Piața imobiliară 2014: Creditele în lei, mai avantajoase decât cele în euro. La bunuri de consum mai avem de așteptat - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

16 octombrie, 2021

Piața imobiliară 2014: Creditele în lei, mai avantajoase decât cele în euro. La bunuri de consum mai avem de așteptat

9 martie, 2014

Dobânda medie la creditele pentru locuințe luate în lei a scăzut în premieră absolută sub cea la creditele pentru locuințe luate în euro.

Datele BNR pentru luna ianuarie 2014 arată o dobândă anuală efectivă medie de 5,55% la lei față de 5,80% la euro, după ce anul trecut ”scorul” fusese de 6,11% DAE în lei la 5,87% DAE în euro.

Această evoluție nu este surprinzătoare, dată fiind evoluția inflației la nivel național de la începutul anul 2013 și până la începutul lui 2014, interval în care indicele prețurilor de consum a evoluat de la 5,97% la 1,06%.
De reținut, însă, că valoarea medie anuală a inflației pe ultimele 12 luni a coborât, deocamdată, doar până la 3,6% pe an.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Am prezentat atât setul de valori nominale cât și pe cel de valori efective ( rezultate după adiționarea efectului comisionelor parcticate sub diverse forme) pentru a vedea mai clar cum au evoluat dobânzile. De pildă, se poate observa că deși dobânda nominală în lei a urcat ușor în 2012 față de 2011 ( de la 7,76% la 8,35%), dobânda anuală efectivă a scăzut (de la 9,02% la 8,78%).

Explicația constă în reducerea tranzitorie a comisioanelor mai consistente practicate în 2011, după care s-a produs o stabilizare către nivelurile actuale.
Ar trebui să fim atenți nu doar nivelul nominal, coborât sub pragul psihologic de 5% pe an, ci și la alte costuri aferente creditului ce se reflectă în nivelul ratei. În treacăt fie spus, diferența între valoarea DAE și cea nominală rămâne mai mare la lei decât la euro.

Cert este că asumarea riscului valutar al contractării unui credit în euro de către persoanele care obțin venituri în lei, pe ideea plății unei rate mai reduse nu prea se mai justifică. Lunile următoare ar trebui să vină cu confirmarea acestei tendințe, ce merită urmărită cu maximă atenție de către cei care angajează veniturile lor viitoare pe un număr mare de ani.

Desigur, sunt de luat în calcul scumpirea resursei în euro pe fondul tendinței de dezintermediere ( reducerea nivelului liniilor de finanțare din partea băncilor mamă a filialelor românești) și anticiparea trecerii pe termen mediu la euro la un curs care să includă o anumită apreciere a monedei noastre naționale în termeni reali relativ la moneda unică europeană.

După cum va trebui judecat și efectul complex al eliberarea de către BNR de lichiditate către bănci din rezervele minime obligatorii, atât pentru lei cât și pentru valută. Efectul pare a fi fost mai pregnant pe lei, în timp ce pe euro a stabilizat pentru moment tendința de revenire a dobânzilor spre nivelurile din 2009 – 2011, când nici competiția din partea ofertelor pe lei nu le creea o presiune prea mare.

În schimb, situația la creditele noi pentru consum acordate gospodăriilor populației rămâne net în favoarea creditării în valută, valoarea DAE de 12,46% la lei fiind cu mult peste DAE de 5,82% consemnată la valută.
De precizat, creșterea la valută este doar conjuncturală (valoarea pe 2013 este cea din decembrie, în timp ce media lunară pe 2013 este de 5,45% nominal și 6,36% DAE).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Ceea ce sare în ochi este diferența cu mult mai mică dintre nivelul dobânzii la creditele pentru consum și cea de la creditele pentru case în cazul euro față de situația consemnată la lei. În mod evident, dobânzile exagerate practicate la creditele curente în lei (pentru mobilă, electrocasnice etc.) frânează creșterea cererii interne.

Foarte probabil, un rol important îl joacă și tipul de marfă pentru care se acordă creditele. De regulă, în euro pentru autoturisme (acestea nu au afișate prețurile în moneda națională, prin excepție de la practica din țări cu regim valutar similar cu al nostru precum Polonia, Ungaria sau Cehia), mai ușor de urmărit și valorificat în cazul neonorării ratelor, și în lei pentru electrocasnice sau mobilă, mai greu de recuperat.

Aici, pe lângă nivelul absolut ( explicat prin riscul mai ridicat de neplată dar permis și de exploatarea nivelului mai redus de educație financiară a populației), intervin din nou comisioanele. Diferența dintre dobânzile DAE ( cu efect pe rata plătită) și nominală (de strigare, pentru atragerea clientului) este de 1,87% la lei, față de doar 0,69% la euro.

Este un segment de creditare important, pe care măsurile pentru apropierea dintre regimul de creditare în lei și cel în euro ar putea să producă efecte importante pentru stimularea consumului. Și o provocare importantă pentru modul de lucru din sistemul bancar, în perspectiva unei treceri mai line la moneda unică europeană.



citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr