Pauză de respiro în ”era banilor scumpi”: BNR pune pe hold creșterea dobânzii-cheie. Motivele și consecințele

Banca Națională a României (BNR) a decis joi menținerea dobânzii-cheie de politică monetară la nivelul de 7% pe an, decizie care marchează, oficial, încheierea ciclului de creștere a costurilor de finanțare, datorită îmbunătățirii perspectivelor privind inflația.

Specialiștii se așteaptă ca dobânzile reale din piață (cele la care se împrumută populația, companiile, dar și statul) să se stabilizeze în jurul valorilor actuale, iar în situația în care prețurile vor avea o evoluție nefavorabilă, BNR să se folosească de instrumentul managementului lichidității înainte de a apela la noi creșteri de dobânzi. De scăderi de dobânzi nu se pune problema până în 2024.

”Este un final de ciclu. Nu mai are niciun sens ca dobânzile să crească, în condițiile în care perspectivele inflației s-au îmbunătățit. Dobânzile efective din piața monetară au scăzut semnificativ începând cu decembrie. Lichiditatea este confortabilă. În a doua parte a anului ne așteptăm ca dobânzile să să întâlnească cu inflația, să devină real pozitive”, a declarat Ionuț Dumitru (foto), economist-șef Raiffeisen Bank, pentru CursdeGuvernare, adăugând că ”e hazardat să spui că asta a fost tot. Există și multe incertitudini, lucrurile se pot schimba oricând, dar cu datele pe care le avem astăzi ne putem aștepta ca acesta să fie finalul unui ciclu”.

În opinia sa, dobânzile din piață se vor stabiliza în jurul nivelului de 7%, iar evoluția acestora va depinde de eventuale intervenții ale BNR asupra lichidității din piață. Opinia este împărtășită și de specialiștii BCR.

”Credem că, pe viitor, BNR va folosi managementul lichidității ca instrument principal, în cazul în care se va dovedi necesar, în funcție de mișcările cursului de schimb și de datele privind inflația, mai degrabă decât să crească în continuare ratele dobânzilor”, punctează Vlad Ioniță, analist BCR.

În opinia sa, BNR a optat să nu anunțe oficial încheierea ciclului de întărire a politicii monetare deoarece piețele rămân volatile, banca centrală preferând să-și păstreze flexibilitatea în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

Era banilor scumpi: +5,5 puncte procentuale în 15 luni

Dobânda-cheie de politică monetară este cea care ”dă tonul” dobânzilor din piață. BNR a reluat ciclul de creștere a ratei de referință în octombrie 2021, când avansul inflației (rata anuală urcase în august la 5,25%) a determinat conducerea băncii centrale să majoreze costurile de finanțare cu 0,25 puncte procentuale, la 1,75.

A fost prima creștere a dobânzilor din mai 2018 când dobânda de politică monetară a fost majorată de la 2,25% la 2,5% pe an. A urmat apoi o pauză de aproape doi ani, iar în martie 2020 a fost reluat ciclul de scădere a dobânzilor de politică monetară pentru a contracara efectele pandemiei.

În actualul ciclu, dobânda-cheie a crescut cu 5,5 puncte procentuale într-un an și trei luni.

Dobânzile ”din piață” au reacționat imediat. ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate ratele cu dobânzi variabile la creditele accesate de companii și populație înainte de mai 2019, a crescut de peste patru ori într-un an, ajungând la nivelul de 8% în toamna lui 2022.

Datorită lichidității din sistem, pe care BNR nu a mai sterilizat-o începând cu sfârșitul anului trecut, dobânzile din piață au scăzut semnificativ, după cum reiese din graficul de mai jos.

Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate față de BNR de 21,3 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna ianuarie 2023, dublu față de luna precedentă când se înregistrase un surplus de 10,9 miliarde de lei, potrivit calculelor BCR.

IRCC, indice care intră în calculul ratelor aferente creditelor noi (încheiat după mai 2019) cu dobânzi variabile, a avut o evoluție similară, dar ceva mai temperată, din cauza modului în care este calculat. Indicele de referință trimestrial al pieței monetare interbancare (IRCC) reprezintă media aritmetică a valorilor zilnice înregistrate de dobânzile efective la care care s-au împrumutat băncile, în toate zilele lucrătoare ale trimestrului respectiv. Circa 460 de mii de credite sunt ancorate la IRCC.

