Planurile UE pentru producția de cipuri se ciocnesc de realitate

Uniunea Europeană vrea să introducă un pachet de subvenții pentru sectorul microcipurilor care să rivalizeze cu investițiile Statelor Unite. Dar planurile UE, scrie Politico, sunt setate să se ciocnească de realitățile propriilor reguli de concurență ale blocului și de ritmul lent al deciziilor.

Pe fondul crizei globale de aprovizionare cu microcipuri, UE și-a stabilit obiectivele de a ajunge din urmă producătorii de semiconductori din SUA și din Asia și de a ajunge la o cotă de 20% din piața mondială, până în 2030. Încercarea UE de a modela o politică industrială la scară continentală este fără precedent și vine într-un moment de cumpănă pentru puterile globale din domeniu.

Un obstacol central pentru factorii de decizie din UE, în special pentru comisarul Thierry Breton, francezul care conduce eforturile Comisiei Europene legate de producția de semiconductori, îl reprezintă însă propriile reguli UE de concurență și tradiția îndelungată de a menține subvențiile publice la minimum.

De cealaltă parte, SUA, Japonia, Coreea de Sud, China și Taiwan se întrec în a propune pachete de subvenții pentru a atrage producători mondiali de cipuri precum TSMC, Intel și Samsung. SUA finalizează un pachet de 52 de miliarde de dolari numit CHIPS for America Act, în timp ce Coreea de Sud a lansat în mai o strategie care a deblocat până la 450 de miliarde de dolari în finanțare privată.

UE încearcă să țină pasul cu SUA, cu ajutorul PNRR-urilor

Planurile UE pentru sectorul cipurilor prind contur în primul rând prin planul de investiții cunoscut sub numele de Proiect important de interes european comun (IPCEI). Blocul comunitar a mai lansat, de asemenea, o alianță industrială privind microcipurile, iar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat luna trecută lansarea unei inițiative legislative, numită „Legea cipurilor europene”.

La un loc, planurile UE s-ar ridica la „aproximativ aceeași cifră” a schemei de finanțare americane de 52 de miliarde de dolari, potrivit lui Thierry Breton, comisarul UE pentru piața internă. Dar pentru firmele care așteaptă onorarea acestor promisiuni, este foarte greu să vadă cum UE le va îndeplini.

Comisia lucrează cu cel puțin 17 țări membre la noul proiect IPCEI, anunțat în decembrie 2020, care este menit să investească miliarde de euro în industrie prin scheme naționale. Mare parte din acești bani sunt așteptați să provină din fondurile UE de recuperare a pandemiei, pentru care țările au trebuit să aplice și să includă proiecte specifice în planurile lor de redresare.

Dar o analiză a acestor planuri realizată de Politico arătă că 10 țări nu au menționat deloc în planurile lor investițiile în microcipuri. Dintre restul statelor cu planuri aprobate care au inclus proiecte pentru dezvoltarea de microcipuri, doar șase țări au alocat buget specific pentru sectorul cipurilor, majoritatea împărțind finanțarea domeniului cu investiții în cloud, inteligență artificială și alte tehnologii.

În total, guvernele europene au promis prin planurile de redresare aproximativ 2,5 miliarde de euro finanțări directe pentru sectorul cipurilor, cu alte 2,3 miliarde de euro din finanțare pe care fabricanții de semiconductori vor trebui să le împartă cu tehnologia cloud, AI și alte firme de tehnologie.

Marii jucători europeni supralicitează, dar depind de aprobări de la Bruxelles

Marii jucători din Europa au promis finanțări suplimentare în anunțuri separate. Planul Parisului ”Franța 2030”, prezentat luna aceasta, include un angajament de 6 miliarde de euro pentru ceea ce numește „reziliență industrială”, în mare parte orientat către industria chipsurilor. Similar, guvernul italian a pus la dispoziție grupului Confindustria 700 de milioane de euro, potrivit unui anunț al premierului Mario Draghi.

Germania va cheltui 3 miliarde de euro pentru a susține industria cipurilor, jumătate din sumă fiind evidențiată în planul său național de redresare. Ministrul german al Economiei Peter Altmaier a adăugat că guvernul ar putea cheltui până la 10 miliarde de euro în viitor, dar nu este clar de unde ar veni această finanțare și nici dacă următorul guvern german o va sprijini în continuare.

Scheme naționale au nevoie însă de aprobarea Directoratului concurență, care are reguli stricte cu privire la acordarea ajutoarelor de stat, pentru a evita denaturarea pieței.

În plus, implementarea IPCEI este una de durată: țările trebuie au trebuit mai întâi să prezinte planuri naționale înainte de a conveni asupra unui plan european comun. Apoi, statele trebuie să ceară de la industriile lor să trimită oferte pentru proiecte, să le evalueze pe cele care intră și să facă o selecție.

Comisia trebuie să revizuiască toate proiectele propuse (pentru a verifica dacă acestea respectă legea concurenței), abia după aprobare guvernele naționale pot distribui finanțarea. Întregul proces, estimat de un document european, poate dura cu ușurință peste un an și jumătate.