La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

de Marin Pana , 7.3.2019

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală reieşită din calcul pentru ansamblul anului trecut a fost de 940.477,5 milioane lei, cu ceva mai mult de nouă miliarde de lei sau aproape 1% sub valoarea prognozată de CNSP şi utilizată de Ministerul Finanţelor (949.600 lei).

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 0,7% faţă de trimestrul anterior, cea mai mică valoare din ultimele trei trimestre dar egală cu avansul din T4 2017. De remarcat revenirea la valori ceva mai temperate de creştere de la un trimestru la altul, după o anumită accelerare a ritmului pe parcursul primelor trei trimestre.

Ca de obicei, pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2017 identică în raport cu media anuală ( (valori similare au fost consemnate şi în anii anteriori).

Media de creştere economică din 2014 încoace – 5% pe an

Dată fiind stabilizarea destul de evidentă a creşterii economice undeva în jur de patru procente şi încetinirea ritmurilor în cazul principalilor parteneri comerciali, prognoza pentru 2019 pare a fi mai exactă din partea Comisiei Europeane ( 3,8%) decât varianta în care s-ar produce subit o creştere la 5,5%, valoarea utilizată pentru construcţia bugetară pe acest an.

Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 21,4% în perioada 2015 – 2018, după ce revenise de-abia în 2014 exact la valoarea din 2008.

Performanţa medie de 5% pe ultimii patru ani apare ca foarte bună dar trebuie să fim atenţi în privinţa forţării creşterii peste potenţialul oferit de condiţiile din economie.

Rezultatele, cu avantaje şi dezvantaje

Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru s-a apropiat de 30%. Astfel, şi pe fondul creşterii inflaţiei medii anuale la 4,63%, repartizarea valorilor nominale ale PIB trimestrial pe parcursul lui 2018 a devenit ceva mai dezechilibrată decât în anii precedenţi.

Spre deosebire de anul trecut, rezultatul final a fost semnificativ mai mic decât valoarea estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi utilizată în raportări de Ministerul Finanţelor. Simplificat, 940,5 miliarde lei realizat faţă de 949,6 miliarde lei „planificat”, ceea ce modifică întrucâtva rezultatul de deficit bugetar pe cash de la 2,88% din PIB la 2,91% din PIB.

Dacă pentru anul trecut lucrurile se prezintă mai slab decât se spera iniţial ( reamintim că pentru 2018 s-a pornit de la o creştere scontată de 5,5% în termeni reali, la fel caşi pentru 2019), trebuie remarcat că reducerea bazei de raportare va însemna un avantaj din perspectiva realizării obiectivului de creştere economică pentru anul în curs.

Creşterile de salarii din sectorul bugetar au permis trecerea pragului de 4%

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit industriei, cu 1%, urmată de comerţ (+0,7%) şi un trio cu aceeaşi contribuţie de 0,4%: agricultură, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii.

De remarcat că administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. figurează şi ea cu 0,2 puncte procentuale (urmare a creşterilor salariale, deoarece aşa este metodologia de calcul a PIB), ceea ce a permis trecerea pragului de patru procente.

De remarcat influenţa destul de semnificativă pe teritoriul negativ a sectorului de construcţii, urmare a scăderii volumului de activitate (-5,6%), în pofida inducerii unei contribuţii pozitive pe segmentul tranzacţiilor imobiliare.

Se adună „nori negri” pe anumiţi indicatori economici

Trendul din comerțul exterior apare ca îngrijorător. Ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor.

Mai mult, decalajul s-a dublat în ultimul trimestru faţă de situaţia înregistrată pe ansamblul anului trecut. Adică exact pe dos decât ar fi fost necesar pentru ne îmbunătăţi poziţia din comerţul exterior, unde alte ţări din regiune au înregistrat excedente şi nu deficite în creştere, precum noi.

Formarea brută de capital s-a îmbunătățit per total dar formarea brută de capital fix a fost în suferinţă (cu valori în scădere de peste trei procente atât per total cât şi în ultimul trimestru).

Tendinţa a fost una de uşoară îmbunătăţire a situaţiei, de natură să dea speranţe în privinţa previziunilor de creștere economică pe 2019.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată încă rezonabil, dar rezultatele obţinute cu o anumită forţare ( în scădere) a echilibrelor macroeconomice vor trebui consolidate în 2019 – 2020 ( vezi semnele de atenţionare pe deficitul de cont curent de 4,6% din PIB şi evoluţia cursului ).

Asumarea de tip „no matter what” de către stat a repartizării unor beneficii bazate pe o creştere cam optimist estimată nu este recomandabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE

Vladimir Ionescu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult

Stiri

Raport PwC / Industria de media și divertisment din România va atinge 3 miliarde dolari în 2019

Razvan Diaconu

Industria de media și divertisment din România va atinge în 2019 pragul de 3 miliarde de dolari, în creștere cu 7,1% comparativ cu 2018. România… Mai mult