Și statul are de câștigat de încheierea ciclului de creștere a dobânzilor

De condițiile ceva mai bune de pe piața monetară din ultimele săptămâni a profitat și statul român, care a realizat în luna ianuarie împrumuturi record, după ce costurile sale de finanțare au explodat în 2021-2022, ca urmare a încheierii ”banilor ieftini”.

”A fost o cerere foarte mare de titluri de stat din partea investitorilor, dobânzile au scăzut ceva, iar această fereastră de oportunitate a fost fructificată de Trezorerie”, a precizat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, pentru CursdeGuvernare.

Statul a împrumutat în prima lună a anului echivalentul a circa 55 de miliarde de lei, respectiv 34,4% din necesarul total de finanțare din acest an, estimat la circa 160 de miliarde de lei.

Din această sumă, 26,2 miliarde de lei au fost atrase de pe piața internă, iar diferența prin emisiuni de euroobligațiuni.

Dobânzile la care se împrumută statul au crescut vertiginos în 2022, generând o gaură de 29,1 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Statul a plătit dobânzi cu 61,8% peste nivelul din 2021, potrivit execuției bugetare. O sumă similară a fost bugetată și pentru 2023.

BNR a ajuns din urmă regiunea la capitolul dobânzi, dar va fi probabil ultima bancă din ECE care le va scădea peste un an

”Comunicatul de presă care a însoțit decizia de astăzi nu a dezvăluit prea multe în privința mișcărilor viitoare ale BNR, dar credem că alte creșteri de dobânzi sunt improbabile”, notează Nicholas Farr, Emerging Europe economist la capital Economics, adăugând că precedentele majorări ale ratei cheie au apropiat-o de nivelurile din regiune, unde băncile centrale au oprit ciclurile de înăsprire.

Similar, el nu se așteaptă ca BNR să reia ciclul de reducere a dobânzilor înainte de 2024, când va fi probabil ultima bancă din Europa Centrală și de Est care va demara ciclul de relaxare a politicii monetare.

”Deficitul foarte mare de cont curent al României este un alt motiv de îngrijorare care i-ar putea determina pe decidenții politicii monetare să menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru a nu trage covorul de sub cursul de schimb”, argumentează Farr.

Principalul argument al conducerii BNR pentru încheierea ciclului de întărire a politicii monetare: Traiectoria semnificativ mai bună a inflației

Decizia de joi este în linie cu așteptările analiștilor și are în spate, potrivit comunicatului transmis de conducerea BNR în urma ședinței, perspectiva ”descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior”, ca urmare a prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul al treilea al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-și încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Deciziile BNR:

• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a coborât la 16,4% în decembrie, de la 16,8% cu o lună înainte, pe fondul unui avans de 22% a prețurilor mărfurilor alimentare, de 14,9% a prețurilor mărfurilor nealimentare, respectiv de 9,8% a prețurilor serviciilor.

”Pe lângă noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, descreșterea în perspectivă a inflației are determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste tot mai pregnante și corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, dar și influențe venite din probabila restrângere și închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând intrarea doar ușoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor”, mai motivează conducerea BNR.

Un potențial motiv de îngrijorare: Inflația de bază a reaccelerat, contrar previziunilor

Inflația de bază (CORE2 ajustat), care nu ține seama de evoluția prețurilor volatile, și-a reaccelerat ușor creșterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9% în septembrie, la 14,6% în decembrie 2022, ”pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar și al creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor”, avertizează specialiștii BNR.

Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele:

• majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare,
• costurilor cu energia și transportul,
• blocajelor în lanțuri de producție.

Economia și creditarea încetinesc

Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază, consideră conducerea BNR

Relevante din această perspectivă sunt majorările de dinamică înregistrate în octombrie -noiembrie 2022 de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației, alături de continuarea accelerării puternice a creșterii volumului lucrărilor de construcții.

Producția industrială și-a reaccentuat însă contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2022, iar exporturile de bunuri și servicii și-au redus considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile, inclusiv în contextul deteriorării raportului de schimb, cu consecința accelerării creșterii anuale a deficitului comercial și a celui de cont curent.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în luna decembrie 2022, dar ceva mai temperat, ajungând la 12,1 la sută (13,2 la sută în noiembrie), în condițiile încetinirii ușoare a scăderii dinamicii componentei în lei, în paralel cu accentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută.

Obiectivul BNR

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

”În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, transmite conducerea BNR.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

***