Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat în ultimele luni că va iniția modificarea legislației pentru a prelua la nivel central anumite atribuții ce țin de managementul spitalelor.
Concret, este vizată numirea și înlocuirea managerilor, chiar și în cazul spitalelor subordonate acum administrațiilor locale. Este exact competența ce a reprezentat miza descentralizării rețelei sanitare publice, în 2010, și a permis politizarea excesivă a sistemului.
Proiectul are șanse reduse de implementare, fiind de așteptat o rezistență acerbă din partea primarilor și președinților de consilii județene. Pe de altă parte, toate eșecurile și erorile din spitale sunt decontate de către administrație centrală, în speță de Ministerul Sănătății – care nu poate interveni în managementul puternic politizat de interesele locale.
Situația actuală – numiri și destituiri decise la nivel local
Din 2010, de când a fost realizată descentralizarea, există două tipuri de subordonare a spitalelor, iar diferența dintre acestea, în ceea ce privește managementul lor, este dată de componența consiliilor de administrație.
CA-urile au prerogativa numirii, evaluării și destituirii managerilor, indiferent de subordonare, iar majoritatea din aceste structuri de conducere aparține ministerului sau administrațiilor, în funcție de subordonare, pentru că în funcție de subordonare este legiferată componența consiliilor.
CA-urile spitalelor locale, membri cu drept de vot:
- 2 reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau ai direcțiilor de sănătate publică județene
- 2 reprezentanți numiți de consiliul județean ori consiliul local, după caz
- un reprezentant numit de primar sau de președintele consiliului județean
- un reprezentant al universității sau facultății de medicină, pentru spitalele clinic
CA-urile spitalelor aflate în subordinea MS, membri cu drept de vot:
- 3 reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau ai direcțiilor de sănătate publică județene
- un reprezentant numit de consiliul județean ori consiliul local
- un reprezentant al universității sau facultății de medicină, pentru spitalele clinice
Epidemia Covid a pus sub reflectoare situația din spitale
Epidemia, a explicat ministrul Tătaru, a scos în relief problemele cronice ale sistemului românesc de sănătate, în special politizarea managementului instituțiilor medicale.
Situația dezastruoasă din unele cazuri a determinat (în timpul stării de urgență, când reglementările speciale au permis acest lucru), preluarea temporară a conducerii de către Armată, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Spitalul de Urgență din Suceava și la cel din Deva.
Evaluările efectuate în aceste luni de criză sanitară au indicat o pondere de aproximativ 80% a spitalelor cu management defectuos, procent ce include și unitățile din Capitală, potrivit ministrului.
Cele mai multe cazuri de neprofesionalism s-au constatat în unitățile aflate sub coordonarea autorităților locale.
Planul ministrului Nelu Tătaru: selectarea și evaluarea managerilor la nivel național
Potrivit ministrului Tătaru, nu se va renunța la descentralizare și spitalele de la primării și consilii județene nu vor trece în subordinea ministerului.
Va exista doar o „coordonare” a managementului acestora, a explicat oficialul, prin intervenția centrului în procesul de selectare și evaluare.
Selectarea managerilor se va face printr-un examen organizat la nivel național, pentru a evita standardele coborâte existente acum la multe dintre concursurile pentru aceste posturi.
Evaluarea poate echivala cu demiterea, întrucât legea prevede încetarea înainte de termen a contractului pentru managerii spitalelor publice care au obținut calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea anuală.
Aceste evaluări anuale vor fi stricte, iar neîndeplinirea parametrilor asumați prin contractul de management pe baza căruia s-a câștigat examenul va fi urmată de demitere, a mai spus ministrul Nelu Tătaru.
De menționat că anul acesta evaluarea a fost amânată până la 31 decembrie, din cauza epidemiei de Covid-19. De asemenea, a fost eliminată destituirea automată după un an cu calificativ nesatisfăcător și s-a revenit la formula îngăduitoare, în care perioada cu calificative nesatisfăcătoare este nedeterminată: „Contractul de management încetează înainte de termen, pentru managerii spitalelor publice care au obţinut calificativul Nesatisfăcător, în situația evaluării activității acestora pe o perioadă de minimum un an”.
Florin Buicu – o încercare de a evita acceptul administrațiilor locale
În opinia deputatului PSD Florin Buicu (foto), președintele Comisiei pentru sănătate și familie din cadrul camerei inferioare a Parlamentului, pentru preluarea competenței nominalizării managerilor ar trebui modificată componența consiliilor de administrație.
Probabil, este de părere Florin Buicu, ministrul Tătaru apelează la această formulă pentru a evita o încercare de transferare a subordonării înapoi la MS.
O eventuală revenire în subordonarea MS este puțin fezabilă, întrucât presupune acceptul autorităților locale, printr-o hotărâre a consiliului local sau a consiliului județean, a mai explicat pentru cursdeguvernare.ro președintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaților.
Lucru improbabil, în opinia lui Florin Buicu, care consideră că spitalele județene ar fi trebuit să rămână la Ministerul Sănătății, cu finanțare și management.
Tabloul de după descentralizarea din 2010
În 2010, când guvernanții au operat descentralizarea rețelei de spitale, în România existau 435 astfel de unități sanitare publice.
S-au transferat către autoritățile locale 375, adică peste 85%, din total, iar în rețeau Ministerului Sănătății au fost păstrate 62 de unități încadrate de interes național (institute și câteva spitale clinice județene de urgență din centre universitare importante).
Mai multe spitale mici au fost desființate la scurt timp după descentralizare, numărul total coborând la 317 în 2013. Anul trecut, conform datelor INS, existau în rețeaua publică existau 331 de unități cu paturi.
În 2010, odată cu descentralizarea s-au înființat consiliile de administrație din spitale, ca structuri de conducere a acestora.
