luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 mai, 2021

Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe.

Revenirea pe anul în curs ar urma să fie la limită pentru o regiune și un județ, în timp ce trei regiuni de dezvoltare din cele opt ale României și 20 de județe nu vor reuși să revină la valoarea în termeni reali a PIB/locuitor din urmă cu doi ani.


Mai mult, în trei cazuri, Satu-Mare, Bistrița-Năsăud și Brăila, revenirea se va produce nici măcar în 2022, ci în 2023, ceea ce va accentua decalajele de dezvoltare.

Evoluția PIB/locuitor pe regiuni în timpul pandemiei

Astfel, vă prezentăm situația evoluției în pandemie în profil territorial, așa cum rezultă ea în baza calculelor CNSP, unde criteriul de departajare este rezultatul care urmează a fi obținut în 2021 față de referința constituită de anul dinaintea pandemiei, 2019.
În paranteze la fiecare regiune apare numărul de județe, din cel total, care vor reuși să refacă declinul economic.

Doar două județe din regiunea de nord-est a țării ( Bacău și Iași) vor reuși revenirea economică în acest an. Totuși, prin dimensiunea economiei lor, vor trage în domeniul pozitiv întreaga diviziune administrativ-teritorială constituită pe tipar european.

(Citiți și:”Industria prelucrătoare a coborât în februarie 2021 sub nivelul din februarie 2018”)


Ceea ce nu se va repeta în partea de sud-est a țării, unde cel mai important centru de afaceri, Constanța, va rămâne destul de clar pe minus (-2,3% în 2021 față de 2019).

Deși a doua regiune cel mai puternic lovită de recesiune anul trecut la nivel național (-5,7%), regiunea Sud Muntenia va reface în acest an terenul pierdut, urmând să înregistreze cel mai ridicat ritm de creștere (+6,4% per total), deși numai 4 din cele 7 județe componente vor bifa revenirea în V.

De remarcat faptul că județul Argeș, care a avut cea mai mare scădere economică anul trecut dintre toate județele țării, nu va reuși să revină și va deține lanterna roșie la nivel regional. Situație care nu se va regăsi în Regiunea Vest în cazul Aradului, însoțit, însă de Timiș, ceea ce va face ca aceasta să aibă cea mai slabă performanță în pandemie (-1,8%) dintre toate regiunile.

Dacă în Regiunea Vest doar un singur județ a ajuns pe plus, la vecinele din Regiunea Sud-Vest, oarecum surprinzător, performanțele avute în vedere de CNSP sunt bune pentru patru din cele cinci județe, doar Gorjul urmând să rămână în urmă (-2,2%) într-o Regiune Sud-Vest Oltenia situate pe locul doi la nivel național.

Dar cea mai mare surpriză o rezervă Regiunea Nord-Vest, menținută pe zero de un singur județ ( Cluj, cu avans de +4,1% în 2021 față de 2019), în timp ce toate celelalte județe vor avea rezultate de revenire negative iar două dintre ele ( Bistrița-Năsăud și Satu-Mare) vor amâna ieșirea reală din criză tocmai pentru anul 2023. Ceea ce va mări considerabil decalajele la nivel local.

Aceste probleme destul de serioase pentru cei care locuiesc în partea de nord-vest fiind spuse, urmează și vești bune pentru toate cele șase județe din Regiunea Centru, care completează Transilvania, împărțită astfel în două, cu excepția Clujului.
Și unde doar Covasna nu va reuși, de puțin, să treacă pe plus dar măcar va reveni la situația din urmă cu doi ani.

În fine, după acest record puțin scontat în mijlocul țării, vine o dezamăgire destul de importantă pentru cei aproximativ trei milioane de cetățeni din Regiunea București-Ilfov, care vine cu a doua cea mai slabă performanță a PIB/loc. în 2021 față de 2019 (-1,1%).
Și unde problema este localizată la București, prognozat a avea cea mai redusă creștere economică în 2021 față de toate județele țării ( doar 2,1%), care nu va permite anularea scăderii din 2020 (-3,4%).

Ar mai fi de reținut topurile recesiunilor maxime la nivel județean în anul 2020, unde Argeșul (-9,3%) este urmat de Dâmbovița, Satu-Mare (fiecare cu câte -8%), Bistrița-Năsăud (-7,9%), Brăila (-7,6%), Arad (-7,5%) și Constanța (-7%) și cel deschis de București la creșteri minime pe 2021, unde mai figurează ( din nou !) Brăila (+3,2%) și Satu-Mare (+3,3%), precum și Maramureș (+3,4%) și Bistrița-Năsăud (+3,5%), ceea ce indică o situație problematică în curs în nord-vestul țării.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În acest context, politica de ieșire din criză și alocările la nivel regional și intraregional prin PNRR ar trebui calibrate diferit, pentru a mai atenua din decalajele între diferitele diviziuni administrative ale țării.
Asta deoarece coeziunea socială va fi un factor important pentru convegerența reală în tentativa de integrare deplină, de la intrarea în spațiul Schengen și până la adoptarea euro.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Atat de inselatoare sunt datele statistice,incat imi readuc aminte de cuvintele unui profuniv.la care daca erai de 7-8 erai nu numai trecut ,ci si elogiat,acesta spunea:STATISTICA se doreste a fi o stiinta exacta ,dar ….poate fi si o escamotare grosolana a realitatii;deci ne sugera sa folosim 2-3 surse de date si apoi sa analizam;IN afara de aceste scurte consideratiuni,cred ca suntem de ani buni tributari impartirii administrativ-teritoriale a tarii impuse in 2004-2005 de U.E,care cu harta in fata ,fara o analiza succinta a neomogenitatii si specificitatii tinuturilor romanesti,istorice ,economico-sociale si altele NE-A CONVINS CA IMPARTIREA IN CELE 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE ar fi cea ….nimerita! DE aici pornesc si datele statistice,iar daca comparam date furnizate de:COMISIA DE PROGNOZA,INS,BNR,GUV.R prin S.G.,fiecare minister ,VOM observa discrepante izbitoare,toti cei ce emana date le vor sustine pe baza propriilor algoritmi,metode ultra moderne,analize sigure etc;nu exista o unicitate a surselor de date,de aici si DECIZIILE deseori eronate.Haideti sa ne reunim si am propus ,ca fondator al SEMINARULUI STIINTIFIC „VIRGIL MADGEARU”de stiinte economice,juridice si sociologie sa convergem spre imbunatatirea
    sit.descrise ;e : stanescuvifor@yahoo.com / 20.5.2021.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Atat de inselatoare sunt datele statistice,incat imi readuc aminte de cuvintele unui profuniv.la care daca erai de 7-8 erai nu numai trecut ,ci si elogiat,acesta spunea:STATISTICA se doreste a fi o stiinta exacta ,dar ….poate fi si o escamotare grosolana a realitatii;deci ne sugera sa folosim 2-3 surse de date si apoi sa analizam;IN afara de aceste scurte consideratiuni,cred ca suntem de ani buni tributari impartirii administrativ-teritoriale a tarii impuse in 2004-2005 de U.E,care cu harta in fata ,fara o analiza succinta a neomogenitatii si specificitatii tinuturilor romanesti,istorice ,economico-sociale si altele NE-A CONVINS CA IMPARTIREA IN CELE 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE ar fi cea ….nimerita! DE aici pornesc si datele statistice,iar daca comparam date furnizate de:COMISIA DE PROGNOZA,INS,BNR,GUV.R prin S.G.,fiecare minister ,VOM observa discrepante izbitoare,toti cei ce emana date le vor sustine pe baza propriilor algoritmi,metode ultra moderne,analize sigure etc;nu exista o unicitate a surselor de date,de aici si DECIZIILE deseori eronate.Haideti sa ne reunim si am propus ,ca fondator al SEMINARULUI STIINTIFIC „VIRGIL MADGEARU”de stiinte economice,juridice si sociologie sa convergem spre imbunatatirea
    sit.descrise ;e : stanescuvifor@yahoo.com / 20.5.2021.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: