • V.2. Reziliență în situații de criză + vaccinare
  • V.3. Garanția pentru comunitate
  • V.4. România Educată – Infrastructură școlară și universitară
  • V.5. Venitul minim de incluziune
  • V.6. Încurajarea formalizării muncii
  • V.7. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției
  • V.8. Fondul de reziliență a societății civile

Pilonul VI. Politici pentru generația următoare copii și tineri

Aici vor fi promovate măsuri de reformă și investiții care vizează reducerea abandonului școlar (una din cele mai semnificative probleme din sistemul de educație cu efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a societății românești), măsuri în domeniul tineretului și sportului sau abordări coerente de politică publică printr-un Program Național pentru Creșe.

  • VI.1. România Educată – Program Național pentru reducerea abandonului școli
  • VI.2. Granturi pentru tineret și sport
  • VI.3. Programul Național pentru Creșe

Septembrie 2020, termen realist de aprobare a planurilor naționale

Anexa Regulamentului european prevede că fiecare țară membră stabilește componentele planului (domenii de intervenție) și trimite la Comisie până la 30 aprilie componentele detaliate.

În procesul intern, MIPE va propune Guvernului o hotărâre care include în anexe rezumatul fiecărei componente, care constituție mandat de negociere cu Comisia Europeană. Rezumatul conține: descrierea situației actuale, reformele și investițiile propuse și bugetul propus. Propunerea MIPE va fi înaintată în procesul de avizare guvernamentală la finele acestei săptămâni.

Cele două procese de negociere – intern interguvernamental și extern, cu Comisia – au loc în paralel, permițând tragerea unor concluzii care ajustează materialul.

Cele 33 de componente extinse în formatul din Ghidul Comisiei vor fi gata până la termenul limită de 30 aprilie, când încep cele două luni de negocieri formale cu Comisia Europeană.

Ulterior, Comisia va propune Consiliului o recomandare de aprobare sau respingere a planurilor individuale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Consiliul va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte. Cel mai devreme acest proces se va finaliza în septembrie 2021 (mai/iunie – negocieri cu Comisia, iulie/august – discuții în Consiliu).

Există un risc major ca aceste termene să fie decalate la nivel comunitar, în special din cauza faptului că majoritatea statelor membre au dificultăți în a atinge țintele de 37% respectiv 20% pentru tranziția verde și digitală impuse de Comisia Europeană.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr