fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

Comisia Națională de prognoză: Creştere economică pe regiuni pentru intervalul 2021-2024

de Vladimir Ionescu , 14.3.2021

Ritmul mediu anual de creştere economică estimat pentru perioada 2021 – 2024 este de 4,7%, cu un vârf de 5% în anul 2023, conform Prognozei în profil teritorial, varianta de iarnă, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Sudul țării ar urma să înregistreze cele mai mari creșteri, de peste 5% din PIB.

“La nivel naţional, pentru perioada 2021-2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,7% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,1%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii”, arată documentul citat de Agerpres.

Pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,2%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc.).

Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,8%, prin dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.

Scenariul se bazează pe o bună absorbție a fondurilor europene și creșterea consumului în ritm inferior economiei

CNSP precizează că scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi.

“O modificare a gradului de absorbţie poate induce schimbări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi adiacent asupra pieţei muncii. Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice”, explică documentul.

Cele mai mari creșteri ale PIB, în sudul țării – peste 5%

Pe regiuni, cele mai bune evoluţii economice ar urma să fie consemnate în Sud – Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, pentru care se estimează un avans al PIB de peste 5%.

Pentru regiunea Sud-Est creşterea reală a PIB se bazează, în principal, pe industrie şi construcţii. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 3,9% în 2023 faţă de 4,2% în anul 2019.

  • Comisia de Prognoză indentifică, însă, şi riscuri care ar putea afecta estimările, printre acestea fiind prelungirea pandemiei de COVID-19 peste perioada anticipată iniţial şi încetinirea redresării cererii mondiale.
  • Totodată, la perspective favorabile sunt trecute o producţie agricolă pe sectorul vegetal semnificativ mai mare decât cea avută în vedere la nivel naţional în cazul în care condiţiile climatice sunt mai favorabile şi o creştere peste aşteptări a capacităţilor de producţie a vaccinului COVID-19 şi grăbirea ritmului de vaccinare.

Pentru regiunea Sud Muntenia, evoluţia pozitivă se bazează pe toate sectoarele de activitate, în special pe domeniile construcţii şi servicii.

  • La capitolul riscuri sunt trecute o scădere a cererii pentru industria constructoare de maşini (componente pentru automobile) dar şi faptul că producţia agricolă depinde în totalitate de condiţiile climaterice, în lipsa unui sistem performant de irigaţii. Regiunea are o pondere de circa 19% din producţia agricolă a ţării.
  • O perspectivă favorabilă este relansarea activităţilor economice în special la nivelul UE, România fiind strâns dependentă de schimburile comerciale intracomunitare, în special prin industria auto.

Pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, creşterea proiectată pentru orizontul de prognoză este bazată în principal pe industrie şi construcţii.

  • Potrivit CNSP, pandemia de COVID-19 a fost o provocare şi pentru industria alimentară, unul dintre cei mai mari şi stabili angajatori şi unul dintre cei mai importanţi contributori la PIB-ul regiunii, adaptarea la noile condiţii făcându-se din mers. Cu toate acestea, în domeniul serviciilor, după industria aviatică – cel mai grav afectată – sectorul HoReCa a avut cel mai mult de suferit în perioada pandemiei.
  • Rata şomajului la sfârşitul anului s-a estimat la 4,9% în 2024 faţă de 5,2% în anul 2019.
  • La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt reduse (provocările la adresa sectorului energetic dinspre politicile europene de mediu şi schimbări climatice), în timp ce se semnalează avantaje competitive în industria auto.

Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024), bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019.
  • Deşi Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populaţiei rezidente, ar putea afecta cererea de forţă de muncă, subliniază CNSP.
  • De asemenea, ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje faţă de celelalte regiuni. “Gradul redus de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale şi ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce priveşte potenţialii investitori”, se mai arată în document.
  • Există, însă, şi perspective favorabile. Astfel, disparităţile intraregionale privind ponderea populaţiei ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) şi agricultură (Botoşani, Vaslui) indică un potenţial nevalorificat şi insuficient utilizat prin reconversie şi recalificare în judeţele mai puţin dezvoltate ale regiunii.
  • Pe de altă parte, datorită costului scăzut al forţei de muncă (trend în creştere), regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investiţiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).

Pentru regiunea Vest, se proiectează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, bazată pe industrie şi construcţii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului se estimează la 2,2% pentru anul 2021, urmând ca aceasta să scadă la 1,3 procente până în 2024, judeţul Timiş continuând să se menţină la cea mai scazută rată a şomajului la nivel regional (0,8%), cunoscut fiind, din anii precedenţi, pentru criza forţei de muncă în piaţă.
  • “Deşi cu o economie puternică, regiunea Vest se confruntă în prezent cu o rată crescută a infectării în rândul populaţiei, ceea ce înseamnă o încetinire a redresării economiei regionale. În acest context, restricţiile impuse se vor resimţi în economia regională, mai ales în domeniul HoReCa şi al agroturismului”, se mai arată în documentul CNSP.

În regiunea Centru, creşterea reală prognozată a PIB este de circa 4,9% pe întreaga perioadă vizată. Această tendinţă este susţinută în principal de sectorul industriei şi de cel al serviciilor (ramuri care deţin cele mai importante ponderi în economia regiunii), urmate de construcţii.

  • Principalele riscuri sunt prelungirea pandemiei de COVID-19 care poate afecta în mod special judeţele cu o pondere semnificativă a industriei dar şi cu un potenţial turistic mai ridicat.
  • Perspective favorabile sunt un an agricol foarte bun, determinat de condiţii climatice favorabile, care să ducă la obţinerea unor producţii vegetale şi zootehnice peste aşteptări şi accelerarea procesului de vaccinare anti COVID care să determine revigorarea mai rapidă a turismului.
  • Dacă în 2019 rata şomajului era de 2,6%, se preconizează ca în 2021 rata şomajului va fi de 3,4%, urmând ca în anul 2024 aceasta să se situeze la 2%.

Pentru regiunea Nord – Vest se estimează o creştere reală a PIB de peste 4% pe întreg orizontul de prognoză, susţinută în principal de industrie şi construcţii.

  • Rata şomajului la sfârşitul anului 2024 va ajunge la 1,6% faţă de 2% în anul 2019.
  • La nivelul regiunii riscurile asociate prognozei sunt relativ reduse având în vedere avantajul geografic şi investiţiile consistente din ultimii ani în infrastructură precum şi în sistemul de producţie.
  • În acelaşi timp se pot identifica avantaje competitive în domeniul serviciilor prestate pentru întreprinderi (outsourcing al companiilor din vestul Europei) precum şi datorită flexibilităţii liniilor de producţie.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Probleme și cu vaccinul Johnson & Johnson: se amână lansarea în Europa după raportarea de tromboze îm SUA

Iulian Soare

Grupul Johnson&Johnson a anunțat marți că amână lansarea vaccinului său anti-Covid în Europa, după raportarea unor cazuri rare de cheaguri de sânge în SUA. Compania… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euro

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult