fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Petrol & Gaze: Contribuția la PIB era de o treime din cea a sectorului IT&C și de 40% din cea a agriculturii în 2019

de Adrian N Ionescu , 11.4.2021

FOTO: Consilium Policy Advisors Group (CPAG)

Industria de pertol și gaze a contribuit direct cu peste 1,8 % la produsul intern brut (PIB) în anii 2017 – 2019 în medie, proporție aproape cât  jumătate din cea a întregului sector energetic al României, potrivit unei analize a Consilium Policy Advisors Group (CPAG), realizată la solicitarea Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG).

Analiza precizează că sectorul energetic a avut o contribuție directă la PIB în scădere până la 3,5% în 2018, de la 4,9% în 2012.

În comparație cu alte sectoare economice, impactul (direct) al companiilor de petrol și gaze chestionate  în cadrul studiului se ridică la:

  • 72% din contribuția la PIB a sectorului de intermediere financiară și asigurări sau
  • 40% din contribuția sectorului agricol
  • 32% din contribuția sectorului IT&C.

Impactul total al companiilor de petrol și gaze chestionate în economie (inclusiv efectele directe, indirecte și induse) urcă până la 5,3% și 5,9% din PIB în perioada 2017-2019.

Totodată, totalul impozitelor și dividendelor plătite statului de companiile de petrol și gaze chestionate au fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale bugetare. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei. pe an, reprezentând 1,3% din veniturile fiscale bugetare.

Companiile de petrol și gaze incluse în acest sondaj au plătit 10 miliarde lei în TVA și accize pe combustibil în 2019, adică echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare încasate din TVA și accize.

Deficitul de colectare a TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE, menționează studiul citat.

Ponderea investițiilor în scădere față de cele din sectorul public

Investițiile efectuate de companiile de petrol și gaze chestionate au depășit 6,7 miliarde de lei în 2019,  aproape de două ori mai mult decât în 2017.

Pe de altă parte, ponderea investițiilor firmelor de specialitate în totalul investițiilor în sectorulpublic a scăzut până la 16% în 2019, mai ales ca urmare a descurajării lor de rgelementări.

„Industria de petrol și gaze utilizează intensiv capital. Investițiile se efectuează pe termen lung și se confruntă cu un grad ridicat de risc, derivat atât din modificările condițiilor economice, cât și din legislație. Deciziile cu privire la viitoarea desfășurare a capitalului pentru a direcționa sectorul de petrol și gaze spre a prospera, pe măsură ce se accelerează tranziția energetică sunt în sine dificile, chiar și fără o incertitudine legislativă sporită”, scrie economistul Laurian Lungu, co-fondatorul CPAG și autorul studiului.

(Citiți și: „Extragerea gazelor din Marea Neagră va deveni nerentabilă dacă investițiile încep după 2022 – estimare ANRM”)

Productivitatea muncii în petrol și gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect și indus relativ mare pe care industria de petrol și gaze îl are asupra economiei.

În perioada 2017-2019, în companiile chestionate din sectorul de petrol și gaze lucrau peste 24.800 de angajați. Adică 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.

Crește dependența României de gazele naturale

Scăderea producției interne de gaze și creșterea cererii au condus la o creștere a raportului de dependență a gazelor (i.e. creşterea importurilor) de la aproape 2% în 2015 la peste 12% în 2018.

„Ulterior, în urma modificării disproporționate a impozitării sectorului gazelor, creșterea poverii fiscale impusă de OUG 114/2018 a acționat ca un factor de descurajare pentru producția internă de gaze naturale. Acest lucru a dus la creșterea importurilor, creșterea raportului de dependență a gazelor la aproape 24% în 2019”, spune analiza citată.

Studiul invocă „beneficiile recent dobândite ale neutralității tehnologice”, în virtutea cărora „gazele naturale par să aibă un potențial mare de dezvoltare viitoare în România, cel puțin pentru următoarea decadă. (…) Acest lucru va depinde de alți câțiva factori, inclusiv, în cele din urmă, dezvoltarea unor tehnologii rentabile de captare și stocare a CO2”.

„Planurile de investiții ale autorităților prevăd o extindere a infrastructurii de distribuție și transport a gazelor în următorii 6 ani. Acesta vizează creșterea ponderii gospodăriilor care sunt conectate la gaze naturale (astăzi aproximativ 35% din totalul gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de gaze naturale)”, spune studiul CPAGâ.

Totodată o cerere suplimentară ar putea veni din investițiile planificate în centralele electrice pe gaz, dar „toate aceste proiecte ar trebui să facă obiectul unor evaluări economice”, precizează analistul Laurian Lungu, autorul studiului CPAG.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.4.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult