fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Comisia Națională de prognoză: Creştere economică pe regiuni pentru intervalul 2021-2024

de Vladimir Ionescu , 14.3.2021

Ritmul mediu anual de creştere economică estimat pentru perioada 2021 – 2024 este de 4,7%, cu un vârf de 5% în anul 2023, conform Prognozei în profil teritorial, varianta de iarnă, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Sudul țării ar urma să înregistreze cele mai mari creșteri, de peste 5% din PIB.

“La nivel naţional, pentru perioada 2021-2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,7% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,1%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii”, arată documentul citat de Agerpres.

Pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,2%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc.).

Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,8%, prin dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.

Scenariul se bazează pe o bună absorbție a fondurilor europene și creșterea consumului în ritm inferior economiei

CNSP precizează că scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi.

“O modificare a gradului de absorbţie poate induce schimbări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi adiacent asupra pieţei muncii. Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice”, explică documentul.

Cele mai mari creșteri ale PIB, în sudul țării – peste 5%

Pe regiuni, cele mai bune evoluţii economice ar urma să fie consemnate în Sud – Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, pentru care se estimează un avans al PIB de peste 5%.

Pentru regiunea Sud-Est creşterea reală a PIB se bazează, în principal, pe industrie şi construcţii. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 3,9% în 2023 faţă de 4,2% în anul 2019.

  • Comisia de Prognoză indentifică, însă, şi riscuri care ar putea afecta estimările, printre acestea fiind prelungirea pandemiei de COVID-19 peste perioada anticipată iniţial şi încetinirea redresării cererii mondiale.
  • Totodată, la perspective favorabile sunt trecute o producţie agricolă pe sectorul vegetal semnificativ mai mare decât cea avută în vedere la nivel naţional în cazul în care condiţiile climatice sunt mai favorabile şi o creştere peste aşteptări a capacităţilor de producţie a vaccinului COVID-19 şi grăbirea ritmului de vaccinare.

Pentru regiunea Sud Muntenia, evoluţia pozitivă se bazează pe toate sectoarele de activitate, în special pe domeniile construcţii şi servicii.

  • La capitolul riscuri sunt trecute o scădere a cererii pentru industria constructoare de maşini (componente pentru automobile) dar şi faptul că producţia agricolă depinde în totalitate de condiţiile climaterice, în lipsa unui sistem performant de irigaţii. Regiunea are o pondere de circa 19% din producţia agricolă a ţării.
  • O perspectivă favorabilă este relansarea activităţilor economice în special la nivelul UE, România fiind strâns dependentă de schimburile comerciale intracomunitare, în special prin industria auto.

Pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, creşterea proiectată pentru orizontul de prognoză este bazată în principal pe industrie şi construcţii.

  • Potrivit CNSP, pandemia de COVID-19 a fost o provocare şi pentru industria alimentară, unul dintre cei mai mari şi stabili angajatori şi unul dintre cei mai importanţi contributori la PIB-ul regiunii, adaptarea la noile condiţii făcându-se din mers. Cu toate acestea, în domeniul serviciilor, după industria aviatică – cel mai grav afectată – sectorul HoReCa a avut cel mai mult de suferit în perioada pandemiei.
  • Rata şomajului la sfârşitul anului s-a estimat la 4,9% în 2024 faţă de 5,2% în anul 2019.
  • La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt reduse (provocările la adresa sectorului energetic dinspre politicile europene de mediu şi schimbări climatice), în timp ce se semnalează avantaje competitive în industria auto.

Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024), bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019.
  • Deşi Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populaţiei rezidente, ar putea afecta cererea de forţă de muncă, subliniază CNSP.
  • De asemenea, ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje faţă de celelalte regiuni. “Gradul redus de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale şi ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce priveşte potenţialii investitori”, se mai arată în document.
  • Există, însă, şi perspective favorabile. Astfel, disparităţile intraregionale privind ponderea populaţiei ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) şi agricultură (Botoşani, Vaslui) indică un potenţial nevalorificat şi insuficient utilizat prin reconversie şi recalificare în judeţele mai puţin dezvoltate ale regiunii.
  • Pe de altă parte, datorită costului scăzut al forţei de muncă (trend în creştere), regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investiţiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).

Pentru regiunea Vest, se proiectează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, bazată pe industrie şi construcţii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului se estimează la 2,2% pentru anul 2021, urmând ca aceasta să scadă la 1,3 procente până în 2024, judeţul Timiş continuând să se menţină la cea mai scazută rată a şomajului la nivel regional (0,8%), cunoscut fiind, din anii precedenţi, pentru criza forţei de muncă în piaţă.
  • “Deşi cu o economie puternică, regiunea Vest se confruntă în prezent cu o rată crescută a infectării în rândul populaţiei, ceea ce înseamnă o încetinire a redresării economiei regionale. În acest context, restricţiile impuse se vor resimţi în economia regională, mai ales în domeniul HoReCa şi al agroturismului”, se mai arată în documentul CNSP.

În regiunea Centru, creşterea reală prognozată a PIB este de circa 4,9% pe întreaga perioadă vizată. Această tendinţă este susţinută în principal de sectorul industriei şi de cel al serviciilor (ramuri care deţin cele mai importante ponderi în economia regiunii), urmate de construcţii.

  • Principalele riscuri sunt prelungirea pandemiei de COVID-19 care poate afecta în mod special judeţele cu o pondere semnificativă a industriei dar şi cu un potenţial turistic mai ridicat.
  • Perspective favorabile sunt un an agricol foarte bun, determinat de condiţii climatice favorabile, care să ducă la obţinerea unor producţii vegetale şi zootehnice peste aşteptări şi accelerarea procesului de vaccinare anti COVID care să determine revigorarea mai rapidă a turismului.
  • Dacă în 2019 rata şomajului era de 2,6%, se preconizează ca în 2021 rata şomajului va fi de 3,4%, urmând ca în anul 2024 aceasta să se situeze la 2%.

Pentru regiunea Nord – Vest se estimează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, susţinută în principal de industrie şi construcţii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului 2024 va ajunge la 1,6% faţă de 2% în anul 2019.
  • La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt relativ reduse având în vedere avantajul geografic şi investiţiile consistente din ultimii ani în infrastructură precum şi în sistemul de producţie.
  • În acelaşi timp se pot identifica avantaje competitive în domeniul serviciilor prestate pentru întreprinderi (outsourcing al companiilor din vestul Europei) precum şi datorită flexibilităţii liniilor de producţie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult

Stiri

România în topul țărilor UE producătoare de bere

Marin Pana

Eurostat a inclus România pe locul 7 în topul țărilor UE producătoare de bere, potrivit comunicatului dat cu ocazia Zilei Internaționale a Berii. Cu 1,7… Mai mult