La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

PIB-ul crește, țara se golește: Numărul românilor care își iau cetățenie în alt stat UE sau emigrează definitiv revine la valoarea de dinaine de criză

de Mariana Bechir , 27.2.2018

Ultimele date oficiale apropiate de realitate arată că la 1 ianuarie 2016 existau aproape trei milioane de români care locuiau în mod obișnuit într-un alt stat membru.

Numărul este furnizat de Eurostat și a fost calculat pe baza informațiilor primite de la birourile de statistică din celălalte 27 de state membre.

Suntem recordmanii UE, la mare distanță de Polonia, care a produs mai puțin de 2,5 milioane emigranți, la o populație de aproape 38 de milioane persoane.

Cele mai mari comunități de români, potrivit ultimelor date Eurostat sunt în:

  • Italia – 1, 151 milioane
  • Spania – aproape 700.000
  • Germania – aproape 450.000

Pe de altă parte, datele INS gravitează în ultimii ani în jurul aceluiași plafon demult depășit – de 2,5 milioane români plecați în străinătate. Concret, la 1 ianuarie 2016, rezultă din datele INS, numărul era de 2.500.484 persoane.

Haosul din statistica autohtonă și lipsa unor studii privind comunitățile românile din străintate reflectă lipsa de interes a guvernanților pentru acest fenomen care a condus la cea mai gravă criză demografică din România.

Aceasta, în condițiile în care toți indicatorii din domeniu arată că fenomenul revine la proporțiile alarmante de dinainte de criză.

Cu o mențiune: trendul este și mai îngrijorător atunci când ne referim la românii care se stabilesc pentru totdeauna peste hotare. 

Creșterea a numărului de emigrați pentru mai mult de 12 luni: hemoragie masivă a forței de muncă sub 30 de ani

În 2016, un număr de 207.578 de români au plecat la muncă pentru mai mult de 12 luni, comparativ cu 194.718, în 2015.

Aceasta înseamnă o întoarcere în momentul în care criza financiară globală a șters mai multe joburi din statele de destinație ale românilor și a temperat plecările – când numărul emigranților s-a prăbușit de la aproape 250.000 în 2009, la 197.985 în 2010.

Cele mai mari creșteri se observă la categoria tinerilor cu vârste între 25 și 30 de ani: de la 29.057 persoane în 2010, la 47.756 persoane (în 2015) și 35.224 în (2016).

Numai în 2015, peste 40.000 de români și-au luat altă cetățenie ori au emigrat definitiv

În pofida lipsei unor date interne mai detaliate pe marginea migrației, există posibilitatea aproximării celor care se stabilizează în străinătate, combinând doi indicatori, din surse diferite:

  • numărul românilor care obțin cetățenia unui alt stat membru (date Eurostat)
  • numărul emigranților definitivi (INS colectează de la MAI, Serviciul Pașapoarte, informațiile privind emigrările cu schimbarea de domiciliu – adică au locuința principală, din acte, în străinătate).

În cazul ambelor categorii se poate presupune că și-au construit deja o viață stabilă acolo unde se află.

(Citiți și: ”Forța de muncă – disperare după specialiști: Companiile au scos pe piață aproape 18.000 de joburi destinate acestora”)

Cele mai recente date pentru ambii indicatori există din 2015 și arată:

  • 28.400 de cetățenii obținute de români într-un alt stat membru
  • alți 15.235 de români au fost în 2015 emigranți definitivi (au renunțat la domiciliul din România și și-au stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat).

Totalul arată că 43.635 de români s-au aflat într-una din cele două situații.

Din aceștia, ar trebui scăzuți cei 2.600 de români care au obținut cetățenie maghiară, dar despre care nu se știe câți se mută cu adevărat în țara vecină.

Datele pentru 2016 vor depăși plafonul de 50.000 de persoane, ambii indicatori fiind pe trend ascendent.

Cifre șocante: 29% din europenii UE28 care și-au schimbat cetățenia sunt români

Informațiile privind cetățeniile noi în UE, pentru 2016, vor fi disponibile abia în a doua jumătate a acestui an, dar avem deja cifrele referitoare la emigranții definitivi – numărul se apropie de perioada de vârf: 22.807 de români care și-au schimbat în acte domiciliul, cu aproximativ 50% mai mulți decât în 2015.

Este cel mai mare număr înregistrat după aderarea la UE și un nivel ce nu a mai fost atins din 1995:

În ceea ce privește cetățeniile, în 2015, au primit cetățenie într-un stat al Uniunii 727.200 de persoane din țări non-EU și 104.900 persoane provenite din cele 28 de state membre. Din aceste 104.000 de persoane, 28.400 au fost români.

În termeni absoluți, românii au constituit principalul grup de europeni care au dobândit cetățenia unui alt stat membru al UE.

(Citiți și: ”UE – probleme în economie: deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric”)

În Italia, numărul cetățeniilor acordate românilor a crescut de la 6.400 în 2014, la 14.400 români, în 2015.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult