Pașii care au dus la demiterea rapidă a lui Vlad Voiculescu

Demiterea de la Sănătate vine după un șir tot mai accelerat de conflicte și polemici între premier și ministrul Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu, perceput ca inamic al numirilor politice din sistemul de sănătate – case județene de sănătate și spitale -, după mandatul de câteva luni deținut la Ministerul Sănătății în Cabinetul lui Dacian Cioloș, a devenit imediat după formarea Guvernului Florin Cîțu ținta PSD, dar și a unor lideri liberali cu susținere puternică din partea administrațiilor locale.

„Picătura care a umplut paharul” a fost reprezentată de publicarea în Monitorul Oficial a ordinului conținând noile criterii pentru declararea carantinei într-o localitate. Ordinul a fost semnat de secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andreea Moldovan, medic epidemiolog, care a stabilit mai multe criterii obiective de evaluarea a situației epidemiei.

Ordinul, care încearcă să expludă arbitrariul din decizia carantinării, nu a fost însă discutat cu premierul Florin Cîțu, un adept al evitării carantinei.

(Citiți și: “Noile criterii de carantinare, motiv pentru noi disensiuni în coaliție”)

Ministrul Sănătății, lăsat în afara campaniei de vaccinare

Guvernul liberal condus de Ludovic Orban a lăsat ministrul Sănătății total în afara marii operațiuni de imunizare a populației împotriva Covid-19, contrar practicilor din celelalte state. Acțiunea a fost fost subordonată unui militar, locotenent-colonel Valeriu Gheorghiță, secondat de un secretar de stat din Ministerul Sănătății – liberalul Andrei Baciu.

Situația a dus la unul dintre primele mari conflicte apărute în coaliție. În ianuarie, la puțin timp după demararea campaniei naționale, Vlad Voiculescu a criticat dur strategia de vaccinare, care a permis centre de vaccinare cu circuit închis, pentru angajații din instituțiile înregimentate.

Aproximativ 30% din vaccinări sunt în afara platformei de vaccinare, a dezvăluit ministrul Sănătății, care a sugerat că în centrele speciale destinate angajațiilor din Armată, Poliție și serviciile secrete sunt repartizate mai multe doze decât pentru restul populației vizate în etapa a II-a. Din 314 centre de vaccinare, 102 erau cu circuit închis, la acel moment.

(Citiți și: „Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând”)

Conflictele cu baronii locali care conduc sănătatea în teritoriu

Prima decizie importantă luată de ministrul Vlad Voiculescu a fost înlocuirea managerului de la Spitalul Județean din Cluj, cel mai mare din județ. Petru Șușcă, care a deținut funcția timp de șapte ani, a rezistat mai multor tentative de demitere.

Aceasta a fost înlocuită, ca manager interimar, pe Claudia Diana Gherman, medic chirurg și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj.

Anul trecut, managerul a fost demis câteva ore și de fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru. Petru Șușcă a fost repus pe post de către  secretarul de stat Horațiu Moldovan.

Presa a relatat în ianuarie că acesta a fost motivul real al atacurilor declanșate de Emil Boc la adresa lui Vlad Voiculescu. Primarul este un apropiat al lui Petru Șușcă.

Emil Boc l-a criticat pe ministrul USR că a obligat administrațiile locale să finanțeze centrele de vaccinare. Ministrul a replicat explicând că aceste cheltuieli „nu presupun mare lucru”. „Nu am cerut nimănui să construiască săli de sport sau cămine culturale pentru vaccinare. Plus că o parte din costurile de amenajare pot fi cerute de la nivel central, prin Ministerul Dezvoltării sau alte entități ale Guvernului”, a spus Vlad Voiculescu.

(Citiți și: „Spitalelele: mulse de administrațiile locale, dar în responsabilitatea administrației centrale”)

Tot la acest capitol se încadrează și demararea concursurilor pentru conducerea direcțiilor de sănătate județene, grav politizate și deprofesionalizate, cum dezvăluia chiar fostul ministru liberal Nelu Tătaru:

(Pandemia – n.red. ) a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată (a DSP-urilor – n.red.), lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness.

Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă,  nefiind atractiv.

Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua un management al spitalelor, un management trecut la autoritățile locale, autorități locale care poate își întorceau ochii spre spitale doar strict electoral, în timpul alegerilor sau campaniilor.

(Citiți și: „Ministrul Nelu Tătaru – evaluare dură a sistemului de Sănătate, așa cum s-a văzut în criza Covid”)

De cealaltă parte, ministrul Vlad Voiculescu nu a reușit să se impună în sistem, care i-a opus o rezistență puternică, a comunicat puțin și, atunci când a făcut-o, a gafat adesea.

Respins de sistem

În februarie, el declara că structuri din subordinea ministerului îi oferă informații false în mod repetat și acuza lipsa de profesionalism din administrație.

