Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

de Marin Pana , 7.3.2019

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală reieşită din calcul pentru ansamblul anului trecut a fost de 940.477,5 milioane lei, cu ceva mai mult de nouă miliarde de lei sau aproape 1% sub valoarea prognozată de CNSP şi utilizată de Ministerul Finanţelor (949.600 lei).

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 0,7% faţă de trimestrul anterior, cea mai mică valoare din ultimele trei trimestre dar egală cu avansul din T4 2017. De remarcat revenirea la valori ceva mai temperate de creştere de la un trimestru la altul, după o anumită accelerare a ritmului pe parcursul primelor trei trimestre.

Ca de obicei, pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2017 identică în raport cu media anuală ( (valori similare au fost consemnate şi în anii anteriori).

Media de creştere economică din 2014 încoace – 5% pe an

Dată fiind stabilizarea destul de evidentă a creşterii economice undeva în jur de patru procente şi încetinirea ritmurilor în cazul principalilor parteneri comerciali, prognoza pentru 2019 pare a fi mai exactă din partea Comisiei Europeane ( 3,8%) decât varianta în care s-ar produce subit o creştere la 5,5%, valoarea utilizată pentru construcţia bugetară pe acest an.

Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 21,4% în perioada 2015 – 2018, după ce revenise de-abia în 2014 exact la valoarea din 2008.

Performanţa medie de 5% pe ultimii patru ani apare ca foarte bună dar trebuie să fim atenţi în privinţa forţării creşterii peste potenţialul oferit de condiţiile din economie.

Rezultatele, cu avantaje şi dezvantaje

Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru s-a apropiat de 30%. Astfel, şi pe fondul creşterii inflaţiei medii anuale la 4,63%, repartizarea valorilor nominale ale PIB trimestrial pe parcursul lui 2018 a devenit ceva mai dezechilibrată decât în anii precedenţi.

Spre deosebire de anul trecut, rezultatul final a fost semnificativ mai mic decât valoarea estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi utilizată în raportări de Ministerul Finanţelor. Simplificat, 940,5 miliarde lei realizat faţă de 949,6 miliarde lei „planificat”, ceea ce modifică întrucâtva rezultatul de deficit bugetar pe cash de la 2,88% din PIB la 2,91% din PIB.

Dacă pentru anul trecut lucrurile se prezintă mai slab decât se spera iniţial ( reamintim că pentru 2018 s-a pornit de la o creştere scontată de 5,5% în termeni reali, la fel caşi pentru 2019), trebuie remarcat că reducerea bazei de raportare va însemna un avantaj din perspectiva realizării obiectivului de creştere economică pentru anul în curs.

Creşterile de salarii din sectorul bugetar au permis trecerea pragului de 4%

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit industriei, cu 1%, urmată de comerţ (+0,7%) şi un trio cu aceeaşi contribuţie de 0,4%: agricultură, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii.

De remarcat că administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. figurează şi ea cu 0,2 puncte procentuale (urmare a creşterilor salariale, deoarece aşa este metodologia de calcul a PIB), ceea ce a permis trecerea pragului de patru procente.

De remarcat influenţa destul de semnificativă pe teritoriul negativ a sectorului de construcţii, urmare a scăderii volumului de activitate (-5,6%), în pofida inducerii unei contribuţii pozitive pe segmentul tranzacţiilor imobiliare.

Se adună „nori negri” pe anumiţi indicatori economici

Trendul din comerțul exterior apare ca îngrijorător. Ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor.

Mai mult, decalajul s-a dublat în ultimul trimestru faţă de situaţia înregistrată pe ansamblul anului trecut. Adică exact pe dos decât ar fi fost necesar pentru ne îmbunătăţi poziţia din comerţul exterior, unde alte ţări din regiune au înregistrat excedente şi nu deficite în creştere, precum noi.

Formarea brută de capital s-a îmbunătățit per total dar formarea brută de capital fix a fost în suferinţă (cu valori în scădere de peste trei procente atât per total cât şi în ultimul trimestru).

Tendinţa a fost una de uşoară îmbunătăţire a situaţiei, de natură să dea speranţe în privinţa previziunilor de creștere economică pe 2019.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată încă rezonabil, dar rezultatele obţinute cu o anumită forţare ( în scădere) a echilibrelor macroeconomice vor trebui consolidate în 2019 – 2020 ( vezi semnele de atenţionare pe deficitul de cont curent de 4,6% din PIB şi evoluţia cursului ).

Asumarea de tip „no matter what” de către stat a repartizării unor beneficii bazate pe o creştere cam optimist estimată nu este recomandabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult