fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

PNRR a fost actualizat – alocarea de la Bruxelles scade cu 1,3 miliarde: Pentru sita deasă a Comisiei, România va trimite proiecte care depășesc alocarea

de Victor Bratu , 9.3.2021

Cea mai nouă formă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentată marți, de ministrul Cristian Ghinea, în Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților. Ministrul a anunțat că decizia guvernamentală este de a trimite Comisiei Europene o primă formă a PNRR cu propuneri de proiecte ce depășesc semnificativ alocarea acordată României de 29,2 miliarde euro.

Această alocare este mai mică decît cea acordată inițial, de 30,5 miliarde euro. Potrivit ministrului Ghinea,  suma a fost redusă la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană.

Proiectele cuprinse  în forma actualizată a PNRR vor avea o puternică componentă de reformă, între cele enumerate de Cristian Ghinea fiind:

  • reforma sistemului de pensii
  • reforma sistemului de salarizare public
  • reforma funcției publice și crearea unui concurs național de admitere în corpul funcționarilor publici
  • reforme care să vină în ajutorul mediului de afaceri prin debirocratizare
  • reforma companiilor de stat

Cum sunt alocate fondurile, potrivit noii variante a PNRR

Conform sumelor provizorii, în varianta actualizată a PNRR s-au alocat următoarele procente din total:

  • 11% pentru Educație
  • 9% pentru Sănătate
  • minim 28% pentru Transport, pe componentele rutier, feroviar și metrou

Potrivit ministrului Ghinea, la acest ultim capitol, ”prioritatea în PNRR este A7, autostrada Moldova”.

La capitolul digitalizare ANAF a fost anunțat proiectul de legare al caselor de marcat la serverul Fiscului.

În discuțiile din comisie, Cristian Ghinea a evitat să anunțe proiecte concrete sau sume alocate acestora cu precizarea că noua variantă a PNRR este în proces de curs de redactare și în plin proces politic de selecție al proiectelor, forma decisă de guvern urmând să fie dată publicității.

Un truc folosit de toată lumea – supra-alocare de proiecte: pentru sita finală de la Bruxelles

Ministrul Cristian Ghinea a precizat că, în perioada de consultare, ministerul său a colectat de la autoritățile centrale propuneri de proiecte în valoare totală de 70 miliarde euro, la care se adaugă propuneri formulate de UAT-uri, ONG-uri și companii care ridică totalul acestor proiecte la aproximativ 100 miliarde euro.

Guvernul urmează să decidă în următoarea perioadă asupra proiectelor care vor fi introduse în PNRR.

”Am decis să elaborăm prima variantă a PNRR pe care să o discutăm cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, estimăm un total de 135% din alocare. Este o decizie luată și de alte țări care au trimis într-o primă variantă propuneri care depășesc alocarea maximă.

De exemplu, Croația a propus o supra-alocare de 240%, Grecia 141%, Cehia 125%, Germania 124%, Ungaria 108% iar Italia 107%”, a precizat Cristian Ghinea.

”Nu putem satisface prin PNRR toate nevoile de dezvoltare ale țării, însă am realizat un proces de prioritizare pe criterii obiective și am gândit complementar, luând în calcul și celelalte surse de finanțare de care dispunem pe termen mediu”, a spus ministrul Ghinea.

Guvernul României urmează să negocieze cu Comisia Europeană pe fiecare componentă din cele 33 conținute de PNRR, cu investițiile și reformele aferente. Acest proces va duce la scăderi, sau la creșteri sectoriale de alocări după o serie de analize ale maturității proiectelor și a capacității de implementare a acestor proiecte.

În Mecanismul european de Redresare și reziliență nu există conceptul de supracontractare, deci Comisia va avea ultimul cuvânt în selectarea proiectelor din PNRR astfel încât acesta să revină în plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României.

Structura PNRR în rezumat

Documentul actualizat al PNRR este structurat pe 6 piloni, cu 33 de componente în total:

Pilonul I. Tranziție verde

Urmărește o alocare semnificativă pe zona de mediu înconjurător – respectiv apă, păduri și deșeuri – logica de intervenție fiind finanțarea domeniilor neacoperite de fondurile structurale sau completarea investițiilor deja făcute dar care nu-și ating parametrii de acces (creșterea accesului populației la apa curentă și canalizare construite din fonduri structurale).

O componentă distinctă este Fondul pentru Valul Renovării, abordare conformă cu strategia UE și recomandat în Regulament ca domeniu de intervenție predilect. Dat fiind specificul seismic al României, PNRR propune crearea unui pachet integrat de renovare a clădirilor vechi atât prin reabilitarea seismică cât și cea energetică.

  • I.1. Sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștiniri și antigrindină
  • I.2. Păduri, perdele forestiere și biodiversitate
  • I.3. Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară
  • I.4. Transport feroviar și metrou
  • I.5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitare energetică și seismică
  • I.6. Energii regenerabile și eficiență energetică

Pilonul II. Transformare digitală

Sunt avute în vedere: creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor  guvernamentale în beneficiul cetățenilor, susținerea reformei fiscale prin digitalizarea ANAF, digitalizarea în educație, sănătate, justiție sau muncă, extinderea rețelelor de bandă largă, broadband și 5G.

