Ministrul Nelu Tătaru – evaluare dură a sistemului de Sănătate, așa cum s-a văzut în criza Covid

Premisele de la care trebuie să plece reforma în Sănătate au fost enumerate luni de Nelu Tătaru, ministru al Sănătății, care în cadrul conferinței #LecțiaCovid- Resetarea sistemului de sănătate, organizată de cursdeguvernare.ro, a făcut o evaluare a sistemului, așa cum a fost devoalat acesta în plină criză provocată de coronavirus.
Principiile enunțate de ministru pentru modernizarea și reconstruirea sistemului de Sănătate configurează o evaluare dură, cu aducerea pe masă a tarelor sistemului, așa cum s-au văzut ele – ca niciodată limpezi – în criza coronavirusului. 

”Cu toții cunoșteam sistemul sanitar, vorbeam, dar acum s-a dezgolit, să spun așa, în aceste două luni și jumătate de împrejurări cu care nu ne-am mai confruntat. Am putut vedea și defectele, dar și necesitățile pe care acest sistem le are”, a explicat intențiile sale ministrul Sănătății.

Nelu Tătaru a prezentat un ”Top 5” probleme ale sistemului de sănătate românesc, așa cum le-a perceput de pe poziția de ministru în timpul crizei coronavirusului:

1. Managementul sistemului – deprofesionalizat și fără forța necesară

Explicația ministrului: ”Voi începe cu Ministerul Sănătății, INSP, UNIFARM, care la nivel de comunicare, de digitalizare, de proceduri, nu am văzut nimic. Au fost identificate deficiențe grave pe toate segmentele, și la Ministerul Sănătății, și de comunicare, lipsa digitalizării. Începem evaluarea și corectarea.

Suntem într-un moment în care încercăm să reașezăm niște lucruri, modificând niște direcții comasate, reglândind niște atribuții, tocmai pentru a redirecționa ministerul ca management de forță.

DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness.

Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă,  nefiind atractiv. Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua un management al spitalelor, un management trecut la autoritățile locale, autorități locale care poate își întorceau ochii spre spitale doar strict electoral, în timpul alegerilor sau campaniilor.

Am putut evalua managementul pe unde am trecut. Acolo unde am avut cu adevărat manageri, un 10 – 15% din spitalele românești, am putut vedea o punere în practică a tot ceea ce se întâmplă din 2008, de când avem un plan Alb.

Multe spitale nu aveau proceduri, protocoale, medici specialiși necesari. A existat o dezangajare a dialogului între management și personalul medical. Acolo unde managerul a gândit strict economic, fără a pune pacientul în centru, fără să existe subcontracte de management cu secțiile, am văzut căderea managerială și materială.

Pe timpul epidemiei, acolo unde am încercat să mergem cu manageri din rândul medicilor, nu au rezistat, după o săptămână și-au dat demisia.”

2. Legislația – în permanentă modificare

Explicația ministrului: ”Legea pentru reforma sănătății a suferit peste 1.000 de modificări.

Nici nu mai știm cum arată legea, care este normalul acestei legi. Trebuie să gândim ce vrem de la sistemul de sănătate, este nevoie de o perioadă pentru a regândi și redimensiona sistemul.”

3. Politicile investiționale sunt incoerente

Explicația ministrului: ”Investițiile s-au făcut după cum a dorit cineva care a avut putere la un moment dat. Dacă am reușit să contractăm cele trei spitale regionale, trebuie gândit cu atenție cum vor fi acestea, în funcție de zonă și de necesități. Sunt decizii pe termen lung.”

4. Politica actuală a medicamentului descurajează producția românească

Explicația ministrului: ”Trebuie schimbată politica medicamentului și trebuie schimbată politica de clawback, pe care nu s-a intervenit de mult timp. Avem un clawback, o politică de preţ, o aprovizionare a pieţei cu diverse produse necesare. Am putut vedea în această perioadă, o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare tot ce înseamnă autorizări.

În decembrie au început discuțiile, dar au fost întrerupte de pandemie. În acest moment, lucrăm la cele trei liste, pentru medicamentele inovative, pentru cele generice, pentru cele produse în ţară. Sunt politici care trebuie regândite. Nu le putem regândi doar noi, ci trebuie toată industria farma plus productorii interni şi importatorii”

5. Politizarea sistemului

Explicația ministrului: ”Până acum am peticit sistemul cu exemple de bune practică, dar nu e de-ajuns. Este nevoie de un pact pe Sănătate, care să pună în centru pacientul.”

Premierul Ludovic Orban: Sunt un susținător al vaccinării, trebuie să contracarăm toate aberațiile care își au izvorul mai la estul Europei

Premierul Ludovic Orban a admis că criza coronavirus a scos la iveală tarele sistemului de sănătate și a arătat susținere pentru o amplă reformă a sistemului. ”Mai ales după pandemie, devine clar că va trebui să ne gândim cu atenție și cu mare grijă la sistemul de sănătate. Această pandemie a scos în evidență o serie de lucruri ce nu fucționează în acest sistem”, a spus Ludovic Orban.

Premierul a anunțat că investițiile în sănătate reprezintă o prioritate guvernamentală, alături de cele în infrastructura de transport, de comunicații, de cercetare, de educație, și că voința de realizare a infrastructurilor spitalicești a fost demonstrată odată cu deblocarea proiectelor cu finanțare europeană a spitalelor regionale.

Premierul a apreciat capacitatea de adaptare și de reacție a personalului medical. ”În circumstanțe normale lucrurile băltesc, dar în situații de criză avem capacitate de reacție foarte bună. Mi-aș dori însă ca nu doar o criză să genereze aceste reacții. Rămânem în dialog pentru că în perioada următoare trebuie să punem bazele unei strategii care să crească calitatea serviciului medical, a satifacției celor care lucrează în acest sistem, dar și a celor care apelează la sistem”, a afirmat premierul.

Ludovic Orban s-a mai declarat deschis un susținător al vaccinului. ”Cred că ar trebui să fim pro-activi, să contracarăm toate aberațiile care apar pe această temă. Campaniile astea fac parte dintr-un mecanism elaborat, prezent în mai multe țări europene, care cred că își are izvorul în afara Europei, mai spre est. Reacția noastră trebuie să fie inteligentă, să arătăm oamenilor cum cad în capcane”, a precizat premierul.

Dr. Alexandru RAFILA: Structura coordonatoare a Sănătății nu trebuie să fie neapărat în Ministerul Sănătății, unde este o fluctuație de personal, ci la INSP

”Dacă vrem să ne pregătim, avem mult de lucru, poate pe un concept nou, pe baze regionale. Structura coordonatoare a Sănătății nu trebuie să fie neapărat în Ministerul Sănătății, unde este o fluctuație de personal, ci poate la INSP- creat special cu ani în urmă pe un program PHARE. Avem oportunitatea să articulăm acest sistem pentru că problemele grave la nivel național trebuie gestionate de o structură profesionistă, care să transceadă guvernărilor diverse”, afirmă dr. Alexandru Rafila.

O viziune de ansamblu a fost prezentată de dr. Rafila, care a afirmat:

• Avem nevoie de epidemiologi, de medici microbiologi, de specialiști. Lumea a crezut în primă fază că e suficient să cumpărăm aparate…. nu-i așa și lucrurile astea nu se învață repede.
• Fostul ministru Costache a anihilat profesia de medic microbiolog, a fost o decizie greșită, care ne-a afectat… Asta e deja istorie, sper, iar lucrurile se pot corecta, cred. Dacă ne dorim un sistem modern de sănătate, trebuie să ne gândim la 2 elemente importante: să reconstruim sistemul de sănătate și să avem zone de competență integrată – epidemiolog, microbiolog, prescriptor de antibiotice.
• În viitor vom avea probleme serioase, coronavirus va părea un joc, deci trebuie să ne pregătim. Dezvoltarea resurselor umane trebuie făcută de cei care cunosc nevoia în sistem. Pregătirea profesională nu e gestionată de persoane cu pregătire medicală, ci de persoane cu pregătire administrativă
• Trebuie să avem acces la timp la vaccin. Au început discuțiile privind accesul echitabil, asta ar trebui să ne preocupe.  Trebuie să fim inteligenți, să accesăm mecanismele UE de achiziție comunitară, să ne pregătim din punct de veder logistic. Dacă va apărea un vaccin, presupun că va trebui administrat repetat, pentru a avea efectul așteptat. Cred că lucrurile astea ar trebui pregătite din timp, ca achiziție și distribuție, inclusiv la nivel regional și local. Cred că prioritate ar trebui să aibe categoriile la risc și personalul medical
• Ne găsim într-un moment sensibil: la nivel național avem rezultate îmbucurătoare, dar contextul internațional, contexul politic, punerea la îndoială a OMS, sunt lucruri care ne pot afecta indirect. Managementul pacientului, alternativele terapeutice, acces la vaccin- totul este coordonat de OMS, deci cred că trebuie să ne plasăm în zona în care să asigurăm credibilitatea OMS, să nu intrăm în disputele politice globale.

Speakeri la conferința cursdeguvernare.ro:

Vlad MIXICH, expert în politici de sănătate. El a prezentat Decalogul solicitărilor a peste 20 de ONG-uri active în domeniu, care pune pe primul loc depolitizarea funcțiilor din sistemul medical.

Raul PĂTRAȘCU, manager, Spitalul Județean Timișoara, care a prezentat experiența personală din timpul crizei, el atrâgând atenția asupra sistemului legislativ rigid și a importanței managementului în spital.

Alina CULCEA, președinte ARPIM, a explicat că România ar putea deveni un hub de studii clinice, după exemplul Greciei, prin transformarea unei părți din taxa clawback într-o facilitate fiscală pentru cei carere investesc major în studii clinice.

Mirela IORDAN, CEO, Pfizer România, care a prezentat disponibilitatea companiei de a se alătura eforturilor comune de îmbunătățire a sistemului și a atras atenția asupra nevoii de adaptare a Master Planului european de Sănătate la realitatea românească, mai ales că UE a suplimentat considerabil fondurile alocate, iar România va avea cu siguranță acces la bani.

Adrian GRECU, președinte, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice – APMGR a explicat că în pharma nu există independență 100%, ci este important, așa cum s-a dovedit în criză, să-ți asiguri multiple parteneriate, multiple surse de aprovizionare, să ai niște relații bilaterale care să-ți asigure fluxul de medicamente de care ai nevoie. 

Dr. Marius GEANTĂ, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a constat că, deși sănătatea publică s-a bucurat de un spațiu mediatic fără precedent, un sondaj arată că doar 33% din români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus. 

Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect si co-fondator la FreshBlood HealthTech – EITHealth Hub pentru Romania, care a prezentat activitatea organizației sale și a avertizat: ”Viitorul ține foarte mult de adaptare. Inovatorul român a dorit mereu să ajute, dar sistemul spune: nu, mulțumim, suntem ocupați cu altceva. Să ne gândim că în Sănătate avem mulți regi, care au alte priorități.”

Toate intervențiile speakerilor – sumarizate, precum și integral – precum și modul în care a descurs dezbaterea, care a fost transmisă video-live, aici:

LIVE-VIDEO – CONFERINȚA #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate. Participă premierul Ludovic Orban