Patronatele cer ca majorarea salariului minim să aibă loc în ianuarie. Scenarii pentru 2024

Creșterea salariului minim trebuie să fie operată de la 1 ianuarie 2024, și nu de la 1 octombrie anula cesta, pentru că firmele au bugetele stabilite în urma discuțiilor purtate anul trecut între partenerii sociali, solicită Confederația Concordia.

Organizația patronală atrage atenția că predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparență cu care au fost tratate modificările fiscale pregătite, iar perspectivele economice pentru 2024 sunt deteriorate.

„În toamna anului trecut am agreat creșterea salariului minim net cu aproape 25% deși inflația fusese de 13.8% astfel că nu înțelegem de ce trebuie să dăm peste cap un mecanism care s-a dovedit predictibil și funcțional. Este nevoie de timp și de discuții serioase în formulă tripartită, nu de decizii adoptate în grabă”, spune Radu Burnete, directorul confederației, citat în scrisoarea trimisă Executivului.

Solicitarea adresată Guvernului de către Concordia este însoțită și de o analiză referitoare la evoluția salariului minim și a pieței muncii.

Scenariile de majorare a salariului minim și impactul lor

Contextul în care urmează să se producă următoarele majorări salariale: Datele semnalează o înrăutățire a perspectivei și o încetinire a economiei

De unde provine creșterea S1:

• Pe partea de cerere, creșterea economică din primul semestru este datorată preponderent consumului privat (+4,2 pp, an/an):
• Comparat cu primul trimestru al anului trecut, investițiile au contribuit cu 1,9 pp șa creșterea PIB real.
• Exporturile nete au continuat să aducă o contribuție negativă de -0,1 pp, înregistrând însă o îmbunătățire față de trimestrele precedente, pe fondul unei relative echilibrări între contribuția importurilor și cea a exporturilor.

Pentru întreg anul, BNR anticipează o scădere a creșterii economice, în linie cu evoluțiile pe plan global.

Prognoza FMI pentru economia României în 2023 arată o încetinire a creșterii economice de la 3,1% la 2,4%, mai arată analiza confederației.

În primele trei luni ale anului, economia Uniunii Europene a intrat în recesiune, după o contracție a PIB-ului de 0,1% în Q12023 și Q42022. Se confirmă astfel prognoza IMF de anul trecut, conform căreia anul 2023 va fi simți de mulți ca o recesiune.

Efectivul de salariați din economie a înregistrat o evoluție robustă, însă dinamica rămâne asimetrică la nivel sectorial

Efectivul de salariați a atins în mai 2023 un maxim istoric (5,126 milioane persoane = +70,000 persoane an/an).

• La nivelul întregii economii, extinderea ofertei de forță de muncă este explicată de atragerea anumitor persoane din zona deinactivitate și de majorarea numărului de lucrători non-UE. Temperarea din sectorul ICT a fost compensată de o ușoară redresare în industrie și construcții, se mai arată în analiză.
• În industria ușoară, declinul ocupării a început încă din 2015, odată cu accentuarea contracției producției, cel mai probabil ca urmare a relocării activității economice în țări cu forță de muncă mai ieftină, acesta fiind un sector cu utilizare intensă a forței de muncă. Cu toate acestea, numărul de angajați din industrie crește ușor, semn că sectorul poate intra pe termen mediu într-o perioadă de
  redresare graduală, menționează studiul Concordia.
• Rata șomajului se menține constantă (5,5% în mai 2023), sub media europeană (5,9%) însă aproape dublu față de rata statelor din regiune (Ungaria, Polonia), iar rata șomajului în rândul tinerilor rămâne printre cele mai ridicate la nivel european (21,7% în aprilie 2023).

Câștigul salarial mediu net s-a majorat în mai cu 15,7% (an/an), pe fondul evoluțiilor din sectorul privat

În medie, creșterile salariale înregistrate în sectorul privat în ultimele 12 luni acoperă rata inflației (15,7% versus 10,6%, conform datelor INS). Dinamica puterii de cumpărare înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani (4,5% an/an în mai).

Dinamică salarială este explicată de:

• renegocierile salariale, pe fondul deteriorării anticipațiilor inflaționiste
• majorarea salariului minim
• tensionarea graduală a pieței muncii, (iv) sporurile de productivitate, (v) extinderea facilităților fiscale către agricultură și industria alimentară,
• (vi) creșterea voluntară a salariului minim cu 200 lei – creștere scutită de taxe (măsură aplicată începând cu 1 iunie 2022).

Problemele structurale de pe piața muncii

• Povara fiscală pe muncă rămâne ridicată comparativ cu media UE27, în special pentru salariile reduse, ceea ce descurajează participarea formală pe piața muncii;
• În continuare, regimul fiscal prevede un tratament preferențial pentru anumite categorii de salariați;
• Munca informală și nedeclarată rămâne un fenomen larg răspândit, înregistrând 21,7% din total în 2019, conform Comisiei Europene. Acest procent reprezintă cel mai ridicat nivel din Uniune;
• Rata de participare pe piața muncii este în continuare scăzută în condițiile în care o parte semnificativă a populației în vârstă de muncă este inactivă. Totodată, persistă decalaje semnificative în ceea ce privește rata ocupării la nivel regional;
• Numărul de salariați raportat la populația ocupată este mult inferior statelor din regiune;
• Integrarea deficitară a tinerilor pe piața muncii (rata șomajului rămâne una dintre cele mai mari de la nivel UE, alături de o rată ridicată a tinerilor NEETs (25,4 % în cazul femeilor în 2022);
• Ponderea persoanelor ocupate expuse riscului de sărăcie rămâne ridicată ca urmare a muncii sezoniere, programului de muncă part-time, activităților independente (self-employed) și nivelului ridicat de informalitate;
• Productivitatea muncii este relativ scăzută comparativ cu statele din regiune (productivitatea muncii rămâne limitată, în condițiile unei specializări a economiei românești pe servicii și produse puțin complexe și cu o valoare adăugată redusă). Ponderea persoanelor angrenate în agricultura de subzistență, nemecanizată și lipsită de performanță rămâne una semnificativă (aproximativ 22%);
• Persistența discrepanțelor dintre cerințele angajatorilor și competențele candidaților.

Companiile mici și mijlocii, cele cu utilizare intensivă a forței de muncă/energiei, cele mai vulnerabile în fața incertitudinii cauzate de prețul energiei și de rata dobânzii la credite

• Pentru societățile de producție care au muncitori angajați, cu producție de serie (volum mare / preț redus), deja integrarea creșterii din 2022 cu cei 200 lei netaxabili a condus la un dezechilibru / pierdere;
• Societățile care au angajați / operatori remunerați suplimentar pe bază de vechime, specializare, etc, vor ajunge în situația în care aceștia vor fi la același nivel cu cei remunerați la nivelul salariului minim sau aproape de minim (necalificați), ceea ce va crea o nemulțumire in rândul muncitorilor calificați și o presiune la fel de mare și pe angajatori să păstreze treptele existente de delimitare;
• Toate societățile de producție au costuri crescute de producție, nu doar din perspectiva costurilor legate de forța de muncă, cât și din perspectiva utilităților și a materialelor ==> în contextul actual, predictibilitatea costurilor pentru următoarele 6 luni se reduce semnificativ, ceea ce afectează planurile de investiții și profitabilitatea.

****