  • II.1. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică și cetățenie digitală
  • II.2. România Educată – Digitalizarea educației
  • II.3. Broadband și 5G

Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

Stimularea mediului de afaceri românesc și asigurarea accesului la finanțare rapid și ieftin pentru companiile private, investiții în infrastructura de transport, reforme importante pentru debirocratizarea administrației, promovarea învățământului dual, cercetare, dezvoltare și inovare, infrastructură de distribuție a gazului natural în combinație cu hidrogenul și suport pentru industriile creative.

  • III.1. Reforma pensiilor
  • III.2. Reforma companiilor de stat
  • III.3. Sprijin pentru mediul de afaceri
  • III.4. România Educată – Învățământ dual
  • III.5. Cercetare, Dezvoltare, Inovare
  • III.6. cercetare-dezvoltare infrastructură de gaz în amestec cu hidrogen
  • III.7. România Creativă
  • III.8. Transport rutier și autostrăzi

Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

Fond de reziliență pentru UAT-uri, investiții pentru domeniul turistic mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

  • IV.1. Fondul de reziliență pentru localități
  • IV.2. Fondul pentru comunități sărace și rurale
  • IV.3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni
  • IV.4. România Velo
  • IV.5. România Atractivă (turism de destinație)

Pilonul V. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

  • V.1. Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească)
  • V.2. Reziliență în situații de criză + vaccinare
  • V.3. Garanția pentru comunitate
  • V.4. România Educată – Infrastructură școlară și universitară
  • V.5. Venitul minim de incluziune
  • V.6. Încurajarea formalizării muncii
  • V.7. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției
  • V.8. Fondul de reziliență a societății civile

Pilonul VI. Politici pentru generația următoare copii și tineri

Aici vor fi promovate măsuri de reformă și investiții care vizează reducerea abandonului școlar (una din cele mai semnificative probleme din sistemul de educație cu efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a societății românești), măsuri în domeniul tineretului și sportului sau abordări coerente de politică publică printr-un Program Național pentru Creșe.

  • VI.1. România Educată – Program Național pentru reducerea abandonului școli
  • VI.2. Granturi pentru tineret și sport
  • VI.3. Programul Național pentru Creșe

Septembrie 2020, termen realist de aprobare a planurilor naționale

Anexa Regulamentului european prevede că fiecare țară membră stabilește componentele planului (domenii de intervenție) și trimite la Comisie până la 30 aprilie componentele detaliate.

În procesul intern, MIPE va propune Guvernului o hotărâre care include în anexe rezumatul fiecărei componente, care constituție mandat de negociere cu Comisia Europeană. Rezumatul conține: descrierea situației actuale, reformele și investițiile propuse și bugetul propus. Propunerea MIPE va fi înaintată în procesul de avizare guvernamentală la finele acestei săptămâni.

Cele două procese de negociere – intern interguvernamental și extern, cu Comisia – au loc în paralel, permițând tragerea unor concluzii care ajustează materialul.

Cele 33 de componente extinse în formatul din Ghidul Comisiei vor fi gata până la termenul limită de 30 aprilie, când încep cele două luni de negocieri formale cu Comisia Europeană.

Ulterior, Comisia va propune Consiliului o recomandare de aprobare sau respingere a planurilor individuale.

Consiliul va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte. Cel mai devreme acest proces se va finaliza în septembrie 2021 (mai/iunie – negocieri cu Comisia, iulie/august – discuții în Consiliu).

Există un risc major ca aceste termene să fie decalate la nivel comunitar, în special din cauza faptului că majoritatea statelor membre au dificultăți în a atinge țintele de 37% respectiv 20% pentru tranziția verde și digitală impuse de Comisia Europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.3.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor

Marin Pana

România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Agriculturii anunță un program de investiții de 3,2 mld. de euro – bani europeni

Vladimir Ionescu

Un program de investiții în activități în agricultură în valoare de 3,2 miliarde de euro, fonduri europene, va fi lansat în luna iunie, a anunțat… Mai mult

Europa

Dosarul tarifelor vamale la oțel și aluminiu – Acord temporar între SUA și UE

Iulian Soare

Administraţia Biden ar urma să anunţe zilele următoare că a ajuns la un acord provizoriu cu UE privind tarifele vamale suplimentare impuse la importurile de… Mai mult

Stiri

Decizie pentru București: Masca, obligatorie pe o rază de 50 de metri în jurul școlilor

Vladimir Ionescu

Una dintre zonele aglomerate din București unde purtarea măștii rămâne obligatorie va fi perimetrul cu o rază de 50 de metri din jurul școlilor, a… Mai mult

Europa

Rusia a declarat Cehia și SUA țări “neprietenoase”. Reacția autorităților de la Praga

Iulian Soare

O decizie a Rusiei de a plasa Republica Cehă pe o listă ”cu ţări neprietenoase” alături de SUA şi de a limita numărul de angajaţi… Mai mult

Europa

Israel / Conflictul cu Hamas se intensifică, protestele palestinienilor se extind și în Cisiordania

Iulian Soare

Confruntările violente dintre trupele israeliene și palestinieni s-au extins în Cisiordania, iar cele două părți ale conflictului au continuat și pe parcursul nopții să lanseze… Mai mult

Stiri

Decizie: Persoanele vaccinate care vin în România nu mai stau în carantină

Vladimir Ionescu

Persoanele care vin în România din țări încadrate ca aflându-se în zona verde nu mai au nevoie de niciun fel de document, iar persoanele vaccinate… Mai mult