„Astăzi a fost a nu știu câta oară când am primit informații eronate de la o unitate din subordine. E deja prea mult”, explica Vlad Voiculescu, după demiterea managerului interimar de la Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Univ. Dr Matei Balș” din București.

Vlad Voiculescu a a înlocuit-o pe Maria Nițescu după ce a primit din partea Institutului informații contradictorii cu privire la un pacient decedat la Spitalul Județean Ilfov, spunând că nu ar fi fost internat, în timpul incendiului din 29 ianuarie, în Pavilionul V. Ulterior, reprezentanții INBI „Matei Balș” au revenit asupra informării.

Una dintre primele ciocniri cu premierul s-a produs din cauza întârzierii cu două luni a banilor pentru plata personalului din centrele de vaccinare. Premierul Cîțu a calificat ca inadmisibilă restanța, iar Vlad Voiculescu a explicat că un functionar din minister nu și-a făcut treaba și nu a trimis mai departe documentul necesar penrtu eliberarea sumei.

Persoana acuzată, fără a fi numită în public, este Amalia Șerban, directorul Direcției Generale de Asistență Medicală și Sănătate Publică din Ministerul Sănătății, o apropiată a lui Alexandru Rafila, actual deputat PSD.

Penultimul scandal legat de Voiculescu este cel al evacuării pacienților de la Spitalul Foișorul de Foc, pentru transferarea acolo a bolnavilor Covid-19. Externarea s-a făcut noaptea, după ce managerul s-a opus mai multe luni intrării în rețeau Covid-19. Ministrul Sănătății a fost considerat responsabil, deși unitatea este subordonată Primăriei Capitalei, iar acțiunea efectivă s-a desfășurat sub coordonarea DSU, adică a secretarului de stat Raed Arafat.

Lui Vlad Voiculescu, cel care coordonează eforturile împotriva epidemiei, i se poate reproșa însă inabilitatea de a-i convinge pe manageri și factorii politici care-i controlează, primari sau președinți de consilii județene, să accepte primirea pacienților Covid-19 într-un moment în care rețeau pentru aceștia este suprasolicitată, bolnavii infectați cu SARS-CoV-2 fiind tratați ore în șir în camerele de gardă, până la eliberarea unui pat.

Unul dintre reproșurile premierului Florin Cîțu a fost, de altfel, faptul că ministrul Voiculescu nu a reușit să crească numărul de paturi din secțiile de Terapie Intensivă destinate bolnavilor Covid-19, pentru a face față celui de-al treilea val al pandemiei. Prim-ministrul i-a cerut un raport privind aceste pregătiri.

Gafele ministrului Voiculescu

Vlad Voiculescu a reușit să aducă în minister câteva persoane foarte calificate, dar unele au demisionat la scurt timp după numire.

Bogdan Oprea (fostul purtător de cuvânt al președintelui Traian Băsescu) a demisionat fără să ofere explicații.

Profesorul Răzvan Cherecheș a anunțat însă că a demisionat din funcția de consilier onorific în Ministerul Sănătății, pentru că a avut „o experiență amară”, a crezut că va putea ajuta, dar a descoperit că „funcția a fost literal una onorifică”.

„Experiența mea a fost una amară – am fost solicitat pentru un sfat bazat pe dovezi doar de 2 ori și am propus sugestii, idei și articole științifice (nesolicitate) către Minister cu o frecvență de una pe zi (la început) și apoi câte una la 2-3 zile (probabil că așteptările mele au fost nerealiste). Am crezut că voi putea ajuta, dar am descoperit că funcția a fost literal una onorifică – echipa din Minister este mult prea prinsă ca să utilizeze experiența consilierilor (aceasta a fost situația în cazul meu). Nu consider că este cazul să rămân într-o funcție (chiar și una onorifică) dacă mă simt inutil”, a scris Răzvan Cherecheș pe pagina sa de Facebook.

Luna aceasta, când incidentele s-au succedat cu viteză spre deznodământul de miercuri, Vlad Voiculescu și-a cerut scuze pentru că a insistat într-o declarație de presă că în ordinul de ministru nu scrie nicăieri că persoanele cu Covid-19 decedate sunt introduse în sicriu dezbrăcate, în saci de plastic.

Reglementarea apare însă într-un ordin de anul trecut, iar Vlad Voiculescu și-a cerut scuze, după ce i-a contrazis pe jurnaliști într-o declarație de presă: „Tocmai am avut declarații de presă. Din păcate, în cadrul întâlnirii am preluat o informație greșită și am insistat asupra ei în dialogul cu reporterii, lucru pentru care îmi cer scuze. Într-adevăr, așa cum mai mulți reporteri au semnalat, conform vechiului ordin de ministru, persoanele decedate în urma infecției cu SARS-CoV-2 “se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac.” Este o reglementare din data de 6 aprilie 2020 pe care nu o voi comenta ci o voi modifica în cursul zilei de astăzi”, a scris ministrul pe Facebook.