Analiză

Pensiile: dispunerea exclusiv electorală a creșterilor, bugetul românesc și modelul grecesc

Valoarea punctului de pensie a crescut în ultimii trei ani cu circa 10%, în timp ce salariul mediu brut din care se percep taxele necesare… Mai mult

07.07.2019

La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

PIB-ul crește, țara se golește: Numărul românilor care își iau cetățenie în alt stat UE sau emigrează definitiv revine la valoarea de dinaine de criză

de Mariana Bechir , 27.2.2018

Ultimele date oficiale apropiate de realitate arată că la 1 ianuarie 2016 existau aproape trei milioane de români care locuiau în mod obișnuit într-un alt stat membru.

Numărul este furnizat de Eurostat și a fost calculat pe baza informațiilor primite de la birourile de statistică din celălalte 27 de state membre.

Suntem recordmanii UE, la mare distanță de Polonia, care a produs mai puțin de 2,5 milioane emigranți, la o populație de aproape 38 de milioane persoane.

Cele mai mari comunități de români, potrivit ultimelor date Eurostat sunt în:

  • Italia – 1, 151 milioane
  • Spania – aproape 700.000
  • Germania – aproape 450.000

Pe de altă parte, datele INS gravitează în ultimii ani în jurul aceluiași plafon demult depășit – de 2,5 milioane români plecați în străinătate. Concret, la 1 ianuarie 2016, rezultă din datele INS, numărul era de 2.500.484 persoane.

Haosul din statistica autohtonă și lipsa unor studii privind comunitățile românile din străintate reflectă lipsa de interes a guvernanților pentru acest fenomen care a condus la cea mai gravă criză demografică din România.

Aceasta, în condițiile în care toți indicatorii din domeniu arată că fenomenul revine la proporțiile alarmante de dinainte de criză.

Cu o mențiune: trendul este și mai îngrijorător atunci când ne referim la românii care se stabilesc pentru totdeauna peste hotare. 

Creșterea a numărului de emigrați pentru mai mult de 12 luni: hemoragie masivă a forței de muncă sub 30 de ani

În 2016, un număr de 207.578 de români au plecat la muncă pentru mai mult de 12 luni, comparativ cu 194.718, în 2015.

Aceasta înseamnă o întoarcere în momentul în care criza financiară globală a șters mai multe joburi din statele de destinație ale românilor și a temperat plecările – când numărul emigranților s-a prăbușit de la aproape 250.000 în 2009, la 197.985 în 2010.

Cele mai mari creșteri se observă la categoria tinerilor cu vârste între 25 și 30 de ani: de la 29.057 persoane în 2010, la 47.756 persoane (în 2015) și 35.224 în (2016).

Numai în 2015, peste 40.000 de români și-au luat altă cetățenie ori au emigrat definitiv

În pofida lipsei unor date interne mai detaliate pe marginea migrației, există posibilitatea aproximării celor care se stabilizează în străinătate, combinând doi indicatori, din surse diferite:

  • numărul românilor care obțin cetățenia unui alt stat membru (date Eurostat)
  • numărul emigranților definitivi (INS colectează de la MAI, Serviciul Pașapoarte, informațiile privind emigrările cu schimbarea de domiciliu – adică au locuința principală, din acte, în străinătate).

În cazul ambelor categorii se poate presupune că și-au construit deja o viață stabilă acolo unde se află.

(Citiți și: ”Forța de muncă – disperare după specialiști: Companiile au scos pe piață aproape 18.000 de joburi destinate acestora”)

Cele mai recente date pentru ambii indicatori există din 2015 și arată:

  • 28.400 de cetățenii obținute de români într-un alt stat membru
  • alți 15.235 de români au fost în 2015 emigranți definitivi (au renunțat la domiciliul din România și și-au stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat).

Totalul arată că 43.635 de români s-au aflat într-una din cele două situații.

Din aceștia, ar trebui scăzuți cei 2.600 de români care au obținut cetățenie maghiară, dar despre care nu se știe câți se mută cu adevărat în țara vecină.

Datele pentru 2016 vor depăși plafonul de 50.000 de persoane, ambii indicatori fiind pe trend ascendent.

Cifre șocante: 29% din europenii UE28 care și-au schimbat cetățenia sunt români

Informațiile privind cetățeniile noi în UE, pentru 2016, vor fi disponibile abia în a doua jumătate a acestui an, dar avem deja cifrele referitoare la emigranții definitivi – numărul se apropie de perioada de vârf: 22.807 de români care și-au schimbat în acte domiciliul, cu aproximativ 50% mai mulți decât în 2015.

Este cel mai mare număr înregistrat după aderarea la UE și un nivel ce nu a mai fost atins din 1995:

În ceea ce privește cetățeniile, în 2015, au primit cetățenie într-un stat al Uniunii 727.200 de persoane din țări non-EU și 104.900 persoane provenite din cele 28 de state membre. Din aceste 104.000 de persoane, 28.400 au fost români.

În termeni absoluți, românii au constituit principalul grup de europeni care au dobândit cetățenia unui alt stat membru al UE.

(Citiți și: ”UE – probleme în economie: deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric”)

În Italia, numărul cetățeniilor acordate românilor a crescut de la 6.400 în 2014, la 14.400 români, în 2015.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Angels Den Funding: Numai un start-up din zece are acces în România şi la finanţare şi la mentoring, la standarde internaţionale

Adrian N Ionescu

Doar 10% din start-up-urile din România are acces, simultan, la finanţare şi la mentoring la standarde internaţionale, potrivit unei analize a platformei Angels Den Funding,… Mai mult

Stiri

Asta-i: mai puțin de jumătate din profesorii candidați la titularizare au obținut note peste 7

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obţinute la titularizare este, înaintea analizării contestațiilor, de 46,86%, mai mică decât cea de anul trecut (47,40%). Anul acesta, Ministerul Educației… Mai mult

Stiri

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului

Adrian N Ionescu

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8… Mai mult

Europa

Londra cere înființarea unei misiuni europene de protecție maritimă în Golful Persic

Iulian Soare

Londra a anunţat că vrea să înfiinţeze, împreună cu state membre UE, o misiune de protecţie maritimă la Golful Persic, după ce Iran a imobilizat… Mai mult

Stiri

Vasile Ciurchea, urmărit penal în dosarul informatizării Casei de Sănătate, numit președinte interimar al CNAS

Vladimir Ionescu

UPDATE: Premierul Viorica Dăncilă a informat presa că a semnat decretul de numire a lui Vasile Ciurchea (foto) în poziția de președinte interimar la Casa… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a virat tranșa de 14,54 ml euro promisă Republicii Moldova

Iulian Soare

Comisia Europeană a alocat marți 14,54 milioane euro pentru Republica Moldova, sumă necesară aplicării Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanțării programelor de educație și formare… Mai mult

Europa

Boris Johnson, ales președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii

Iulian Soare

Boris Johnson a fost ales în funcția de președinte al Partidului Conservator și premier al Marii Britanii, a anunțat marți Parlamentul de la Londra, potrivit… Mai mult